Linkuri accesibilitate

Contestație la CCR: Ciolacu îl acuză pe Iohannis că nu avea dreptul constituțional să-l desemneze tot pe Orban premier


Marcel Ciolacu, șeful interimar al PSD, spune că președintele României și-ar fi exercitat „discreționar” atribuțiile la desemnarea lui Orban ca premier după demiterea sa prin moțiune de cenzură

Președintele Camerei Deputaților, interimar la șefia PSD, îl acuză pe șeful statului, Klaus Iohannis, de exercitarea discreționară a atribuțiilor la desemarea lui Ludovic Orban pentru a doua oară ca premier.

Marcel Ciolacu, președinte interimar al PSD spune că președintele Klaus Iohannis și-a exercitat discreționar atribuțiile atunci când l-a desemnat, pentru a doua oară, pe Ludovic Orban pentru funcția de prim-ministru, după demiterea sa prin moțiunea de cenzură.

„Conflictul juridic de natură constituțională constă în exercitarea în mod discreționar a atribuțiilor Președintelui României, astfel cum acestea sunt reglementate de Constituția României, republicată, constând în desemnarea, în data de 6 februarie 2020, a candidatului Ludovic Orban la funcția de prim-ministru (…) cu încălcarea, în mod direct sau indirect, a următoarelor principii sau dispoziții constituționale: 1. principiul colaborării loiale între instituțiile publice, (…) 2. obligația constituțională de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice; (…) 3. obligația constituțională de a exercita funcţia de mediere între puterile statului”, se spune în sesizarea făcută de Ciolacu la Curtea Constituțională.

Ciolacu spune că președintele Iohannis a nesocotit scopul prevăzut de legiuitorul constituant care a stabilit că guvernul este demis dacă o moțiune de cenzură este adoptată. Cu alte cuvinte, autorul sesizării lasă de înțeles că președintele nu ar fi avut dreptul să-l desemneze tot pe Ludovic Orban premier, dacă acesta a fost demis prin moțiunea de cenzură a PSD, deși Constituția nu prevede nicăieri această interdicție.

”Nominalizându-l drept premier pe Ludovic Orban, Președintele României încalcă voința Parlamentului, care tocmai i-a retras încrederea acestuia prin recenta moțiune de cenzură. Respingând propunerea de premier formulată de o majoritate parlamentară, Președintele României va declanșa, astfel cum a declarat, un conflict juridic de natură constituțională, împiedicând formarea unui Guvern, cu scopul declarat de a dizolva Parlamentul și de a ajunge la „alegeri anticipate”, spune Ciolacu în sesizarea sa depusă luni la Curtea Constituțională.

Șeful PSD susține că însăși declarația președintelui privind intenția sa de a declanșa alegeri anticipate ar fi o încălcare a legii fundamentale.

„Președintele României încalcă 3 dispozițiile art. 89 alin. (1) din Constituția României, republicată, declarând deschis că are ca scop „alegeri anticipate”, folosind ca mijloc nerezolvarea crizei guvernamentale mai mult de 60 de zile” - se mai spune în textul sesizării.

În opinia lui Ciolacu, șeful statului „încearcă să anihileze rolul constituţional al Parlamentului în ceea ce privește retragerea încrederii Guvernului condus de prim-ministrul Ludovic Orban, încalcă principiul cooperării loiale, dimensiune a principiului separației și echilibrului puterilor în stat, și nesocotește totodată propriile atribuții înscrise la art. 80 alin. (2) din legea fundamentală, în componentele referitoare la obligația sa de a veghea la respectarea Constituţiei, de a veghea la buna funcţionare a autorităţilor publice și de a exercita funcţia de mediere între puterile statului”.

”Ca urmare, Președintele României se situează în afara ordinii constituționale, încălcând exigențele statului de drept și principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, astfel cum sunt reglementate în art. 1 și dezvoltate în celelalte articole ale legii fundamentale, situație care este de natură să determine un conflict juridic de natură constituțională, care poate fi dezlegat exclusiv de către Curtea Constituțională”, mai spune Marcel Ciolacu în sesizarea adresată CCR.

Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat joi seară pe Ludovic Orban să formeze unui nou guvern, anunțând că își păstrează ca primă opțiune alegerile anticipate.

Din momentul în care Ludovic Orban va depune în parlament lista de miniștri și programul de guvernare pentru învestirea unui nou guvern începe procedura de alegeri anticipate - 60 de zile pe care le are parlamentul la dispoziție să acorde vot de încredere unui nou Executiv.

Dacă Parlamentul nu acordă încrederea în acest termen, atunci președintele trece la dizolvarea sa.

Guvernul Orban a fost demis miercuri, de parlament, la trei luni de la învestirea sa. Moțiunea de cenzură a PSD a fost adoptată cu 261 de voturi, cu 28 peste numărul necesar pentru demiterea guvernului, după ce guvernul liberal, condus de Ludovic Orban, și-a angajat răspunderea pentru proiectul privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG