Preşedintele Klaus Iohannis a condus marți o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
Principalele subiecte de discuție au vizat implicațiile pentru România în ceea ce privește situația de securitate din regiunea Mării Negre, interferența Rusiei în Republica Moldova și cursul războiului din Ucraina.
De asemenea, CSAT a aprobat achiziția de avioane de luptă F-35, prevăzută în Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024.
Administrația Prezidențială a mai comunicat că membrii CSAT au discutat aceste subiecte „în contextul perspectivelor de continuare a sprijinului NATO, al Uniunii Europene și al comunității internaționale pentru Ucraina”.
„România continuă să acționeze ferm, unitar și eficient, alături de aliații și partenerii săi, în promovarea securității și a stabilității în regiunea Mării Negre – o zonă de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică”, se arată în mesajul președinției române.
„Reperul fundamental de acțiune rămâne cel al asigurării securității naționale, iar sprijinirea Ucrainei și a Republicii Moldova contribuie direct la consolidarea securității României”, se subliniază în comunicat.
Consolidarea Flancului Estic
De asemenea, membrii CSAT „s-au asigurat că procesele de implementare a măsurilor cu caracter istoric, adoptate anul trecut la Madrid, privind consolidarea pe termen lung a posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic și la Marea Neagră, aflate în derulare, vor fi pe deplin definitivate”.
Acest subiect a fost discutat în perspectiva Summitului NATO de la Vilnius, din iulie.
Astfel că menținerea unui sprijin consistent și „multidimensional” pentru Ucraina, din partea NATO și UE, este „de importanță critică pentru asigurarea succesului eforturilor de apărare ale acestui stat, atât în prezent, cât și pe termen lung”.
Membrii Consiliului au stabilit în acest sens că efortul României „trebuie să continue să fie unul cuprinzător, care să asigure sprijinul necesar și pentru ceilalți parteneri vulnerabili din regiune”, aici fiind menționată direct Republica Moldova, descrisă ca fiind „cea mai expusă agresiunilor și presiunilor ruse”.
CSAT: Republica Moldova, ținta unei acțiuni de destabilizare, de o complexitate fără precedent
„De la declanșarea războiului de la granițele noastre, Republica Moldova este supusă unor presiuni pe multiple planuri, cu scopul de a diminua susținerea exprimată de cetățenii săi pentru un curs pro-european ferm, pentru reforme, pentru democrație și prosperitate”, concluzionează CSAT.
În plus, Republica Moldova este „ținta unor acțiuni hibride de destabilizare, de o intensitate și o complexitate fără precedent”. Potrivit CSAT, Chișinăul a gestionat această situație într-un mod „profesionist, democratic și responsabil”.
„În acest context, au fost analizate modalitățile optime de continuare a unei susțineri hotărâte de către România a eforturilor Republicii Moldova de consolidare a rezilienței sale. Membrii Consiliului au pus accent pe nevoia de adaptare la evoluțiile regionale și de întărire pe mai departe a demersurilor de sprijin în plan european și internațional”, se precizează în comunicat.
România va cumpăra avioane F-35
Un alt subiect de discuție a fost dezvoltarea aviației militare a României, care are nevoie de „capabilităţi operaționale de apărare aeriană robuste, credibile, interoperabile, flexibile şi eficiente” pentru a descuraja „orice posibilă agresiune”.
„Spectrul capabilităților de apărare menționate va include, printre altele, capabilități sporite de apărare aeriană și anti-rachetă pentru protecția forțelor proprii și capabilități avansate și diversificate de foc și de lovire cu precizie la mare distanță”, subliniază decizia CSAT.
Procesul de modernizare a Forțelor Aeriene Militare va continua prin achiziționarea de avioane de ultimă generație F-35, au decis membrii CSAT.
Potrivit sursei citate, este nevoie de aceste avioane deoarece ele sunt dotate cu o gamă largă de senzori avansaţi, capacitate de schimb de informaţii criptate în timp real atât cu platforme aeriene, cât şi cu sisteme de apărare cu baza la sol, capacitate de gestionare reală a imaginii operaţionale a câmpului de luptă, precum şi cu muniţii inteligente de înaltă precizie.
Astfel, avioanele F-35 vor permite „realizarea şi menţinerea superiorităţii aeriene, condiţie obligatorie pentru asigurarea suveranităţii în spaţiul aerian naţional şi, la nevoie, pentru apărarea acestuia”.
Comunicatul Administrației Prezidențiale menționeză că „au fost analizate şi alte teme din domeniul securităţii naţionale”, fără ca acestea să fie detaliate.
Luni seară, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunţat că va convoca pe 21 mai, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, o adunare a cetăţenilor care să-și exprime opțiunea pentru Europa.
„Să spunem lumii că noi suntem europeni și că aceasta e calea aleasă de noi”, a declarat ea.
Ședința CSAT vine și în contextul în care, în toamna anului 2021, Kremlinul a elaborat un document strategic pentru a transforma Republica Moldova într-un satelit al său.
Documentul, intitulat „Obiectivele strategice ale Federației Ruse în Republica Moldova”, a fost publicat simultan de mai multe redacții, printre care: Süddeutsche Zeitung, Yahoo News și The Dossier Center.
Unul dintre obiectivele stabilite de autorii documentului este cel de a forța Moldova să se alăture Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) și să-și extindă participarea la Uniunea Economică Euroasiatică (EAEU).
Obiectivele Rusiei în Moldova sunt: militar-politice, comercial-economice și umanitare și defalcate pe gradul de urgență - până în 2022, 2025 și 2030.
Obiectivele pe termen scurt includ neutralizarea oricăror acțiuni ale guvernului republicii care vizează eliminarea prezenței militare ruse în Transnistria, crearea unei rețele de organizații neguvernamentale care promovează dezvoltarea relațiilor ruso-moldovenești, precum și deschiderea Consulatului General al Rusiei în capitala Găgăuziei, Comrat.
În paralel, Moscova trebuie să împiedice „romanizarea” Moldovei și să asigure păstrarea învățământului din țară în limba rusă.
Conform documentului rus, până în 2030 se prevede extinderea participării Republicii Moldova la Uniunea Economică Eurasiatică, crearea unor grupuri stabile de influență rusă în republică și soluționarea conflictului transnistrean pe baza statutului special al Transnistriei.
Un alt obiectiv pe termen lung a fost stabilirea limbii ruse ca limbă oficială în Moldova, în special prin asigurarea prezenței presei rusești în țară.
Autori ai documentului ar fi Andrei Vavilov și Dmitri Kozak, apropiați ai Kremlinului.
