Săptămâna aceasta Alianței Dreapta Unită i-a șuierat glonțul pe la ureche: Biroul Electoral Central i-a respins înregistrarea în alegeri, noroc că Înalta Curte a decis altfel, așa că ADU o să figureze pe buletinele de vot cu această titulatură.
Cum s-a ajuns aici e o poveste mai lungă care ține de restanțele organizatorice ale Partidului Mișcarea Populară (PMP)- în registrul partidelor apare ca președinte Cristian Diaconescu, dar cel care a semnat protocolul de formare a Alianței este Eugen Tomac.
Chiar dacă pot răsufla ușurați că deocamdată nimic nu mai barează drumul ADU spre alegeri, liderii celor trei partide care o compun (USR, PMP și Forța Dreptei) nu prea au alte motive de bucurie.
Vești proaste din sondaje
Mai toate sondajele de opinie din ultima perioadă arată că Alianța băltește în jurul a 14%, adică tot cât avea USR înainte de formarea parteneriatului. Practic, PMP și Forța Dreptei (FD) nu au adus nimic în plus alianței.
În USR există o stare de nemultumire pe tema asta și sunt destule voci care spun că alianța cu PMP și FD a fost o greșeală.
„Celelalte două partide nu prea există de fapt. PMP și Forța Dreptei nu au avut ce să aducă mare lucru. Nu au adus un spor propriu de electorat pentru că nu-l aveau. Nu am făcut nicio scofală cu alianța asta. Doar că am lansat un mesaj de unire.”, ne spune o sursă din USR.
Cel mai recent sondaj INSCOP arată că Alianța PSD-PNL are 43,7%, AUR-20,6% și Dreapta Unită- 13,7%.
Aceeași situație reiese și din alte sondaje de opinie: INSCOP- 12,9%, CURS- 14%, Avangarde- 14%.
Pe de altă parte, în sondajele făcute la comanda USR (Mercury Research, octombrie 2023), Alianța Dreapta Unită ar obține între 22-24%.
ADU, un succes care se lasă așteptat
Rezultatele ar trebui să fie îngrijorătoare, pentru că Alianța de dreapta reprezintă opoziția democratică, deci ar putea fi alternativa la actuala construcție PSD-PNL și la partidele suveraniste AUR și SOS.
Era de presupus că parte din electoratul liberal nemulțumit de alianța PNL cu PSD - una care a depășit cu mult colaborarea guvernamentală, mergând pe liste comune la europarlamentare și în București- să se orienteze spre Dreapta Unită.
Problema este, susține sociologul și analistul politic Mircea Kivu, că USR nu a reușit să se impună ca lider al opoziției și a cedat locul celor de la AUR.
Cred că vor începe să crească de abia după alegerile din iunie, când electoratul care e anti-USL ( alianța dintre PSD și PNL din 2012 n.r.) o să-și dea seama că e groasă.Mircea Kivu, sociolog
„În mod normal, ar fi trebuit să capitalizeze pentru că a rămas singura alternativă democratică la ceea ce vedem acum pe scena politică. Asta ar fi trebuit să se întâmple după ce a ieșit USR de la guvernare. Numai că nu au reușit să aibă o strategie în care să se impună ca lideri ai opoziției. Mai degrabă i-au lăsat pe cei de la AUR să facă asta”, susține Mircea Kivu.
Testul europarlamentarelor va fi extem de important, iar dacă Alianța Dreapta Unită nu va reuși să depășească pragul de 20%, eventual să se plaseze înaintea partidelor extremiste AUR și SOS, atunci ea nu poate fi considerată un succes.
Faptul că ADU nu reușește să capitalizeze electoratul de centru-dreapta nemulțumit, dar nici să recupere electoratul care a părăsit USR în ultimii trei ani, poate avea mai multe explicații.
Trei motive pentru care Dreapta Unită nu crește
1. Lipsa leadershipului și a vectorilor de imagine. Nicușor Dan, singura locomotivă?
Niciunul dintre cei trei lideri ai Alianței nu are tracțiune electorală. Cătălin Drulă este cotat cu 4,7% într-un sondaj INSCOP din ianuarie, iar Eugen Tomac și Ludovic Orban figurează la „și alții”.
Ceilalți lideri USR, Dan Barna sau Vlad Voiculescu, sunt figuri fără un profil politic bine conturat, cu apariții meteorice în spațiul public și nu au portanță.
Figura proeminentă venită din zona Dreptei Unite este primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, care însă nu este membru al USR, fiind doar susținut de Alianță.
Cursa pentru București, mai ales în contextul în care PSD&PNL au decis să meargă pe mâna unui candidat comun și independent, Cătălin Cîrstoiu, dar și pe liste comune la Consiliul General și la cele de sector, va pune reflectorarele pe Nicușor Dan.
Bucureștiul va fi un test atât pentru Alianța PSD-PNL, din perspectiva experimentului listelor comune, dar și pentru Alianța Dreapta Unită.
Nicușor Dan ar putea să fie o locomotivă pentru Alianță, chiar la nivel de țară, spune pentru Europa Liberă sociologul și analistul politic Mircea Kivu.
Nicușor Dan va fi un fel de locomotivă, așa cum a fost întotdeauna pentru USR.Mircea Kivu, sociolog
„Mă aștept ca Alianța să crească pe măsură ce lumea devine atentă la campania pentru București. Adică s-ar putea ca Nicușor Dan să tragă Alianța după el inclusiv la nivel de țară, pentru că o să se tot discute despre el.”, susține Mircea Kivu.
2. Scandalurile și plecările, boală cronică
Toate cele trei partide ale Alianței Dreapta Unită au fost zguduite de-a lungul timpului de scandaluri de diferite grade. Desigur, atenția publicului s-a concentrat pe cele din USR, un adevărat maestru la acest capitol.
Începând cu scindarea produsă prin plecarea, în 2017, a lui Nicușor Dan, fondatorul partidului, cu ruptura din mai 2022, când Dacian Cioloș și-a dat demisia după doar patru luni petrecute la șefia USR, partidul a fost permanent măcinat de dispute interne, care continuă și în prezent.
Anul trecut, în septembrie, a demisionat din USR deputata Cosette Chichirău, care a invocat că „mişcarea reformistă a generaţiei noastre trebuie continuată şi revigorată, iar la USR motorul e cam gripat şi nu mai trage”.
Ultimul scandal pe firmament a fost cel legat de Elena Lasconi, primarul din Câmpulung Muscel, care a ridicat din nou problema orientării doctrinare a partidului.
Plecări, sciziuni, dosare penale, acuze la scenă deschisă, unele nu prea plăcute pentru un partid care clamează democrația internă (cazul listelor de la europarlamentare) sau care a susținut anticorupția și a promovat ideea „fără penali în funcții publice” (dosarul vaccinurilor anti-Covid, în care a fost inculpat Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătății).
Sociologul Mircea Kivu spune că partidul s-a diluat prin plecarea multor oameni cu tracțiune.
„Au plecat din partid o groază de oameni care aveau tracțiune, au fost goniți toți cei care făcuseră partidul, lucru care a diluat foarte mult priza partidului. Nu au comunicatori pentru că au reușit să-i alunge”.
Nici celelalte două partide din ADU nu au fost scutite de conflicte și scandaluri care le-au adus în atenția publicului.
Forța Dreptei, de pildă, s-a format prin plecarea lui Ludovic Orban și altor câtorva parlamentari din PNL, episod care a ținut multă vreme prima pagină.
PMP este încă în litigiu cu Cristian Diaconescu, fostul președinte al partidului, din cauza căruia ADU a fost la un pas să rateze înregistrarea la BEC.
3. Neclaritatea ideologică
USR a construit Alianța Dreapta Unită cu Forța Dreptei și PMP, partide asumat conservatoare, care au susținut referendumul pentru familia tradițională, organizat în 2018.
De exemplu, în contextul scandalului Lasconi, Ludovic Orban a reamintit public că la referendum a votat „da”. La fel și Eugen Tomac.
Cazul Lasconi a arătat și că partidul nu s-a clarificat suficient doctrinar în sensul de a-și asuma o poziție tranșantă în ce privește drepturile persoanelor de același gen, deși se revendică ca fiind un partid liberal modern.
Problema clarificării ideologice a rămas nerezolvată, iar alianța cu două partide conservatoare nu ajută electoral, spune pentru Europa Liberă sociologul Mircea Kivu.
„Și-a diminuat bruma de identitate ideologică pe care o avea. USR a avut scorul cel mai bun în 2019 când s-a definit ca un partid progresist. Acum s-a aliat cu două partide conservatoare și și-a pierdut din identitatea aceasta. De aceea și-au pierdut și din electorat”.
În opinia analistului politic Ovidiu Voicu, pentru USR ar fi fost un moment bun de clarificare ideologică, pe care însă l-a ratat făcând alianță cu două partide conservatoare în speranța că va obține voturi din zona asta.
„Vor pierde în continuare publicul conservator, fie către PNL și PSD, fie către AUR, fără să câștige publicul liberal căruia nu-i transmit un mesaj lipsit de echivoc, inclusiv făcând alianța cu PMP și Forța Dreptei, două dintre cele mai conservatoare partide din România la acest moment”, declară pentru Europa Liberă Ovidiu Voicu.
Consecințe: val de plecări
Faptul că USR, vectorul Alianței Dreapta Unită, nu crește în sondaje și nu a reușit să se afirme ca principala forță de opoziție are o consecință directă: primari de la USR pleacă spre alianța-mamut PSD-PNL, ba chiar și spre AUR.
Drepta Unită are în jur de 100 de primari, din care USR are în acest moment 36 de primari, iar PMP - 50.
Unii primari sunt în orașe importante precum Timișoara, Brașov, Bacău, Câmpulung, sectoarele 1 și 2 din București. Aceștia nu vor pleca din USR pentru a candida la alt partid. Alții însă au anunțat deja că își vor lua zborul spre alte orizonturi politice.
Un exemplu este primarul USR din Alba Iulia. Gabriel Pleșa a anunțat că pleacă la PNL, prima sa dragoste, „familia politică în care am crescut”, după cum a scris pe Facebook.
Primărița din orașul Victoria, Camelia Bertea, a preferat să plece la PSD, ca și alți primari din județele Timiș și Brașov.
Cele mai mari transferuri de primari au loc însă chiar între tovarășii de alianță PSD și PNL care își racolează reciproc aleșii locali.
Traseismul a fost încurajat de Ordonanța de Urgență dată de guvernul Ciolacu care stipulează că primarii și șefii de Consilii Județene nu-și vor mai pierde mandatul dacă pleacă la alt partid.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
