Linkuri accesibilitate

 
Donald Trump îl numește „dictator” pe Volodimir Zelenski: „Ar face bine să se miște repede sau nu va mai avea o țară”. Reacțiile din Europa

Donald Trump îl numește „dictator” pe Volodimir Zelenski: „Ar face bine să se miște repede sau nu va mai avea o țară”. Reacțiile din Europa


Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președinte al Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, la New York, SUA, 27 septembrie 2024.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președinte al Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, la New York, SUA, 27 septembrie 2024.

Președintele SUA, Donald Trump, îl numește pe Volodimir Zelenski „un dictator fără alegeri” și îi transmite președintelui Ucrainei că „ar face bine să se miște repede” în privința organizării alegerilor „sau nu va mai avea o țară”. Mai mulți lideri europeni au reacționat critic la aceste afirmații.

Donald Trump l-a numit „dictator” pe Volodimir Zelenski în contextul în care administrația sa a făcut presiuni asupra Kievului pentru organizarea alegerilor prezidențiale în Ucraina.

Comentariul președintelui american a venit după ce liderul ucrainean a spus că discuțiile ruso-americane, în care Kievul nu a fost implicat, au avut ca rezultat scoaterea lui Vladimir Putin „din izolare”. Volodimir Zelenski a declara,t de asemenea, după convorbirile americano-ruse de la Riad/ Arabia Saudită, între miniștrii de Externe ai celor două părți, că președintele Trump trăiește într-un „spațiu al dezinformării rusești”.

„Refuză să aibă alegeri, este foarte jos în sondajele ucrainene și singurul lucru la care s-a priceput a fost să-l manipuleze pe Biden. Un dictator fără alegeri, Zelenski ar face bine să se miște repede sau nu va mai avea o țară”, a scris Donald Trump pe Truth, rețeaua sa socială, și pe X, rețeaua deținută de unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi, Elon Musk.

„Gândiți-vă, un actor cu succes modest, Volodimir Zeleneski a convins Statele Unite ale Americii să cheltuiască 350 de miliarde de dolari pentru a intra într-un război care nu putea fi câștigat, care nu trebuia să înceapă niciodată, dar un război pe care el, fără SUA și «TRUMP», nu îl va putea rezolva niciodată”, a mai spus președintele american.

El a mai spus că Statele Unite au cheltuit cu 200 de miliarde de dolari mai mult decât Europa.

„Iar banii Europei sunt garantați, în timp ce Statele Unite nu vor primi nimic înapoi”, a mai spus Donald Trump.

„De ce nu a cerut Sleepy (adormitul) Joe Biden egalizare, în sensul că acest război este mult mai important pentru Europa decât este pentru noi - noi avem un ocean mare și frumos care ne separă”, s-a întrebat retoric Donald Trump.

În plus, liderul american l-a acuzat pe președintele Ucrainei de utilizarea necorespunzătoare a ajutorului american: „Zelenski recunoaște că jumătate din banii pe care i i-am trimis sunt dați «DISPĂRUȚI»”, lipsesc (are missing).

„Între timp, noi negociem cu succes încheierea războiului cu Rusia, lucru pe care toți admit că numai «TRUMP» și administrația Trump îl pot face. Biden nu a încercat niciodată, Europa nu a reușit să aducă pacea, iar Zelenski vrea probabil să mențină «trenul cu bani» în mișcare. Iubesc Ucraina, dar Zelenski a făcut o treabă groaznică, țara sa este distrusă, iar MILIOANE de oameni au murit inutil. Iar povestea continuă...”, a mai scris Donald Trump.

Reacția lui Zelenski: Inclusiv ce mai puternici pot alege - cu Putin sau cu pacea

Președintele Ucrainei a reacționat miercuri seară, însă nu a făcut o referire directă la afirmațiile lui Donald Trump.

„Generalul Kellogg este deja la Kiev. El s-a întâlnit deja cu comandantul-șef Sîrski, cu șefii serviciilor noastre speciale și de informații și cu șeful biroului meu. O întâlnire cu generalul Kellogg este programată pentru mâine și este foarte important pentru noi ca întâlnirea și activitatea noastră cu SUA în general să fie constructive”, a scris Zelenski pe Telegram.

El a adăugat că se bazează pe „unitatea Ucrainei, relațiile cu partenerii, unitatea Europei și pragmatismul Americii”.

„Unitatea noastră este cea mai bună protecție pentru viitorul nostru - viitorul nu cu Putin, ci cu pace. Și aceasta este o alegere pentru toată lumea, inclusiv pentru cei mai puternici - să fie cu Putin sau cu pacea”, a completat președintele Ucrainei.

Volodimir Zelenski.
Volodimir Zelenski.

Miercuri după-amiază, ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a scris pe X că „Ucraina a rezistat celui mai îngrozitor atac militar din istoria modernă a Europei și celor trei ani de război total”.

„Poporul ucrainean și președintele său, Volodimir Zelenski, au refuzat să cedeze presiunii lui Putin. Nimeni nu poate forța Ucraina să renunțe. Ne vom apăra dreptul la existență”, a spus oficialul ucrainean.

Pe de altă parte, consilierul american pentru securitate națională, Michael Waltz a declarat miercuri seară că Donald Trump nu ar trebui să fie criticat pentru afirmațiile sale.

„Nu cred că cineva ar trebui să-l critice pe președinte pentru că încearcă să găsească o soluție diplomatică. Și ceea ce a spus el astăzi este: de ce nu a încercat președintele Zelenski să pună capăt acestui război pentru binele țării sale?”, a spus Waltz.

Premierul britanic: Zelenski este liderul ales democratic al Ucrainei

Premierul britanic Keir Starmer a vorbit miercuri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și și-a exprimat sprijinul pentru liderul Ucrainei, potrivit unui comunicat emis de biroul de presă al acestuia.

Keir Starmer.
Keir Starmer.

„Prim-ministrul a vorbit cu președintele Zelenski în această seară și a subliniat necesitatea ca toată lumea să lucreze împreună”, a spus Starmer, conform declarației.

„Prim-ministrul și-a exprimat sprijinul pentru președintele Zelenski în calitate de lider al Ucrainei ales în mod democratic și a declarat că este perfect rezonabil să se suspende alegerile în timp de război, așa cum a făcut Marea Britanie în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”, a adăugat premierul britanic.

Potrivvit biroului său de presă, Starmer și-a reiterat sprijinul pentru „eforturile conduse de SUA de a obține o pace durabilă în Ucraina care să descurajeze Rusia de la orice agresiune viitoare”.

Lideri europeni: Alegerile nu pot fi organizate în mijlocul unui război

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat miercuri că decizia președintelui american Donald Trump de a-l eticheta pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski drept dictator este „greșită și periculoasă”.

„Este pur și simplu greșit și periculos să-i negi președintelui Zelenski legitimitatea democratică”, a declarat Scholz pentru postul de știri Der Spiegel, adăugând că Zelenski este șeful de stat ales.

„Faptul că alegerile propriu-zise nu pot fi organizate în mijlocul unui război este în conformitate cu cerințele Constituției ucrainene și ale legilor electorale”, a adăugat Scholz.

De asemenea, într-un interviu pentru radioul ZDF, ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a declarat că este „absurdă” descrierea făcută de Trump liderului ucrainean.

„Dacă te uiți la lumea reală, în loc să scrii în grabă un tweet, atunci știi cine din Europa este nevoit să trăiască în condițiile unei dictaturi: oamenii din Rusia, oamenii din Belarus”, a declarat Baerbock.

De la Praga, președintele Cehiei a afirmat că alegerile nu pot fi organizate în timp ce o bună parte din teritoriul Ucrainei este ocupat e forțele ruse.

Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz, în Paris, Franța, 17 februarie 2025.
Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz, în Paris, Franța, 17 februarie 2025.

„Care ar fi valoarea unor alegeri organizate într-o țară care rezistă de trei ani agresiunii unei puteri nucleare vecine? Cum să organizezi alegeri cu o cincime din teritoriu ocupat de trupele de ocupație și sub bombardamentul zilnic al întregii țări?”, a întrebat retoric președintele ceh Petr Pavel.

„A-l numi dictator pe președintele unei astfel de țări este nevoie de foarte mult cinism”, a mai spus președintele Cehiei, pe Twitter.

Și liderii partidelor din Parlamentul European au reacționat, printr-o declarație comună, la presiunile liderului american.

Liderii Partidului Popular European, ai Socialiștilor și Democraților, ai partidului liberal Renew Europe și ai Verzilor au declarat că „Europa nu se mai poate baza pe deplin pe Statele Unite pentru a apăra valorile și interesele noastre comune”.

„Țările europene trebuie acum să acționeze urgent pentru a-și asigura propria apărare, prin creșterea cheltuielilor militare și a sprijinului pentru Ucraina”, se mai arată în declarația comună.

Intervievat de Europa Liberă, expertul în securitate Claudiu Degeratu crede că reacția vehementă a lui Donald Trump la adresa lui Volodimir Zelenski are legătură cu nemulțumirile pe care președintele ucrainean le-a transmis public după întâlnirea dintre delegațiile americane și ruse de la Riad/Arabia Saudită.

„Președintele Zelenski a fost și el vehement legat de modul în care s-a organizat și ce a rezultat după acea întâlnire. Deci, cumva, faptul că Zelenski nu a apreciat întâlnirea ca fiind utilă pentru Ucraina a generat această reacție vehementă din partea președintelui Trump”, a spus Degeratu, pentru Europa Liberă.

Expertul consideră că mesajul lui Donald Trump poate fi și o strategie de-a acestuia de a pune mai multă presiune pe Ucraina în contextul negocierilor de pace, deoarece Ucraina „nu este dispusă să facă concesii majore în acest moment, iar negocierea americano-rusă încă este la început”.

Istoricul Cosmin Popa spune pentru Europa Liberă că Donald Trump aplică în politica internațională retorica pe care o folosește în politica internă: „Vorbește de zile bune despre fraude de trilioane de dolari, fără să poată indica o persoană sau o afacere care s-ar fi făcut vinovată de o astfel de fraudă”.

„La fel se întâmplă și acum în această chestiune a corupției din Ucraina. Faptul că folosește cam toate epitetele întrebuințate de propaganda lui Putin în ceea ce-l privește pe Zelenski arată că de fapt adevăratul plan al președintelui Trump constă în forțarea Ucrainei la niște alegeri pe care Kievul nu le poate organiza din motive logistice și din motive politice, sperând și făcând tot ce ține de el, împreună cu Putin, ca la putere să ajungă de fapt forțe politice ucrainene favorabile unei împăcări istorice cu Rusia”, mai spune Cosmin Popa.

Istoricul adaugă că „în momentul de față, suntem în acest proces de forțare a Ucrainei la pace prin decredibilizare internațională a președintelui Zelenski și prin presiuni politice exercitate în comun cu Putin”.

„Organizarea de alegeri pe un teritoriu pe care îl controlează astăzi Ucraina, excluzând teritoriile ocupate de Rusia, ar însemna o recunoaștere de facto a ocupației acelor teritorii și, pe cale de consecință, ar face orice negocieri legate de statutul acestor teritorii pe viitor lipsită de obiect”, a subliniat istoricul și sovietologul, Cosmin Popa.

Declarațiile președintelui Donald Trump vin la mai puțin de o zi după ce președintele american a părut să-l învinovățească pe liderul ucrainian Volodimir Zelenski pentru invadarea Ucrainei de către Rusia, sugerând că problema ar fi fost legată de dorința Ucrainei de a face parte din NATO și de faptul că fosta administrație americană și liderii europeni au încurajat acest demers, lucru inacceptabil pentru Rusia.

De la Kiev, Zelenski a avertizat că președintele SUA Trump ar judeca greșit situația deoarece „trăiește într-un spațiu al dezinformării” inclusiv în aceea ce privește cota de popularitate a liderului ucrainian, care nu ar fi de 4%, cum spusese anterior președintele Trump, ci de 48%.

De asemenea, Trump a punctat recent că Ucraina nu a organizat alegeri prezidențiale de la victoria lui Zelenski în 2019.

Este cert că în Ucraina, alegerile prezidențiale la termen ar fi trebuit să aibă loc în primăvara anului 2024. Însă - ca urmare a invaziei rusești din 2022 - a fost impusă legea marțială, iar organizarea alegerilor a fost suspendată, conform Constituției ucrainene.

Mandatul de cinci ani al președintelui ucrainean urma să se încheie în mai 2024, dar din cauza războiului și a legii marțiale el a fost prelungit automat.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a spus în ultima perioadă că nu va negocia oprirea ostilităților cu președintele Zelenski pentru că acesta nu ar avea legitimitatea de a semna un acord de pace.

Vladimir Putin se află la putere la Moscova din decembrie 1999, adică de 25 de ani, iar alegerile din Rusia, ținute la termen, nu pot fi calificate drept libere și corecte din perspectiva criteriilor practicate în țările democratice. Cu excepția a patru ani, când a funcționat ca premier sub președinția colaboratorului său apropiat, Dimitri Medvedev (2008-2012) Vladimir Putin a fost tot timpul președinte. El se află acum la al patrulea mandat, iar Duma de Stat a aprobat o lege constituțională care i-ar putea permite să rămână la putere încă două mandate, adică până în 2036.

Mai mulți lideri ai Opoziției din Rusia, posibili critici și contracandidați ai lui Vladimir Putin în alegeri au murit în condiții brutale în ultimul deceniu (Boris Nemțov a fost împușcat pe un pod în apropiere de Kremlin, la 27 februarie 2015, iar mai recent, șeful mișcării anti-corupție, Aleksei Navalnîi a murit în închisoare la 16 februarie 2024, în urma unui proces politic și a unui regim dur în temnițele unde a fost mutat succesiv).

Președintele Trump nu a făcut însă nicio referire la starea democrației din Federația Rusă, nici ordinul lui Vladimir Putin de invadare pe scară largă a Ucrainei, începând cu 24 februarie 2024. În primele zile, războiul inițiat de Moscova viza ocuparea capitalei ucrainiene, nu numai teritorii aflate la graniță și revendicate de Moscova.

Pe de altă parte, nu este clară sursa informației potrivit căreia rata de aprobare a președintelui Zelenski în rândul ucrainenilor este de numai 4%. Cele mai recente date, citate de Brusselles Times sau New York Times, arată că rata de susținere pentru Volodimir Zelenski în rândul ucrainienilor este în jur de 50% la sfârșitul anului 2024.

Alți oficiali americani au sugerat că Ucraina ar putea organiza alegeri în urma unui acord de încetare a focului și acest lucru ar fi „bun pentru democrație”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    George Costiță

    A intrat ca Senior Correspondent în echipa Europei Libere în ianuarie 2022, după zece ani în care a scris despre cele mai importante evenimente interne și externe ale zilei în două redacții de televiziune din București și a colaborat cu o platformă de investigații. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași și a câștigat experiență încă din anii studenției, colaborând cu revistele locale.

  • 16x9 Image

    Ionuț Benea

    A intrat în presă dintr-un pariu și a rămas aici din convingere. A debutat în jurnalism în 2008 și a trecut prin redacții locale sau naționale importante, precum Ziarul de Iași sau Adevărul. A fost implicat în mai multe proiecte editoriale independente coordonate de Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent.

    S-a alăturat echipei în 2021 ca senior-correspondent, funcție pe care o ocupă și în prezent. Din iulie 2021 până în ianuarie 2023 a fost redactor-șef al Europei Libere România.

    Din ianuarie 2023 ocupă poziția de senior-correspondent.

  • 16x9 Image

    Oana Despa

    A lucrat mai bine de 20 de ani în televiziune unde a fost reporter specializat pe domeniul Justiției sau a condus secții de Investigații. A produs una dintre emisiunile de impact despre devalizarea României după 1989 - România furată. În prezent este pasionată de alfabetizare media și combaterea dezinformării.

XS
SM
MD
LG