Belgrad -- Sute de diplomați ruși au fost expulzați sau au fost incluși pe lista neagră de către statele membre ale Uniunii Europene, în lunile care au urmat invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina, anul trecut.
În cazul câtorva, țările UE au invocat presupusul spionaj al acestor emisari.
Cel puțin trei dintre ei au reapărut acum ca diplomați ruși acreditați în Serbia, iar doi au legături cu serviciile secrete rusești, a constatat o anchetă realizată de RFE/RL în ultimele luni.
Un al patrulea diplomat, care a părăsit postul de la ambasada Moscovei din Helsinki la două luni după ce Finlanda a anunțat că expulzează diplomații ruși, se află și el acum în Belgrad.
Mai mulți diplomați ruși în Serbia
După ce a început valul de expulzări în Uniunea Europeană, Rusia și-a sporit prezența diplomatică în Serbia, cu un total de 62 de diplomați acreditați, față de 54 în martie 2022, arată o analiză a listelor diplomatice ținute de Ministerul sârb de Externe.
Spre deosebire de majoritatea țărilor europene, Serbia nu a impus sancțiuni Moscovei după ce președintele rus Vladimir Putin a lansat războiul împotriva Ucrainei, care a intrat luna trecută în al doilea an.
În timp ce Serbia aspiră să adere la Uniunea Europeană, guvernul președintelui Aleksandar Vucic a încercat să mențină tradiționalele legăturile puternice cu Rusia, care îi împărtășește moștenirea creștin-ortodoxă și care a susținut Belgradul în multiple dispute cu Occidentul.
Rusia se numără printre țările care nu recunosc independența Kosovo și a sprijinit eforturile Serbiei de a bloca aderarea Kosovo la instituțiile internaționale.
De la hackeri la diplomați
Acum, cel puțin doi diplomați ruși expulzați au fost detașați la Belgrad, a constatat RFE/RL.
Unul are legături cu o unitate a Serviciului Federal de Securitate (FSB), care este acuzat de atacuri cibernetice ce au vizat sectorul energetic american, iar al doilea este legat de Serviciul de Informații Externe al Rusiei.
Pe 11 aprilie 2022, Croația a anunțat că expulzează 18 diplomați ruși și șase membri ai personalului de sprijin de la Ambasada Rusiei din Zagreb, invocând „cea mai fermă condamnare a agresiunii brutale împotriva Ucrainei”.
Printre diplomații expulzați de Croația se numără Aleksei Ivanenko, care a lucrat ca secretar de rangul II al ambasadei ruse, potrivit unei liste a oficialilor expulzați pe care RFE/RL a obținut-o de la o sursă din cercurile diplomatice europene.
În momentul în care a fost dat afară, Ivanenko servise deja mai mult de doi ani în cadrul misiunii diplomatice ruse din Zagreb, potrivit înregistrărilor păstrate de Ministerul croat de Externe.
În termen de șase luni, Ivanenko, în vârstă de 38 de ani, primise deja noua sa detașare la Belgrad, la doar patru ore de mers cu mașina de la Zagreb, potrivit înregistrărilor Ministerului sârb de Externe.
Mutarea sa în Serbia, împreună cu soția sa, Ekaterina, a venit odată cu o promovare în funcția de prim-secretar la ambasada din Belgrad.
Cu aproximativ un deceniu înainte de expulzarea sa din Croația, Aleksei Ivanenko lucra într-un alt sector al statului rus, potrivit unei baze de date scurse din arhivele guvernului rus examinate de RFE/RL.
Baza de date scursă arată că Ivanenko a lucrat ca „inginer” pentru Unitatea militară 71330, un alt nume pentru Centrul al 16-lea din FSB. Afilierea Unității Militare 71330 la FSB este confirmată de surse deschise, printre care se numără și dosare judiciare rusești.
Cu aproximativ două săptămâni înainte ca Zagrebul să anunțe expulzarea celor 18 diplomați ruși, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, autoritățile americane au desecretizat acuzațiile împotriva a trei ofițeri de informații ruși care lucrau pentru Centrul 16, acuzați de hacking împotriva companiilor nucleare americane și a altora timp de aproape șase ani.
La patru luni după ce Ivanenko și alți diplomați ruși au fost expulzați de Zagreb, Comandamentul cibernetic al SUA a trimis angajați în Croația „pentru a vâna activități cibernetice rău intenționate în rețelele partenerilor”.
Soția lui Ivanenko, Ekaterina, a fost violonistă la Teatrul Bolșoi din Moscova.
În 2015, un prieten al Ekaterinei Ivanenko a postat o fotografie cu ea, o tânără și un bărbat îmbrățișându-se la un centru cultural rusesc din New Delhi. Un software de recunoaștere facială arată că bărbatul din acea fotografie este, cu mare probabilitate, același bărbat fotografiat în ianuarie 2023 la o sărbătoare religioasă ortodoxă din Serbia împreună cu un diplomat de la Ambasada Rusiei.
Ministerul croat de Externe nu a răspuns solicitării RFE/RL de a face comentarii.
RFE/RL a trimis o solicitare de comentarii prin intermediul unui mesaj pe Facebook către Ekaterina Ivanenko, care nu a răspuns și a blocat reporterul care l-a trimis.
Casa spionilor
În martie 2022, Polonia a anunțat că va expulza 45 de presupuși ofițeri de informații ruși care se dădeau drept diplomați și pe care Varșovia i-a considerat „o amenințare la adresa intereselor și securității țării noastre” și i-a acuzat că lucrează pentru „subminarea stabilității Poloniei și a aliaților săi”.
Polonia nu a identificat public niciunul dintre oficialii vizați. Dar printre diplomații ale căror nume au dispărut de pe site-ul web al Ambasadei Rusiei la Varșovia, la scurt timp după anunțul polonez, se numără Mihail Generalov, în vârstă de 39 de ani.
În ziua anunțului polonez, Mihail Generalov încă era listat ca și consilier la ambasada din Varșovia.
Polonia le-a acordat diplomaților ruși expulzați cinci zile pentru a părăsi orașul, iar până la 1 aprilie, numele lui Generalov fusese deja eliminat împreună cu cele ale altor 43 de diplomați ruși staționați la Varșovia, se arată într-o versiune arhivată a site-ului ambasadei.
Un oficial polonez familiarizat cu această chestiune, dar care nu a fost autorizat să vorbească în mod oficial, a confirmat pentru RFE/RL că Mihail Generalov a fost expulzat din Polonia în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
Cu toate acestea, Generalov și-a găsit rapid o nouă detașare. Șase luni mai târziu, el se alăturase deja Ambasadei Rusiei la Belgrad în calitate de consilier.
Listele misiunilor diplomatice ținute de Ministerul sârb de Externe arată că Generalov a preluat această poziție încă din septembrie 2022 și a rămas în acest post până în februarie 2023, potrivit ultimei liste disponibile.
RFE/RL a reușit să facă independent legătura între Generalov și aparatul de informații al Rusiei. În bazele de date divulgate din registrele imobiliare ale Moscovei figurează că reședința lui Generalov este un apartament într-un complex situat pe strada Vilnius din sud-vestul Moscovei.
Complexul respectiv a fost construit special pentru Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) în baza unui decret din anul 2001 al primarului Moscovei de la acea vreme, Iury Luzkhov.
În 2011, legăturile dintre această reședință și serviciile secrete rusești au apărut în știri după ce un colonel SVR a căzut în gol de la fereastra apartamentului său din acel complex.
Site-ul web al școlii Ambasadei Rusiei la Varșovia a menționat o vizită în februarie 2017 a lui Generalov, pe care l-a descris ca secretar de rang secund al ambasadei.
Ministerul polonez de Externe a refuzat să comenteze detaliile personale ale diplomaților ruși expulzați din țară. Ministerul sârb de Externe încă nu a răspuns la o solicitare de comentarii.
RFE/RL l-a contactat pe Generalov pentru comentarii prin intermediul contului său de pe site-ul rus de socializare VK, care a indicat că mesajul a fost citit, dar nu a primit niciun răspuns.
Helsinki și Haga
Cel puțin un alt diplomat care servește în prezent la ambasada rusă de la Belgrad a fost trecut pe lista neagră a Olandei, alături de alți diplomați ruși pe care guvernul olandez i-a numit ofițeri de informații ruși.
Diplomatul în cauză, pe numele său Dmitri Barabin, a ocupat funcția de secretar de rangul II la Ambasada Rusiei la Belgrad cel puțin din septembrie.
La o lună după invazia Rusiei, guvernul olandez a anunțat, în martie 2022, că expulzează 17 ofițeri de informații ruși „din cauza amenințării la adresa securității naționale pe care o reprezintă acest grup”.
Barabin nu s-a numărat printre cei expulzați din Olanda, ci i s-a interzis intrarea în țară înainte de a-și putea prelua postul la Ambasada Rusiei din Haga, potrivit unei anchete din 2022 a Dossier Center, un grup de investigații finanțat de Mihail Hodorkovski, critic al Kremlinului în exil și om de afaceri rus. Ancheta a fost realizată în colaborare cu publicațiile olandeze De Tijd și NOS.
Ministerul olandez de Externe a refuzat să comenteze atunci când a fost contactat de RFE/RL.
Ministrul olandez de externe, Wopke Hoekstra, a declarat luna trecută, înainte de prima aniversare a invaziei Rusiei în Ucraina, că Olanda a decis să limiteze numărul de diplomați ruși, citând „încercările continue ale Moscovei de a plasa ofițeri de informații în Olanda sub acoperire diplomatică”.
În timp ce Barabin, în vârstă de 38 de ani, și soția sa au o prezență activă pe rețelele sociale, informațiile din surse deschise despre cariera sa diplomatică sunt puține. Reporterii nu au reușit să identifice nicio funcție diplomatică pe care acesta a ocupat-o înainte de mandatul său la Belgrad.
RFE/RL l-a contactat pe Barabin pentru comentarii prin intermediul contului său VK, care a indicat că solicitarea a fost citită, dar nu a primit niciun răspuns.
Ministerul rus de Externe nu a răspuns la o solicitare de comentarii cu privire la personalul său diplomatic de la Belgrad.
Tatăl lui Barabin a fost în trecut șeful unui institut al Ministerului rus al Apărării specializat în cartografie.
Un al patrulea diplomat rus staționat în prezent la Belgrad și-a părăsit postul dintr-o țară din UE, în urma invaziei Rusiei în Ucraina.
Diplomatul respectiv, Piotr Dolgoșin, figurează ca fiind consilier la ambasada Moscovei din capitala Serbiei. Până în vara anului 2022, Dolgoșin a ocupat funcția de secretar secund la Ambasada Rusiei la Helsinki.
Guvernul finlandez a anunțat în aprilie 2022 că va expulza doi diplomați ruși și că a refuzat prelungirea vizei pentru un al treilea, ca răspuns la invazia rusă în Ucraina „și la situația de securitate din Europa”.
Nu este clar dacă Dolgoșin se număra printre diplomații ruși la care face referire comunicatul guvernului finlandez.
El a rămas printre cele 61 de nume de personal diplomatic rusesc listate pe site-ul web al ambasadei de la Helsinki la două luni după ce Finlanda a anunțat expulzările, deși pe pagina respectivă se preciza că a fost actualizată ultima dată în octombrie 2021.
Până în august 2022, numărul total al numelor de pe acea listă s-a redus cu trei, iar Dolgoșin lipsea, alături de alți peste zece diplomați ruși care figurau pe listă începând cu luna iunie a acelui an. Rămâne neclar cine anume a fost expulzat din Finlanda și cine a fost pur și simplu rotit în funcție.
Mutarea lui Dolgoșin din Finlanda în Serbia este reflectată în postările de pe VK, unde a menținut cel puțin un cont pseudonim. În februarie 2021, el a postat un selfie în fața palatului prezidențial finlandez. În decembrie, el a publicat fotografii de la Templul Sfântului Sava din Belgrad.
Atât Ministerul finlandez de Externe, cât și Ambasada Finlandei din Belgrad au refuzat să comenteze.
Dolgoșin, pe care postările de pe rețelele de socializare îl arată ca fiind un pasionat de wakeboarding, a fost listat ca reprezentant oficial al Ministerului rus de Interne în Finlanda. Înregistrările arată, de asemenea, că a servit în două misiuni în cadrul unui contingent rusesc de menținere a păcii în Kosovo.
Dolgoșin nu a răspuns la o solicitare de comentarii trimisă pe contul său VK.
Serviciul Balcanic al RFE/RL a solicitat comentarii cu privire la noii diplomați ruși de la Belgrad de la guvernul sârb și de la Ministerul de Externe, precum și de la biroul lui Vucic, dar nu a primit încă niciun răspuns în timp util.
„Țara fraternă și prietenoasă”
Ambasada Rusiei la Belgrad a mai fost implicată în trecut în probleme de spionaj. În noiembrie 2019, guvernul sârb a declarat că a descoperit o rețea de spionaj rusă legată de ambasadă, ceea ce l-a determinat pe președintele Aleksandar Vucic să îl convoace pe ambasadorul rus.
Cu toate acestea, Vucic a minimalizat incidentul. „Nu ne vom schimba politica față de Rusia, pe care o vedem ca pe o țară fraternă și prietenoasă... dar ne vom consolida propriile apărări de informații”, a declarat el.
Nikola Lunic, un fost diplomat militar sârb care conduce în prezent Consiliul pentru Politici Strategice cu sediul la Belgrad, a declarat pentru Serviciul Balcanic al RFE/RL că Serbia ar putea să își împiedice propriile aspirații europene prin acordarea de „refugiu diplomatic” diplomaților ruși expulzați.
„O astfel de mișcare a Serbiei ar putea fi percepută în Occident ca un sprijin diplomatic și, posibil, de informații pentru eforturile generale de război ale Rusiei [în Ucraina]”, a declarat Lunic.
El a precizat că, de regulă, serviciile de informații „folosesc privilegiile diplomatice pentru a-și îndeplini nestingherite sarcinile de informații, cu imunitate diplomatică”.
„Este evident că, în acest moment, Serbia este ultimul refugiu din Europa pentru activitatea de informații în siguranță a agenților ruși”, a spus Lunic.
