Președintele Klaus Iohannis a declarat la finalul ședinței CSAT că România va deveni un hub al ajutorului umanitar internațional pentru Ucraina. Totodată, Palatul Cotroceni și-a anunțat intenția de a spori procentul din PIB pentru Apărare la 2.5% de la 2%.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării din care fac parte președintele, premierul, miniștrii Apărării, de Interne, al Afacerilor Externe, de Finanțe și directorii serviciilor de informații, a decis următoarele patru măsuri:
- consolidarea estic flancului de luptă al NATO;
- susținerea Republicii Moldova pentru primirea de refugiați;
- apariția unui hub umanitar în România care să permită transportul ajutoarelor internaționale către Moldova;
- intensificarea măsurilor pentru a gestiona un flux masiv de persoane dinspre Ucraina.
„Suntem cu toții indignați de atacul brutal al Rusiei împotriva unui stat suveran și independent și nu putem accepta ca harta Europei să fie redesenată prin violență”, a spus Klaus Iohannis.
Noile obiective strategice ale României sunt, potrivit președintelui, creșterea procentului din PIB alocat cheltuielilor de apărare de la 2% la 2.5% și realizarea independenței energetice a României prin dezvoltarea energiei regenerabile.
Discuțiile din CSAT au durat aproximativ două ore, iar la finalul acestora, președintele Klaus Iohannis a făcut o declarație de presă, fără prezența jurnaliștilor la Palatul Cotroceni. Deci nu a luat întrebări.
Ovidiu Voicu: Președintele a spus cuvintele corecte, nu știm cum se va aplica ce a spus
Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică, susține că discursul președintelui a pus „cuvintele corect în context", poziționând România alături de partenerii occidentali, reiterând sprijinul pentru Ucraina și vorbind despre refugiați.
Din discursul președintelui a lipsit orice referire legată de ajutorul umanitar oferită de societatea civilă și populație în sprijinul migranților din Ucraina, adaugă analistul.
„Nu e clar cum se vor implementa măsurile și obiectivele specificate de domnul președinte. Statul român nu e în stare să organizeze recepția refugiaților care au venit până acum din România.Va avea România capacitatea să facă un hub regional? E o întrebare la care președintele nu a răspuns. Când se vor întâmpla aceste lucruri?", sunt temele la care consideră Ovidiu Voicu că președintele Iohannis nu oferit destule elemente.
Surse politice susțin că președintele nu i-a informat pe membrii Guvernului, înaintea ședinței CSAT, că va propune majorarea bugetului apărării de la 2% din PIB la 2.5% din PIB. Președintele nu a specificat când se va modifica bugetul apărării.
„Un cost de 0.5% din PIB e unul însemnat și sunt două probleme. Prima este că nu poți să iei singur această decizie, nici ca președinte, nici ca CSAT. O structură militarizată nu ar trebui să se pună înaintea Parlamentului. Decizia privind creșterea bugetului de apărare trebuie să o ia Parlamentul, care e un for civic, nu militar. Costul pentru apărare include și costul cu serviciile secrete sau doar costurile cu armata? Ce tip de apărare se va duce, e o decizie strategică importantă", susține Ovidiu Voicu.
Potrivit acestuia, decizia pare un decret al președintelui, ceea ce e „profund greșit într-o democrație".
