Linkuri accesibilitate

România nu e cu gândul la carantină dar continuă să închidă școlile. Cum face Europa


În ciuda faptului că situația epidemiologică se agravează în toată Europa din cauza pandemiei de Covid-19, sunt state care au decis să nu închidă școlile, chiar dacă au impus restricții dure pentru ceilalți locuitori. În România, școlile continuă să treacă în scenariul roșu.

Cu peste 33.000 de cazuri confirmate marți și un sistem sanitar pus sub presiune, Franța impune o nouă carantină, cel puțin până la 1 decembrie”, cu măsuri stricte, care vor intra în vigoare de vineri. În schimb, față de carantina din primăvară, grădinițele, școlile, liceele vor rămâne deschise, iar universitățile vor trece la sistem de videoconferințe. Aceasta a fost opțiunea președintelui francez Emmanuel Macron pentru a limita criza economică, permițându-le părinților să lucreze dar și pentru a le prelungi copiilor contactul social cu școala.

Germania a decis, de asemenea, să instituie o carantină parțială pe parcursul lunii noiembrie, dar, la fel ca în Franța, școlile și grădinițele rămân deschise. Și Irlanda de Nord, care a închis școlile pe 19 octombrie, din cauza creșterii numărului de cazuri de Covid-19, urmează să ia, joi, o decizie legată de prelungirea sau nu a situației. Până pe 20 octombrie, în jumătate din școlile din țară a fost depistat cel puțin un caz de Covid-19. Cu toate acestea, șeful Departamentului de Educație din Irlanda de Nord a precizat, pentru BBC, că prioritatea ministrului Educației este „continuarea față în față a predării ca fiindcă cea mai bună formă pentru asigurarea educației, oferind în același timp un mediu sigur pentru copii și angajați”.

România nu e cu gândul la carantină, dar închide școlile

„Deocamdată, situația nu ne duce cu gândul la carantină sau lockdown”, a spus miercuri, președintele Klaus Iohannis, într-o conferință de presă, punctând că atât Franța, cât și Germania state care au reimpus carantina, au un număr mai mare decât România raportat la populație. „Noi nu ne dorim măsuri drastice. De aceea spun de fiecare dată românilor și autorităților să combată cât mai bine această epidemie”, a mai spus șeful statului.

Iar școala pare să nu reprezinte o sursă semnificativă de răspândire a coronavirusului. Atât ministrul Educației, Monica Anisie, cât și cel al Sănătății, Nelu Tătaru, au spus, la B1 TV, că nu există o legătură între deschiderea școlilor și creșterea numărului de cazuri de Covid-19.

În România, potrivit celor mai recente date de la Ministerul Educației, din totalul de peste 17.600 de școli și grădinițe doar 385 sunt închise din cauza că au fost înregistrate cazuri de Covid-19. Cu alte cuvinte, potrivit calculelor Europei Libere, doar 0,02% din totalul unităților de învățământ sunt în scenariul roșu pentru că au focare de Covid-19.

Majoritatea covârșitoare a instituțiilor de învățământ care și-au închis porțile și au trecut exclusiv în sistem online, adică 3.008 din 3.393, sunt în această situație din cauza ratei de incidență a cazurilor din localitățile în care acestea funcționează ori a infrastructurii școlare supuse unor lucrări de reabilitare.

Pentru o comparație, în Franța, doar 27 de școli, colegii sau licee au fost închise din cauza coronavirusului dintr-un total de 61.500, scrie Europe 1.

Eu mă aflu ca părinte, dar și ca dascăl și medic în mijlocul unei mari dileme: nevoia copilului de educație, de contact cu colegii și prietenii, de dezvoltare psihică în grup versus riscul de îmbolnăvire
Doina Pleșca, medic pediatru

Deciziile de trecere în scenariul roșu, școala închisă și cursurile făcute online, se iau la nivel local, de către prefecturi în funcție de situația epidemiologică din localități în sensul în care se depășește incidența de 3 la mia de locuitori.

Sunt, totuși, și unele localități unde școala nu s-a închis chiar dacă rata de incidență a fost peste 3 la mia de locuitori. În municipiul Bistrița, de pildă, deși rata de infectare este peste acest prag critic dincolo de care se intră în scenariul roșu, printre măsurile anunțate de Prefectură nu se regăsește și cea a închiderii unităților de învățământ.

Medic pediatru: Suntem într-o fundătură

Președinta Societății Române de Pediatrie, Doina Pleșca, crede că, deocamdată, cel mai sigur mod, în locurile unde există transmitere comunitară mare, iar localitățile sunt în scenariul roșu, este ca școala să fie închisă.

„Noi discutăm de planete diferite, de oameni diferiți și societăți diferite, de o altă educație și atunci cred că noi nu putem să adoptăm aceleași măsuri (...) Nu putem să luăm niște modele, trebuie să le privim și să le adaptăm realității românești”, explică, pentru Europa Liberă, medicul pediatru.

În comunitățile care se află în scenariul roșu, există riscul să fie mai mulți copii infectați decât credem, mai ales că mulți dezvoltă forme ușoare sau sunt asimptomatici, explică Doina Pleșca. De aceea, spune ea, „înțelept în acest moment” este ca măcar în zonele unde incidența depășește 3 la mie, să existe „o reținere” legată de deschiderea școlilor.

„Eu mă aflu ca părinte, dar și ca dascăl și medic în mijlocul unei mari dileme: nevoia copilului de educație, de contact cu colegii și prietenii, de dezvoltare psihică în grup versus riscul de îmbolnăvire. Totul depinde de familie, de înțelegerea pe care acestea o au față de boală, față de trasmitere și de protecție și de cum implementează ei copiilor. Pentru că de aici începe totul”, subliniază medicul pediatru.

Doina Pleșca argumentează că educația oferită de familie este extrem de importantă pentru că, în momentul în care copiii sunt instruiți cum să poarte masca, să aibă una adaptată vârstei lui, să aibă la școală 3-4 măști de culori diferite pentru a nu le încurca atunci când le schimbă, dacă știe că, în drumul lui către școală, trebuie să evite aglomerațiile, să știe să se spele pe mâni și să nu stea între alți copii la o anumită distanță, atunci școlile pot fi deschise. „Dar din nefericire, eu nu cred că noi suntem la acest nivel”.

În condițiile în care, deocamdată, la nivel mondial nu există un tratament pentru Covid-19 și nici un vaccin pentru a fi asigurată prevenția, situația s-ar putea degrada în continuare.

„Suntem așa, într-o fundătură, și surprizele vor apărea pe măsură ce înaintăm în timp, vine iarna virusurile cresc ca incidență, vor fi forme intricate de boală, nu numai de coronavirus, ci și de gripă și alte minuni care se abat asupra copiilor și atunci este mai prudent, inclusiv în răspândirea și celorlalte boli, cu un tablou clinic asemănător, să fie redus contactul. Partea cu educația, cu depresia, cu toate probleme lor psihoafective toate vor fi o povară foarte greu de purtat ulterior”, subliniază Doina Pleșca.

Profesor: „Mie, personal, îmi lipsește interacțiunea față în față cu elevii”

Fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, a spunea însă recent că școlile nu ar trebui închise în România. „Cred că, pe baza datelor, școlile ar trebui să fie ultimele instituții care să fie închise și primele care trebuie deschise. Totodată, școlile trebuie testate prioritar. Nu putem să ne jucăm cu această generație! Dacă încă un an de zile se acumulează pierderi, din păcate, ele ar putea să atârne extrem de greu. Pentru că pierderile sunt cumulative”, a spus el, pentru SpotMedia.

Pentru școlile din România, cel puțin în marile orașe, una dintre probleme este supraaglomerarea claselor care face foarte dificilă asigurarea distanțării sociale. În această situație și în fața numărului de cazuri de Covid-19 în creștere, la începutul școlii multe unități de învățământ au optat și pentru învățământul hibrid.

Și unii profesori ar prefera să revină la școală, însă în fața unor efective reduse de copii. „Mie, personal, îmi lipsește interacțiunea față în față cu elevii, îmi place ca zâmbetele lor să vină față în față, nu printr-un ecran. Din acest punct de vedere, aș opta pentru o prezență fizică, dar cu jumătate de clasă”, mărturisește Ovidiu Bădescu, profesor de matematică la Colegiul Naţional „Traian Lalescu” Reşiţa.

El subliniază că, pe de altă parte, scenariul hibrid reprezintă „un mare dezavantaj pentru cei de acasă care nu văd sau nu aud la fel de bine ca atunci când totul este online”, mai ales din cauza lipsei de dotări a școlilor. În acest cerc vicios format din lipsa de dotări, nevoia de a menține un contact cu școala, dar de a evita îmbolnăvirile, școala online apare ca fiind răul cel mai mic. „În situația în care hibridul este cum este, e mai eficient ca toți să fie online”, spune profesorul de matematică.

Pentru educație, pierderile deconectării de școală vor fi foarte mari. La nivel global, peste 33% din totalul copiilor care merg la școală au fost afectați de închiderea parțială sau totală a școlilor și trecerea în online, arată un raport al UNESCO.

Directorul ARACIP, Șerban Iosifescu, amintea recent, pentru Europa Liberă, că au apărut deja studii care arată cât de dăunătoare va fi, pe termen lung, închiderea școlilor timp de patru luni, în primăvara acestui an: „Depinde și de nivelul țării și al salariilor, [dar se pierd] între 2,5% și 10% din câștigurile pe durata vieții. La nivelul minim al pierderilor, practic, fiecare copil care a fost acum la școală, când va intra în câmpul muncii va pierde cam un an de câștiguri – a 40-a parte din câștiguri pe durata vietii active”.

OMS: Puține școli sunt focare de Covid

Studiile internaționale arată că, de la debutul pandemiei, foarte puține școli au devenit focare de Covid-19. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția într-un raport din 21 octombrie, că majoritatea infecțiilor sau cazurilor de Covid-19 raportate la copii, infectarea s-a produs acasă. Este adevărat, punctează OMS, că studiile au fost limitate în perioada în care școlile au fost închise, inclusiv în perioada stării de urgență.

Pe de altă parte și un studiu recent al Institutului Național de Sănătate Publică din Norvegia a arătat că transmiterea virusului Sars-Cov-2 este mai rară între copii, iar cea mai frecventă cale de transmitere către copii este de la adulții din gospodărie. De asemenea, un raport al Institutului pentru Economia Muncii din Germania, din luna octombrie, a arătat că redeschiderea școlilor în Germania după vacanța de vară, în condiții stricte de igienă și combinate cu măsuri de carantină, nu a dus la o creștere a cazurilor de Covid-19.

De asemenea, studiile arată că mai multe infectări raportate la licee decât la școlile generale. De pildă, OMS arată că elevii cu vârste mai mici de zece ani sunt mai puțin susceptibili să se infecteze decât cei mai mari. Atunci când școlile au devenit focare, cel mai probabil virusul a fost adus în unitățile de învățământ de către personalul angajat, iar transmiterea de la angajat la angajat a reprezentat cazul cel mai frecvent. De asemenea, a fost mai rară transmiterea virusului de la profesori sau alți angajați către elevi, iar cea mai rară a fost între elevi.

Studiile, inclusiv cele ale Centrului European pentru Combaterea Bolilor (ECDC), chiar dacă sunt într-o fază incipientă, arată că închiderea școlilor a redus transmiterea comunitară mai puțin decât alte măsuri luate în sensul distanțării sociale. Totuși, rolul copiilor în răspândirea Covid-19 nu este încă pe deplin elucidat.

Facebook Forum

Ultima săptămână la Primărie a celui mai longeviv edil din România
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:47 0:00
XS
SM
MD
LG