Ajungând după-amiaza târziu la un hotel cu o piscină cu acces pentru oaspeți și pentru public, Ganev și fiica sa au întrebat o angajată la ce oră se închide piscina, în speranța unei băi rapide în apele răcoroase.
„Mi-a spus că este deschisă până la ora opt, părea că am avea suficient timp pentru a folosi piscina. Dar apoi o doamnă mai în vârstă a sărit și a spus că sunt peste 50 de oaspeți în acel moment la hotel și a spus că nu ne pot lăsa să intrăm”, a spus Ganev.
În timp ce stăteau acolo, alții au trecut fără probleme în complexul turistic. Gândindu-se că ar putea fi vorba de o greșeală de programare, Ganev a întrebat dacă ar putea reveni în altă zi, dar și-a dat seama că era inutil. Era sigur că el și familia sa vor fi refuzați indiferent de zi. Ganev bănuia că totul avea legătură cu faptul că erau romi.
„Comunitatea [romă] este resemnată [cu discriminarea]. Ei spun că acestea sunt probleme private și că este la latitudinea proprietarului dacă îi lasă sau nu să intre. Eu nu sunt de acord. Cred că orice afacere ar trebui să fie deschisă pentru toate grupurile etnice”, a declarat Ganev, consilier educațional, pentru Europa Liberă Bulgaria.
În Bulgaria, ca și în restul Europei, de altfel, romii se confruntă cu discriminarea. În Bulgaria, țară de 6,9 milioane de oameni, cel puțin 700.000 sunt romi - deși o cifră exactă este greu de determinat, deoarece mulți se tem să-și declare în mod deschis etnia. Romii bulgari trăiesc pe marginile societății, confruntați cu prejudecăți și ostilitate în public.
Acum, în timp ce o mare parte a Europei se confruntă cu cele mai ridicate temperaturi înregistrate în istorie, cazurile de discriminare împotriva romilor în piscinele publice din Bulgaria par să fie în creștere. Incidente similare au fost raportate în mai multe orașe din Bulgaria.
Săptămâna trecută, Ganev a postat, frustrat, pe rețelele de socializare. A dorit să-și împărtășească indignarea și experiența cu discriminarea din Kyustendil. Incidentul nu a fost unic în comunitatea romă, care a împărtășit alte experiențe similare. Mulți se temeau să vorbească public, de teama repercusiunilor.
Ognyan Isaev, un activist al Trust for Social Alternatives, un ONG care finanțează proiecte pentru a scoate grupurile vulnerabile, inclusiv romii, din sărăcie, spune că a existat un caz similar de discriminare împotriva romilor la o piscină locală din Bankya, o suburbie a capitalei Sofia.
Într-o postare pe Facebook, Isaev a spus că unui cuplu i s-a refuzat intrarea în complexul Aquabankya, în timp ce altora li s-a permis accesul, ceea ce l-a determinat pe Isaev să concluzioneze că este vorba doar de o „piscină pentru albi”.
Europa Liberă a solicitat, dar nu a primit niciun comentariu din partea Aquabankya. Potrivit postărilor pe rețelele de socializare împărtășite de Isaev, se pare că cei doi s-au întâlnit în cele din urmă cu proprietarul Aquabankya, care și-a cerut scuze cuplului.
Plângeri de discriminare
După ce incidentul din Bankya a stârnit un val de proteste, Comisia bulgară pentru protecția împotriva discriminării (KZD) a declarat că investighează cazul.
Comisia a declarat pentru Europa Liberă că analizează, de asemenea, un incident similar petrecut la o piscină publică din Sliven, un oraș cu 120.000 de locuitori situat la aproximativ 300 de kilometri est de Sofia.
Numai în 2023, KZD a investigat și confirmat mai multe cazuri de astfel de discriminare în care au fost implicați romi la piscinele publice din Velingrad, Veliko Tarnovo, Burgas, Pazardzhik și Sofia.
În Velingrad, un oraș de aproximativ 22.000 de locuitori din sudul Bulgariei, complexul de înot a făcut mai întâi apel la decizie, susținând că decizia sa de a refuza accesul romilor nu are nimic de-a face cu rasismul, ci cu limitele de capacitate. Ulterior, și-a retras apelul.
În 2021, un reportaj realizat de televiziunea independentă Nova TV a scos la iveală discriminarea împotriva romilor la un complex public de înot din Veliko Tarnovo, un oraș istoric de aproximativ 71.000 de locuitori din centrul Bulgariei.
La începutul acestui an, KZD a concluzionat că administratorii complexului au făcut discriminare și a impus o amendă proprietarului acesteia. Același raport a citat alte trei cazuri similare, în același an, la alte piscine din alte părți ale Bulgariei.
La fel ca Ganev, Danail Filipov, un bărbat de etnie romă care locuiește în Kyusendil, s-a confruntat și el cu discriminare la una dintre piscinele publice. Filipov spune că el, familia sa și prietenii săi au fost refuzați în 2018, când conducerea a susținut că unitatea organiza o petrecere privată.
„I-am întrebat: dacă petrecerea era privată, cum se face că au lăsat să intre oamenii din spatele nostru și din fața noastră?”, a declarat el pentru Europa Liberă.
Tensiunile au izbucnit rapid, iar Filipov și prietenii săi spun că s-au trezit rapid în conflict cu proprietarul piscinei și cu personalul. Când a fost chemată poliția, doar romii au fost acuzați.
Altercația a avut consecințe, spune Filipov. „Copilul meu a fost traumatizat”, a spus el, adăugând că nu a trecut prin astfel de experiențe în alte țări europene.
„Am întâlnit oameni diferiți, o atitudine diferită în străinătate. Aici, ne confruntăm cu un fel de primitivism din partea compatrioților noștri bulgari din Kyustendil”, a spus el.
Mesajul nu este, din păcate, nou pentru Ganev, care spune că a fost alungat din cluburile de noapte și din restaurantele din Kyustendil.
„Din cauza unor astfel de situații, am încercat ani de zile să nu ies din cartier, iar atunci când mergeam la un restaurant sau la un bar, era întotdeauna unul din apropiere”, a spus Ganev.
Romii ezită să declare experiențele cu rasismul
Daniela Mihailova, un avocat care a lucrat la cazuri de discriminare a romilor, spune că multe afaceri din Bulgaria au inventat o modalitate de a se proteja de acuzațiile de rasism atunci când refuză accesul romilor.
„Multe întreprinderi au inventat reguli interne pentru a se proteja. De exemplu, oferă carduri pentru clienții obișnuiți, rezervă un anumit procent de locuri.... De obicei, acestea sunt doar scuze și astfel de proceduri sunt rareori aplicate”, a declarat Mihailova pentru Europa Liberă.
Atât din experiența lui Filipov, cât și pentru Ganev, tratamentul oamenilor la piscinele publice se bazează adesea pe culoarea pielii lor.
„Când un grup de romi - printre care și cei cu pielea mai închisă la culoare - încearcă să intre, nimeni nu este lăsat să intre. Când se întorc mai târziu, doar cei mai albi, mai deschiși la culoare, sunt lăsați să intre”, a spus el.
Lupta împotriva rasismului instituțional în Bulgaria este cu atât mai dificilă, cu cât mai mulți romi ezită să facă un pas în față și să vorbească. „Oamenii nu vor să vorbească, le este frică. Le este frică să depună plângeri și rapoarte”, a declarat Dora Petkova, sociolog care se concentrează pe probleme de integrare.
Această teamă, împreună cu ceea ce Petkova a descris ca fiind prea puțină implicare din partea instituțiilor bulgare, nu a făcut decât să permită rasismul față de comunitatea romă.
„Cred că există tensiuni în întreaga societate - în limbajul urii și în actele de ură. După cum putem vedea, există și acte antisemite și homofobe. Toate făcute destul de public și fără absolut nicio pedeapsă”, a declarat Petkova.
Ea a spus, totuși, că situația s-a îmbunătățit oarecum de când Bulgaria a aderat la UE în 2007. Un raport recent al Comisiei Europene pe tema rasismului și intoleranței a concluzionat că Bulgaria „a realizat progrese tangibile din 2014 în combaterea intoleranței, introducerea educației incluzive, combaterea antisemitismului, promovarea integrării romilor și sprijinirea refugiaților”. Cu toate acestea, raportul a remarcat, de asemenea, că „ura și prejudecățile împotriva [comunității] LGBTI și a romilor persistă și ar trebui abordate”.
Avocata Mihailova spune că comunitatea romă a găsit un dram de înțelegere pentru cazurile de rasism în instanțele bulgare și are acum opțiunea de a sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), cu sediul la Strasbourg, ceea ce unii au făcut deja.
În octombrie 2022, CEDO a ordonat Bulgariei să plătească despăgubiri pentru 56 de romi care au fost evacuați în 2019 dintr-un sat de lângă Plovdiv din cauza rasismului.
În cele din urmă, spune Ganev, romii trebuie să se bazeze pe ei înșiși, să-și cunoască drepturile și ce măsuri pot folosi pentru a se apăra. „Ceea ce încerc să fac este să creez un reflex în interiorul comunității rome”, a spus Ganev. „Pentru că, dacă nu ne protejăm drepturile, nu putem supraviețui”.
