„Am semnat decretul de desemnare a lui Dorin Recean în calitate de candidat la funcția de prim ministru”, a anunțat președintele Republicii Moldova, Maia Sandu în prezența candidatului la funcția de premier și a președintelui Parlamentului și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu.
Potrivit legii, Dorin Recean are la dispoziție 15 zile pentru a forma și prezenta în Parlament noul cabinet de miniștri și programul de guvernare.
Pentru a fi investit, guvernul are nevoie de votul majorității deputaților aleși (51 din 101). Cu 63 de mandate, PAS are suficiente voturi pentru a-l învesti.
„Este o perioadă grea pentru toată lumea, iar sarcina noastră nu este doar să rezistăm, ci să ne dezvoltăm și să mergem înainte. Noul guvern va trebuie să crească nivelul de securitate și să păstreze Moldova în zona statelor libere”, a declarat Maia Sandu după ce a făcut anunțul desemnării noului premier.
Ea a spus că noul guvern va trebui să impulsioneze creșterea economică, să îmbunătățim nivelul de trai al cetățenilor și să accelereze și să îmbunătățească reforma în justiție.
„Noul Guvern are menirea de curățare a țării de corupție și nedreptate”, a declarat șeful statului moldovean.
Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care deține majoritatea în legislativ, și-a declarat deja susținerea pentru candidatura lui Recean, scrie Radio Europa Liberă Moldova.
Reprezentații Partidului Șor s-au plâns că au fost anunțați prea târziu, iar cei din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor au anunțat că nu vor participa la consultări.
Printre prioritățile anunțate de Recean se numără accelerarea procesului de integrare europeană, consolidarea sectorului de securitate și dezvoltarea întrepriderilor mici și mijlocii.
Cine este Dorin Recean
Dorin Recean, 49 ani, a fost consilier prezidențial pe probleme de securitate și deține funcția de secretar general al Consiliului Suprem de Securitate, începând cu 7 februarie 2022.
Recean are studii în științe economice și a fost lector al Academiei de Științe Economice de la Chișinău. A predat și la Universitatea Internațională Newport, din Chișinău.
În 2010, a fost numit în funcția de viceministru al Tehnologiei Informațiilor și Comunicațiilor, fiind responsabil de implementarea pașapoartelor biometrice, ca parte a planului de liberalizare al regimului de vize între Republica Moldova și Uniunea Europeană.
În iulie 2012, a fost numit ministru al Afacerilor Interne în guvernul condus de Vlad Filat. A fost primul politician care a vorbit despre dosarul de la Interpol pe numele lui Vladimir Plahotniuc, în cazul „Pădurea Domnească”, soldat cu demisia guvernului. După căderea guvernnului Filat, în mai 2013, a fost numit ministru la Interne și în guvernul lui Iurie Leancă.
După alegerile din noiembrie 2014, Recean s-a retras din politică și și-a deschis o afacere.
A revenit în politică odată cu numirea, în februarie 2022, sa în funcția de consilier prezidenția pe probleme de securitate și secretar general al Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova.
Demisia guvernului Gavrilița
Natalia Gavrilița a anunțat vineri că demisionează, după un an și jumătate de mandat ca prim-ministru al R. Moldova. Demisia șefei guvernului de la Chișinău atrage demisia întregului cabinet de miniștri.
Cabinetul Gavrilița demisionează în timp ce Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică, economică și de securitate, cauzate de invazia rusească în Ucraina.
Ea a declarat vineri că, în cele 18 luni de mandat, a guvernat într-o criză continuă.
„În ciuda crizelor multiple cu care s-a confruntat țara, progresele noastre au fost apreciate înalt de UE. Dacă Guvernul ar fi avut aceeași susținere acasă ca și în UE, am fi reușit să avansăm cu reformele mai repede”, a spus Gavrilița, într-o declarație în fața presei, la guvern.
Șefa Guvernului a mai precizat că a avut onoarea și va „rămâne în slujba poporului alături de echipa care câștigat încrederea”.
„Plec de la conducerea Guvernului cu inima împăcată”, a mai declarat Gavrilița.
Maia Sandu: Îi mulțumesc mult pentru sacrificiu
Președinta Maia Sandu a anunțat la scurt timp că a luat act de demisie și că va avea consultări cu partidele parlamentare, după care va desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru.
„Îi mulțumesc mult pentru sacrificiul și eforturile enorme de a conduce țara într-o perioadă cu atâtea crize. În pofida unor provocări fără precedent, țara a fost guvernată responsabil, cu multă atenție și muncă dedicată. Avem stabilitate, pace și dezvoltare - acolo unde alții doreau război și faliment”, a afirmat Maia Sandu.
Divergențe în PAS
Demisia are loc pe fundalul unor speculații despre apariția unor tabere cu interese divergente în interiorul partidului de guvernământ PAS, fondat de președinta Maia Sandu.
Șefa statului urmează să se pronunțe cu privire la demisie, pentru a anunța pașii de mai departe, inclusiv numele viitorului premier.
Natalia Gavrilița a fost candidata președintei Sandu pentru șefia guvernului încă de la momentul câștigării alegerilor prezidențiale.
În primele luni de mandat, în 2021, președinta Sandu a forțat dizolvarea parlamentului și organizarea alegerilor anticipate câștigate de PAS pe 11 iulie 2021, pentru a instala guvernul Gavrilița pe 6 august.
Programul de guvernare PAS „Moldova vremurilor bune” avea ca prioritate curățarea justiției și intensificarea luptei anticorupție.
A fost supranumit de la bun început un guvern al crizelor, fiind nevoit să facă față unei majorări dramatice a prețurilor la gazele naturale rusești încă din octombrie 2021, dar și consecințelor agresiunii rusești la scară largă împotriva Ucrainei, începute la 24 februarie 2022.
Guvernul Gavrilița a obținut succese neplanificate, reușind să mențină Moldova „pe linia de plutire”, în ciuda unor crize „fără precedent” și să o apropie de Uniunea Europeană, dar, în chestiunile planificate, succesele sunt mai mici și incerte, comenta la un an de mandat analistul Nicolae Negru.
Pe 3 martie 2022, Natalia Gavrilița semna alături de Maia Sandu cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, transformată câteva luni mai târziu într-o decizie a liderilor europeni prin care țara a primit statut de candidată la aderare.
Dar reformele pro-europene recomandate de Comisia Europeană s-au mișcat anevoios.
Cu o oră înaintea anunțului demisiei, autoritățile au confirmat că o nouă rachetă de croazieră rusească a survolat teritoriul moldovean în dimineața zilei în zbor către ținte din Ucraina.
Ambasadorul rus la Chișinău a fost convocat la Ministerul de Externe din această cauză.
