Linkuri accesibilitate

Desemnarea lui Orban, dezbătută luni la CCR, în ziua învestirii guvernului


CCR va dezbate sesizarea făcută de șefii celor două camere ale parlamentului în aceeași zi în care se va da votul pentru învestirea cabinetului Orban II

Curtea Constituțională dezbate luni, 24 februarie, sesizarea făcută de șefii celor două camere ale parlamentului împotriva desemnării lui Ludovic Orban, pentru a doua oară, ca premier.

Președintele Klaus Iohannis a transmis vineri, la Curtea Constituțională, punctul de vedere al instituției pe care o reprezintă la cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre președinte și parlament, reclamat de președinții PSD ai celor două camere ale parlamentului, Marcel Ciolacu și Titus Corlățean, după ce președintele l-a desemnat pe Ludovic Orban candidat la funcția de prim-ministru.

Președinția spune despre cererea celor doi că este inadmisibilă, pentru că nu îndeplinește condițiile existenței unui conflict juridic de natură constituțională, pentru că nu există niciun blocaj constituțional care să aibă nevoie să fie înlăturat prin intervenția Curții Constituționale.

Desemnarea de către Președintele României, în data de 6 februarie 2020, a candidatului Ludovic Orban la funcția de prim-ministru, nu a creat un blocaj instituțional și, cu atât mai puțin un blocaj instituțional care să nu poată fi înlăturat în alt mod decât prin intervenția Curții Constituționale”, spune președinția în punctul de vedere trimis vineri CCR.

Președintele amintește că nu a făcut decât să-și respecte prerogativele pe care i le conferă Constituția, desemnând una dintre cele trei persoane propuse de formațiunile politice participante la consultări.

„Nefiind în situația unei majorități absolute deținute în Parlament de un partid, în urma consultărilor, Președintele României a desemnat candidatul propus de Partidul Național Liberal (PNL)”, se spune în document.

Această opțiune a Președintelui României este calificată de autorul sesizării ca „generatoare de un pretins conflict juridic de natură constituțională ce ar necesita intervenția Curții Constituționale. Însă, din ansamblul argumentelor invocate de autorul sesizării lipsește chiar cel privind existența unui blocaj instituțional ce ar necesita arbitrajul Curții Constituționale, deși obligația de a motiva îndeplinirea fiecărei condiții a existenței unui conflict juridic de natură constituțională îi incumba. Pe de altă parte, apreciem că această omisiune în motivare nu poate avea altă explicație decât aceea că autorul sesizării, în mod obiectiv, nu a putut identifica elementele care ar contura un blocaj instituțional”, spune șeful statului.

Opțiunea președintelui, astfel exprimată, „nu poate fi de natură să împiedice Parlamentul să se pronunțe cu privire la solicitarea de învestitură ori să îndeplinească altă competență constituțională. Din această perspectivă, cererea apare ca o expresie a nemulțumirii de natură pur politică a unui partid politic participant la consultări, al cărui exponent este autorul sesizării, și nu ca o expresie a unei imposibilități de funcționare instituțională”, se spune în textul președinției.

Șefii celor două camere ale parlamentului, Titus Corlățean și Marcel Ciolacu, îl acuză pe șeful statului, Klaus Iohannis, de exercitarea discreționară a atribuțiilor la desemnarea lui Ludovic Orban pentru a doua oară ca premier.

Ei spun că președintele Klaus Iohannis și-a exercitat discreționar atribuțiile atunci când l-a desemnat, pentru a doua oară, pe Ludovic Orban pentru funcția de prim-ministru, după demiterea sa prin moțiunea de cenzură.

„Conflictul juridic de natură constituțională constă în exercitarea în mod discreționar a atribuțiilor Președintelui României, astfel cum acestea sunt reglementate de Constituția României, republicată, constând în desemnarea, în data de 6 februarie 2020, a candidatului Ludovic Orban la funcția de prim-ministru (…) cu încălcarea, în mod direct sau indirect, a următoarelor principii sau dispoziții constituționale: 1. principiul colaborării loiale între instituțiile publice, (…) 2. obligația constituțională de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice; (…) 3. obligația constituțională de a exercita funcţia de mediere între puterile statului”, se spune în sesizarea făcută de Ciolacu la Curtea Constituțională.

Ciolacu spune că președintele Iohannis a nesocotit scopul prevăzut de legiuitorul constituant care a stabilit că guvernul este demis dacă o moțiune de cenzură este adoptată. Cu alte cuvinte, autorul sesizării lasă de înțeles că președintele nu ar fi avut dreptul să-l desemneze tot pe Ludovic Orban premier, dacă acesta a fost demis prin moțiunea de cenzură a PSD, deși Constituția nu prevede nicăieri această interdicție.

”Nominalizându-l drept premier pe Ludovic Orban, Președintele României încalcă voința Parlamentului, care tocmai i-a retras încrederea acestuia prin recenta moțiune de cenzură. Respingând propunerea de premier formulată de o majoritate parlamentară, Președintele României va declanșa, astfel cum a declarat, un conflict juridic de natură constituțională, împiedicând formarea unui Guvern, cu scopul declarat de a dizolva Parlamentul și de a ajunge la „alegeri anticipate”, spune Ciolacu în sesizarea sa depusă luni la Curtea Constituțională.​

Șeful PSD susține că însăși declarația președintelui privind intenția sa de a declanșa alegeri anticipate ar fi o încălcare a legii fundamentale.

„Președintele României încalcă 3 dispozițiile art. 89 alin. (1) din Constituția României, republicată, declarând deschis că are ca scop „alegeri anticipate”, folosind ca mijloc nerezolvarea crizei guvernamentale mai mult de 60 de zile” - se mai spune în textul sesizării.​

Citește și: PNL nu votează propriul Guvern Orban II pentru a forța anticipatele și acuză Consiliul Legislativ că face jocurile PSD

În opinia lui Ciolacu, șeful statului „încearcă să anihileze rolul constituţional al Parlamentului în ceea ce privește retragerea încrederii Guvernului condus de prim-ministrul Ludovic Orban, încalcă principiul cooperării loiale, dimensiune a principiului separației și echilibrului puterilor în stat, și nesocotește totodată propriile atribuții înscrise la art. 80 alin. (2) din legea fundamentală, în componentele referitoare la obligația sa de a veghea la respectarea Constituţiei, de a veghea la buna funcţionare a autorităţilor publice și de a exercita funcţia de mediere între puterile statului”.​

Citește și:

Guvernul Orban II: aceeași echipă, programul de guvernare a fost actualizat

”Ca urmare, Președintele României se situează în afara ordinii constituționale, încălcând exigențele statului de drept și principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, astfel cum sunt reglementate în art. 1 și dezvoltate în celelalte articole ale legii fundamentale, situație care este de natură să determine un conflict juridic de natură constituțională, care poate fi dezlegat exclusiv de către Curtea Constituțională”, mai spune Marcel Ciolacu în sesizarea adresată CCR.

Guvernul Orban a fost demis pe 5 februarie curent, prin adoptarea unei moțiuni de cenzură generată de angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege privind organizarea alegerilor locale în două tururi de scrutin.

Pe 6 februarie 2020, președintele României a consultat partidele și formațiunile politice parlamentare cu privire la desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru și l-a desemnat pe Ludovic Orban candidat la funcția de prim-ministru. După ce Orban a cerut Parlamentului acordarea votului de încredere asupra programului și a întregii liste a Guvernului, pe 11 februarie 2020, Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au adoptat calendarul privind derularea procedurii parlamentare de acordare a votului de învestitură asupra programului și listei Guvernului, fixând atât datele pentru audierea în comisiile permanente a candidaților la funcția de ministru, cât și data desfășurării ședinței comune a celor două Camere ale Parlamentului.

Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat, pe 6 februarie, pe Ludovic Orban să formeze unui nou guvern, anunțând că își păstrează ca primă opțiune alegerile anticipate.

Din momentul în care Ludovic Orban va depune în parlament lista de miniștri și programul de guvernare pentru învestirea unui nou guvern începe procedura de alegeri anticipate - 60 de zile pe care le are parlamentul la dispoziție să acorde vot de încredere unui nou Executiv.

Dacă Parlamentul nu acordă încrederea în acest termen, atunci președintele trece la dizolvarea sa, la trei luni de la învestirea sa. Moțiunea de cenzură a PSD a fost adoptată cu 261 de voturi, cu 28 peste numărul necesar pentru demiterea guvernului, după ce guvernul liberal, condus de Ludovic Orban, și-a angajat răspunderea pentru proiectul privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin.​

Percheziții măști false
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:37 0:00
XS
SM
MD
LG