„Acesta a fost cea mai semnificativă lovitură strategică împotriva serviciilor secrete ruse din istoria recentă a Europei. Împreună cu valul coordonat de sancțiuni, scara acțiunilor l-a surprins pe Putin”, a declarat directorul general MI5, Ken McCallum, citat de Reuters.
Dintre cei 600 de ruși expulzați din Europa începând din 2018, există suspiciuni că cel puțin 400 ar fi fost spioni. În ultimul an, au fost refuzate numeroase aplicații pentru vize diplomatice venite din Rusia.
Oficialii din Marea Britanie refuză majoritatea aplicațiilor pentru vize diplomatice venite din Rusia încă din 2018, când scandalul otrăvirii din Salisbury a fostului agent Serghei Skripal și a fiicei sale a întărit securitatea britanică.
Șeful MI5 a menționat și faptul că țările europene au cooperat în această misiune. Împărtășind între ele informații despre posibilii spioni, țările europene au evitat ca un diplomat expulzat dintr-o țară să intre pe post în altă țară.
„Sperăm că în continuare un număr mare de agenți ruși cu experiență vor fi inutili [statului rus, n.r.] pentru următorii câțiva ani”, a adăugat McCallum.
Decimarea spionilor din timpul războiului
n octombrie, opt angajați Gazprom România au fost acuzați de spionaj după ce au transmis către o filială din Serbia date despre resursele minerale din România, combustibilul fosil folosit de armată și politicienii români. Aceștia nu au trimis datele statului român, ci direct firmei sârbe deținută de compania rusească Gazprom.
De la începutul războiului din Ucraina și până în prezent, România a expulzat 11 diplomați ruși. România a ezitat, pentru a nu-și deteriora relația cu Rusia, mișcare pe care profesorul de științe politice Cristian Preda a numit-o într-o discuție la Europa Liberă „lipsă de curaj”.
Cei mai mulți ruși au fost expulzați în primele luni ale războiului din Franța, Germania și Bulgaria. În Bulgaria, fostul premier Kiril Petkov a dat afară 70 de diplomați ruși la sfârșitul lunii iunie.
Expulzările, deja semnificative în prima lună de război, au continuat după ce țările europene au devenit conștiente de masacrul de la Bucea. Cel puțin alți 150 de diplomați au fost expulzați atunci din Franța, Germania, Italia, Danemarca, Suedia și Spania.
Lituania a închis consulatul Moscovei din orașul Klapeida și l-a invitat pe ambasador să părăsească țara.
Încă din perioada aprilie-mai, experții internaționali semnalau că Putin nu se mai încrede în spionii serviciilor secrete ruse și în informațiile pe care aceștia i le pot oferi. Președintele rus a început să ia, din ce în ce mai des, pe cont propriu decizii strategice fără a se baza pe informațiile de la spioni sau pe sfaturile generalilor. Decizia este majoră, ținând cont că însuși Putin a fost agent FSB în tinerețe.
Acesta a transferat responsabilitățile de spionaj agenției de informații militare, retrogradând puterile FSB-ului. Astfel s-a adâncit ruptura între armată și FSB, iar paranoia cu privire la „dușmanul din interior” s-a răspândit pe parcursul primăverii. În urma conflictului din cele mai înalte cercuri ale puterii ruse, au fost concediați sau arestați cel puțin 150 de ofițeri FSB, printre care și șeful departamentului de informații al agenției, arătau analizele de la acea vreme.
Agenții Rusiei nu lucrau doar în domeniul apărării sau al resurselor naturale. În octombrie, autoritățile din Norvegia au arestat un rus care pretindea să fie cercetător brazilian. Rusul locuise câțiva ani în Canada, unde a studiat timp de câțiva ani importanța strategică a zonei arctice.
Spionajul rus nu e o problemă nouă
Deși valul de expulzări a crescut semnificativ din februarie, țările europene au fost vigilente în fața fenomenului de mai mulți ani și au dat afară spioni ruși.
La sfârșitul lui 2021, un rus și doi lituanieni au fost reținuți în Bulgaria sub suspiciunea că transmiteau informații secrete ale celui mai mare producător de arme din țară. Cei trei ocupau funcții de conducere.
În aceeași perioadă, procurorii bulgari au descoperit conexiuni cu Rusia în dosarele privind otrăvirea dealer-ului de armament Emilia Gebrev în 2015.
În aprilie 2021, Alexey Grishaev, adjunctul atașatului militar al Ambasadei Ruse de la București a fost declarat persona non grata, fără să se specifice motivul expulzării sale. La acel moment, s-a speculat că Grishaev ar fi fost agent secret al armatei ruse și că ar fi încercat să obțină informații confidențiale despre activitatea NATO.
Gestul a fost interpretat ca unul de solidaritate față de Cehia, care, cu câteva zile înainte, a anunțat că expulzează 18 diplomați ruși sub suspiciunea de spionaj. Cehia a acuzat rușii că ar fi fost implicați într-o explozie a unui depozit de muniție, care a avut loc în Vrbetice în 2014. Ca replică, Rusia a expulzat 20 de oficiali cehi.
