Linkuri accesibilitate

Români blocați în Afganistan. Președintele cere intervenția de urgență a forțelor aeriene


 Aeroportul din Kabul a fost luat cu asalt de afgani și de străini, deopotrivă, care fug din țară după ce puterea a fost preluată de talibani
Aeroportul din Kabul a fost luat cu asalt de afgani și de străini, deopotrivă, care fug din țară după ce puterea a fost preluată de talibani

UPDATE - Președintele Klaus Iohannis a dispus luni „implicarea de urgență a Forțelor Aeriene Române pentru evacuarea de pe Aeroportul din Kabul a cetățenilor români aflați încă pe teritoriul statului afgan”, transmite Administrația Prezidențială.

Decizia a fost luată la propunerea premierului Florin-Vasile Cîțu, „având în vedere deteriorarea accelerată a situației de securitate din Afganistan, necesitatea sprijinirii repatrierii cetățenilor români aflați încă în această țară, precum și evaluările în acest sens ale Celulei de criză interinstituționale convocate de Ministerul Afacerilor Externe (MAE)”, transmite sursa citată.

Treizeci și cinci de români se află blocați în Afgnistan, pe fondul preluării puterii de către talibani și a fugii președintelui Așraf Ghani. Este vorba de angajați ai ONU și ai companiilor private aflate pe teritoriul Afganistanului. Inițial au fost 60 dar ceilalți au reușit să se întoarcă în țară.

Florin Cîțu: „Nivelul de alertă este maxim. Părăsiți imediat Afganistanul!”

Premierul Florin Cîţu a anunțat, luni, că a dispus trimiterea unui avion care să-i aducă în țară și că a dat „dispoziţii clare” Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Apărării Național să îi aducă în ţară pe cetăţenii români „cât mai rapid”.

„În această dimineaţă am avut mai multe discuţii cu domnul preşedinte referitor la situaţia de securitate din Afganistan şi, ştiţi foarte bine, pe 13 august MAE a ridicat nivelul de alertă la maxim, ”Părăsiţi imediat Afganistan”. În acest moment mai sunt 35 de cetăţeni români în acea zonă, i-am propus domnului preşedinte să trimitem un avion pentru a-i aduce acasă. În acest moment avem două variante pe care lucrăm: un avion care va fi în colaborare cu NATO care trebuie să plece în curând sau un avion al nostru care va merge acolo”, a declarat Florin Cîţu.

Premierul le-a transmis cetățenilor români care sunt încă pe teritoriul Afganistanului şi care nu au contactat misiunea diplomatică a României din Pakistan „să o facă cât mai repede. Nivelul de alertă este maxim. Părăsiți imediat Afganistanul!”.

În cazul în care vor fi preluați cu un avion al NATO, cel mai probabil ei vor duși în Georgia de unde vor fi preluați de o aeronavă românească.

Kabulul, preluat de talibani într-o zi, fără nicio luptă

Talibanii au preluat duminică puterea în capitala afgană, fără nicio opoziția din partea forțelor guvernamentale. Militanții vin „din toate părțile”, dar nu există informații despre lupte care s-ar da, notează Reuters care citează oficiali afgani.

Un purtător de cuvânt al talibanilor a spus într-o declarație că în acest moment se poartă negocieri cu guvernul pentru o predare pașnică a Kabulului și că nu a existat nicio intenție din partea talibanilor de a prelua Kabulul cu forța.

Ministrul de interne, încă în funcție, Abdul Sattar Mirzakwal, a declarat că armata a preluat controlul asupra orașului și că puterea va fi predată temporar unui terțe părți.

Președintele afgan Așraf Ghani, 79 de ani, a fugit din țară. ​

Preluarea Kabulului a dat planurile de evacuare peste cap

Mai multe țării, printre care India, Marea Britanie și Statele Unite le-au recomandat cetățenilor lor care se află în Afganistan să părăsească imediat țara încă de acum o săptămână.

SUA avea planificată retragerea totală a cetățenilor săi până la finele lunii dar ocuparea capitalei Kabul, duminică, de forțele talibane a grăbit lucrurile.

Retragerea Statelor Unite are loc în cadrul unui acord cu talibanii care au promis că, în schimbul cooperării SUA, nu vor folosi Afganistanul în scopuri teroriste.

Talibanii au promis că nu vor ataca forțele statelor străine, dar nu au căzut de acord și asupra încetării luptelor cu forțele guvernului afgan.

Avansul talibanilor în nordul țării este unul semnificativ, mai ales în ultimii patru ani, având în vedere că nordul țării era considerat unul dintre teritoriile cel mai puțin afectate de intervenția militară.

Strategia lor a fost capturarea nordului, precum și principalele puncte de trecere a frontierei în nord, vest și sud, apoi se vor apropia de Kabul din nord. Ca răspuns, guvernul și-a retras forțele din zonele mai izolate ale țării, concentrându-și eforturile asupra punctelor-cheie, cum este capitala.

Autoritățile au făcut un apel către Pakistan și către alte țări vecine cerându-le să oprească aprovizionarea talibanilor cu arme care trec ușor granița slab supravegheată. Pakistanul neagă sprijinirea talibanilor.

Între timp, Austria, Danemarca, Belgia, Olanda, Grecia și Germania au înaintat UE o scrisoare deschisă în care își exprimă dorința de a limita solicitările de azil venite din Afganistan. În scrisoare, aceștia explică că nu își doresc ca Uniunea Europeană să mențină o politică a „ușilor deschise” pentru persoanele care sosesc în statele membre din afara UE.

Comisia Europeană a declarat că a primit scrisoarea transmisă de Austria, Danemarca, Belgia, Olanda, Grecia și Germania și va răspunde în curând.

Începând cu 2015, aproximativ 570,000 de persoane au solicitat azil în statele membre al Uniunii. Potrivit scrisorii deschise, 44.000 de refugiați au solicitat azil numai în 2020.

Cele șase țări doresc să soluționeze problema solicitărilor de azil.cu ajutorul statelor vecine ale Afganistanului, cum sunt Pakistan și Iran.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG