Linkuri accesibilitate

Pedepsele pentru consumul de droguri la volan | Procurorul general vs Înalta Curte. Cui folosește recenta decizie a judecătorilor ÎCCJ


Solicitată să unifice practica judiciară, ICCJ a decis că infracțiunea de a conduce sub influența substanțelor psihoactive trebuie demonstrată printr-o expertiză care să demonstreze că șoferului i-a fost afectată capacitatea de a conduce.
Solicitată să unifice practica judiciară, ICCJ a decis că infracțiunea de a conduce sub influența substanțelor psihoactive trebuie demonstrată printr-o expertiză care să demonstreze că șoferului i-a fost afectată capacitatea de a conduce.

Doar detectarea substanțelor psihoactive în organism nu este de ajuns pentru ca polițiștii să considere că o persoană se află sub influența acelor substanțe, a decis Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). De acum înainte, trebuie dovedit că șoferului i-ar fi putut fi afectată capacitatea de a conduce. Cum va face Poliția asta?

Vreme de aproape două decenii, polițiștii de la Rutieră și-au bazat sancțiunile cele mai drastice privind consumul de alcool & droguri la volan pe un articol din Codul Penal care trata consumul de alcool cât se poate de specific, dar foarte general consumul de substanțe psihoactive.

Art. 336: Conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.

(1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi persoana, aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere.


(3) Dacă persoana aflată în una dintre situaţiile prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) efectuează transport public de persoane, transport de substanţe sau produse periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unor persoane pentru obţinerea permisului de conducere sau în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Lipsa oricăror specificații în dreptul consumului de „substanțe psihoactive” a dus la hotărâri judecătorești foarte diferite ale instanțelor solicitate să decidă în spețe legate de consumul de droguri, dar și de medicamente psihoactive la volan.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a tranșat însă cel puțin o problemă de interpretare a legii cu privire la conducerea sub influența subtanțelor psihoactive – aici fiind incluse atât drogurile, cât și medicamentele – infracțiunea din articolul 336, alineatul 2, din Codul Penal, invocat mai sus.

Cum s-a întâmplat?

Solicitați de două instanțe (Brașov și din Cluj-Napoca) să ofere soluția corectă, judecătorii ICCJ au soluționat în același sens cele două sesizări, iar decizia este obligatorie și modifică practic textul legii. Acest tip de decizii au scopul unificării practicii judiciare.

Pe scurt, pentru a fi considerată infracțiune, conform prevederilor articolului 336 din Codul Penal, modificat după decizia ÎCCJ din 27 ianuarie 2025, suspiciunea de consum de substanțe pshiactive trebuie să fie confirmată din cel puțin două puncte de vedere:

  • să fie dovedită prezența substanțelor psihoactive în probele biologice ale inculpatului;
  • să se demonstreze că aceste substanțe au afectat capacitatea acelui șofer de a conduce mașina.

Decizia ICCJ nr. 25/ 27 ianuarie 2025

Admite sesizările formulate de Curtea de Apel Braşov - Secţia penală, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: „În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea cerinţei esenţiale preexistente ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive este suficient să se constate prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, indiferent de concentraţia acesteia, influenţa asupra capacităţii de a conduce fiind prezumată absolut ori dacă această prezumţie este una relativă, putând fi combătută prin mijloace de probă ştiinţifice potrivit cărora, în ciuda prezenţei substanţelor psihoactive într-o concentraţie minimală, persoana nu se află sub influenţa substanţelor psihoactive, cu afectarea capacităţii de a conduce autovehicule pe drumurile publice?”; „Dacă dispoziţia «aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive» din cuprinsul infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal se referă la o persoană care a consumat substanţe psihoactive sau la o persoană a cărei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere) este alterată în urma consumului de substanţe psihoactive?”

şi stabileşte următoarele:

„În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei.”

Soluția pronunțată de instanța supremă este o veste foarte bună – spun mulți medici legiști și criminologi – pentru cei care iau somnifere, tratamente pentru diverse afecțiuni, precum ADHD, sau cei care au fost anesteziați cu puțin timp înainte de momentul controlului din trafic și testarea cu aparatul Drug Test.

În plus, în ultimii ani, mulți șoferi și experți au acuzat că oprirea în trafic și testarea pentru droguri are loc cu foarte mari erori. De exemplu, în 2023, doar 62% dintre drugtestele rapide cu rezultat pozitiv au fost confirmate de analizele de sânge. Cu alte cuvinte, unul din trei teste s-a dovedit greșit.

Experții mai spun că decizia instanței supreme clarifică inclusiv acele cazuri în care șoferii au putut consuma droguri recreaționale în țări unde acest lucru este legal, pentru ca, reveniți după câteva zile în țară și fără să mai fie sub influența substanțelor, să fie depistați în trafic de polițiști.

Soluția emisă de Înalte Curte a fost contestată însă de însuși procurorul general al României și de un grup de parlamentari, care au propus imediat modificarea legii.

Proiect de lege ca răspuns la decizia ICCJ: majorarea pedepsei fără expertiză

Senatori ai Partidului Național Liberal și ai Partidului Social Democrat au anunțat joi că vor să modifice Codul Penal astfel încât să crească pedeapsa cu închisoarea pentru infracțiunea conducerii unei mașini sub influența drogurilor și a altor substanțe psihoactive, fără să fie nevoie de alte expertize, așa cum decisese instanța supremă.

„Am depus în procedură de urgență o inițiativă legislativă care stabilește ca atunci când este depistată în sânge o substanță psihoactivă, fapta să fie considerată infracțiune”, spune Alina Gorghiu, senatoare PNL, fost ministru al Justiției și una dintre inițiatoarele acestui proiect de lege.

Senatoarea PNL spune că „această modificare va elimina discuții legate de aptitudinea de a influența condusul unui autovehicul pe care o expertiză ulterioară ar trebuie să o evidențieze. Ai consumat, stai acasă, nu pui în pericol viața altora”.

De asemenea, Gorghiu declară că „se va genera un val de solicitări de expertize, lucru care va duce în mod cert la multe amânări și tergiversări” ca urmare a deciziei ICCJ.

„Vorbesc aici inclusiv pe cazuri aflate în atenția publică de ceva timp, cum este cazul Pascu – tragedia de la 2 Mai, în urma căreia doi tineri și-au pierdut viața”, amintește ea.

De asemenea, senatorul PSD Robert Cazanciuc afirmă că inițiativa legislativă a fost „determinată” de recenta decizie a instanței supreme.

Astfel, proiectul propune modificarea legii actuale și anume: „Conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are în sânge droguri sau alte substanțe cu efecte psihoactive se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”.

Titlul articolului 336 s-ar modifica și el. În loc de „Conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe” va deveni „conducerea unui vehicul având în sânge alcool și alte substanțe”.

Proiectul depus în Parlament pe 30 ianuarie vine la două zile după ce procurorul general al României, Alex Florența, a spus că este nevoie de schimbarea „urgentă” a legii ca urmare a soluției date de ICCJ.

Alex Florența a propus ca sintagma „persoană aflată sub influența unor substanțe psihoactive” să fie înlocuită cu „depistată cu substanțe psihoactive în sânge”.

„Sub avalanşa unor astfel de solicitări de expertize e posibil ca o expertiză de acest tip să dureze între 1 şi 2 ani de zile. În acest interval de timp, acel şofer care a fost depistat, i s-au stabilit pe baza unor probe legale în sânge o anumită concentraţie a acestor substanţe psihoactive, va trebui lăsat în continuare să conducă până când o astfel de expertiză va fi făcută şi va atesta că, da, a avut sau nu aptitudinea de a-i afecta abilităţile de şofer şi, implicit, reprezintă infracţiune”, a declarat procurorul general pentru G4Media.ro.

„Vrem să avem mai multă siguranţă pe străzi, vrem să evităm cazuri absolut dramatice cum a fost cazul 2 Mai, atunci cu certitudine avem nevoie de o astfel de legiferare”, a mai spus Alex Florența.

Într-un răspuns oferit înainte de apariția acestui proiect, directorul interimar al Institutului Național de Medicină Legală (INML), Cristian Adrian Stan, a declarat că „nu mai durează atât de mult expertizele”.

Doctorul Gabriel Gorun, medic primar de medicină legală, afirmă că nici numărul de expertize nu ar crește spectaculos. „Probabil va fi cu puțin mai multe expertize, pentru că nu se cereau chiar la toate cazurile”, spune el.

De asemenea, Poliția Română a transmis că „această decizie (nr. 25 a ICCJ din 27 ianuarie, n.r.) nu schimbă cu nimic activitatea curentă”.

„Știm foarte bine că avem acel termen de 72 de ore în care ar trebui să primim buletinul de analiză toxicologică din partea unităților medico-legale. În funcție de rezultatul acestora se dispun măsuri în consecință. În primă fază, lucrarea are un caracter general, iar în cazul în care conducătorul auto figurează pozitiv pe acel buletin de analiză toxicologică, lucrarea trece în latura penală”, a declarat comisar-șef de poliție Bodan Oproiu, director adjunct al Direcției Rutiere.

El a negat că polițistul rutier îi va pune pe șoferi să meargă în linie dreaptă, de exemplu, pentru a putea să descopere un eventual consum de alcool sau de droguri și cât de mult au fost afectate abilitățile persoanelor respective din această cauză.

Prin urmare, totul se bazează pe testări rapide (drugtest), care trebuie confirmate în 72 de ore, timp în care permisul este reținut.

Dacă rezultatul este infirmat de analiza de laborator, șoferul își recapătă permisul. În caz contrar, el este cercetat și ulterior trimis în judecată.

Ce se întâmplă cu cazurile celebre

Experții consultați de Europa Liberă spun că este invocat în mod fals cazul „2 Mai” cu privire la decizia instanței supreme.

Cazul „2 Mai”

Pe 19 august 2023, Vlad Pascu a condus o mașină sub influența mai multor droguri, inclusiv cocaină și amfetamine, și a lovit un grup de pietoni în localitatea 2 Mai din județul Constanța.

Doi tineri au fost uciși pe loc și alți trei au fost răniți. Pascu a fost condamnat vineri, 31 ianuarie, la zece ani de închisoare. Decizia nu este definitivă.

Este „chiar invers”, spune Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile publice împotriva traficului și consumului de droguri.

După decizia ICCJ, procurorii „pot în sfârșit să aibă spațiul și timpul necesar să se concentreze strict asupra acelor dosare în care putem cunoaște cu certitudine că este un mix de substanțe ilegale la concentrații mari sau foarte mari”.

Consumul de droguri s-a răspândit masiv în rândul adolescenților și tinerilor în ultimii ani; izolarea din vremea pandemiei 2020-2022 a fost un factor favorizant. Imagine generică.
Consumul de droguri s-a răspândit masiv în rândul adolescenților și tinerilor în ultimii ani; izolarea din vremea pandemiei 2020-2022 a fost un factor favorizant. Imagine generică.

„În aproape toate cazurile care s-au soldat cu tragedii și care includ recunoașterea vinovăției de condus sub influență – majoritatea celor pe care le vedem la TV – nu se pune problema că ar fi în vreun fel afectate de această decizie”, mai spune Vlad Zaha.

„Chiar invers, această decizie poate să elibereze sute și mii de oameni pur și simplu nevinovați, că și despre asta este vorba, și să lase organele să se concentreze doar asupra oamenilor vinovați, prin expertiza medico-legală.”

„În cazurile celebre pe care le știm de la televizor, expertizele medico-legale au ieșit cât se poate pozitive”, a completat expertul.

Gabriel Gorun, medic primar Medicină Legală, se declară contrariat de faptul că procurorul general se pronunță împotriva unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție a României.

„Transmite un mesaj extrem, extrem de periculos și extrem de inadecvat trendului”, spune expertul medico-legal.

„Vorbim aici de o schimbare pe care Înalta Curte a dat-o după presiune publică, politică și presiune expertală, aș spune, din partea forurilor medicale. Asociația Psihiatrilor a fost, de exemplu, foarte vehementă și foarte implicată în această luptă”, spune Gabriel Gorun.

„Dânsul încearcă practic să șteargă cu buretele tot ceea ce s-a lucrat în ani de zile pentru a se ajunge la această normalizare a stării de fapt. Eu consider că s-a normalizat în sfârșit modul în care analizăm astfel de cazuri”, completează el.

Mai mult, dr. Gorun este nemulțumit că multe expertize de medicină legale sunt ignorate. Aproximativ 20% dintre ele, conform unei estimări proprii.

Și expertul criminolog critică poziția adoptată de procurorul general și ulterior de unii parlamentari.

Cazul Pascu a șocat România. Din cauza consumului de droguri, un tânăr șofer a ucis doi oameni și a rănit trei într-o stațiune de vacanță de la mare, 2 Mai. Polițiștii îl opriseră înainte, observaseră un comportament neobișnuit, dar l-au lăsat să conducă în continuare.
Cazul Pascu a șocat România. Din cauza consumului de droguri, un tânăr șofer a ucis doi oameni și a rănit trei într-o stațiune de vacanță de la mare, 2 Mai. Polițiștii îl opriseră înainte, observaseră un comportament neobișnuit, dar l-au lăsat să conducă în continuare.

„Cazul 2 Mai nu are nicio legătură cu cât de aspre sau puțin aspre sunt legile din România împotriva condusului sub influență. Să fim serioși, are legătură cu corupția sau cel puțin cu incompetența din Poliție – a fost oprit de două cel puțin două ori în noaptea accidentului – și din unele instanțe – am văzut cum s-a desfășurat și procesul”, spune Vlad Zaha.

„Nicio modificare în sensul cerut de procurorul general nu va preveni alte tragedii pe șosele, ținând cont că avem deja cele mai dure legi din Uniunea Europeană pentru condusul sub influență, și ele s-au tot înăsprit, precum Legea Anastasia, Legea 2 Mai”, completează expertul.

Cui folosește și cine susține totuși decizia judecătorilor ICCJ

Atât expertul criminalist Vlad Zaha, cât și medicul legist Gabriel Gorun spun că o decizie precum cea a instanței supreme este mult așteptată de comunitatea științifică și medico-legală, inclusiv de Consiliul Superior de Medicină Legală, și de o bună parte a societății – peste 50.000 de oameni au semnat o petiție în acest sens.

Este o veste „foarte bună” pentru persoanele care iau somnifere și tratamente pentru ADHD, de exemplu, spune dr. Gabriel Gorun, specialist în toxicomanie, pentru Europa Liberă.

Aici, lista medicamentelor care conțin substanțe stupefiante și psihotrope, actualizată de Ministerul Sănătății în Monitorul Oficial.

„Le va asigura continuitatea tratamentului, fără riscul de a fi supuși unui proces penal și eventuale condamnări doar pentru că și-au tratat o altă afecțiune.”

Medicul legist atrage atenția însă că aceste persoane trebuie să fie atente să respecte indicațiile medicale de prescriere a medicamentelor.

„Medicamentul respectiv vine cu niște indicații suplimentare: vei lua o pastilă, seara, la culcare, și timp de opt ore nu conduci. Acele medicamente sau unele dintre ele chiar îi afectează capacitatea de a șofa cât timp are efect. Ca atare, nu înseamnă o liberalizare absolută a consumului sau a tratamentelor, ci doar îi ferește pe acei pacienți de a fi incriminați pentru resturi de medicamente, dincolo de durata de efect a lor”, subliniază expertul în medicină legală.

„Ce face decizia asta este că aduce România în rândul statelor care își bazează abordarea pe știință. Iar știința ne spune că nu este tot una să ai urme sau reziduuri de substanță în corp cu a fi afectat de acele substanțe”, declară Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile publice împotriva traficului și consumului de droguri, pentru Europa Liberă.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    George Costiță

    A intrat ca Senior Correspondent în echipa Europei Libere în ianuarie 2022, după zece ani în care a scris despre cele mai importante evenimente interne și externe ale zilei în două redacții de televiziune din București și a colaborat cu o platformă de investigații. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași și a câștigat experiență încă din anii studenției, colaborând cu revistele locale.

XS
SM
MD
LG