Bun găsit,
Iată principalele știri:
- După ce a negat vehement, la cel mai înalt nivel posibil și în contradicție cu afirmațiile Ucrainei, că resturi ale unei drone lansate de forțele Rusiei s-ar afla pe teritoriul României, România admite că e posibil să fi greșit. Le-a găsit și le investighează.
- NATO a transmis că a aflat miercuri despre resturile găsite pe malul românesc al Dunării, monitorizează situația îndeaproape și rămâne în contact strâns cu România.
- Joi dimineață au avut loc noi atacuri ale Rusiei asupra părții ucrainene a Dunării. În estul țării vecine, ieri, 17 oameni au murit într-un atac rusesc cu rachete.
Confuzie. Klaus Iohannis, Angel Tîlvăr și Luminița Odobescu
Toți responsabilii români cu autoritate în cazul unui atac asupra României s-au grăbit să nege categoric, luni și marți, 4 și 5 septembrie, informația simplă transmisă de Ucraina anterior, că resturi ale unei drone ruse au ajuns și pe malul românesc al Dunării.
Președintele Kalus Iohannis, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, ministrul de Externe, Luminița Odobescu au spus imediat „Nu!”. Fără măcar să aștepte verificările, după cum le reproșa, de altfel, în dialog cu Europa Liberă, primarul comunei Ceatalchioi, Tudor Cernega.
„Lucrurile trebuie luate mai în serios. Atunci când am zis (de drona prăbușită acum o lună, n.r.), răspunsul a fost «nu a căzut», poate corect era «nu s-a găsit»”, a mai spus Cernega pentru Europa Liberă, sugerând că ar fi bine ca autoritățile să verifice înainte să formuleze dezmințiri vehemente. Primarul a amintit, aproape discret, că există în comună, pe malul Dunării, o zonă „greu accesibilă, nefrecventată de localnici…”
Nu este clar de ce a insistat Klaus Iohannis, marți, că România „a verificat absolut tot” și „nu a găsit nimic”, din moment ce nu verificase tot. MApN plănuia să caute și, potrivit ministrului Tîlvar, urma să găsească chiar în acea seara urmele investigate acum, după cum arată filmul evenimentelor prezentat de Libertatea.
Dan Tăpălagă - G4Media - descrie situația drept „explozia de incompetență din statul român”, iar Ioana Ene Dogioiu scrie în Spotmedia.ro despre „amatorismul turistului profesionist. România lui Iohannis, un dezastru pe cale să se întâmple mereu”.
Klaus Iohannis a vorbit despre verificările „complete”, marți, la baza militară NATO de la Cincu, în prezența premierului din Luxemburg, Xavier Bettel. „Dacă preşedintele ţării spune asta, eu cred”, remarca premierul unei țări care și-a trimis militari la Cincu.
Alături de alți lideri europeni, Iohannis a insistat, miercuri, că declarațiile sale au fost formulate cu „bună credință”.
Confuzie – astfel descrie The New York Times felul în care au evoluat evenimentele legate de resturile de dronă rusă căzute pe teritoriul României, negări inițiale vehemente – notează și Politico.
BBC adaugă că era dificil pentru România să insiste să nege existența resturilor după ce ministrul ucrainean de Externe spusese clar că există dovezi.
The Guardian remarcă negările repetate, dar pune accent pe răspunsul NATO – Alianța e ferm solidară cu România și monitorizează situația îndeaproape.
Cât despre premierul Marcel Ciolacu, acesta a mizat pe varianta glumelor – drona era „în junglă” și a fost căutată după ce a făcut presa „push”...
NATO e alături de România
Reacția NATO a veni miercuri seară, și după cum scrie Europa Liberă, menționează că Alianța a fost informată de România în aceeași zi - miercuri.
Or, potrivit ministrului Apărării, Angel Tâlvăr, care căuta, el însuși, miercuri, resturi de dronă pe malul Dunării, potrivit Antena 3, primele indicii că au fost găsite resturi care pot fi asociate cu echipamente de tip dronă au fost găsite marţi, în jurul orei 18:00, relatează Hotnews.
Și tot de pe pagina Hotnews, vă recomand reportajul video: Sătenii din Plauru, localitatea unde a căzut drona rusească: Viața la 250 de metri de război.
În Europa Liberă începem ziua cu o întrebare - N-au știut sau n-au recunoscut? Drona de la Tulcea: cronologia și efectele comunicării eșuate a autorităților
Noi atacuri la Izmail, Ucraina la I3M
Flăcările ardeau ieri și în portul ucrainean Chilia, iar atacul a fost menționat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski în intervenția sa online la Inițiativa celor Trei Mări de la București (I3M). La summit, Ucraina și Republica Moldova au devenit state participante asociate, iar Grecia cel de-al 13-lea membru al Inițiativei celor Trei Mări.
Intervenția lui Volodimir Zelenski a avut loc cu o mică întârziere. Avusese loc unul dintre cele mai grave atacuri ruse din Ucraina din ultima perioadă – cel puțin 17 persoane au murit în Kosteantînivka (Donețk) în zona comercială a orașului, lovită de rachete. RFE/RL notează că atacul a avut loc în timp ce la Kiev se afla secretarul American de Stat Antony Blinken.
Vizita lui Blinken la Kiev a coincis cu anunțul Pentagonului că SUA vor furniza Ucrainei muniţii ce conţin uraniu sărăcit, eficiente împotriva tancurilor şi vehiculelor blindate. Rusia critică decizia de dotare a tancurilor Abrams cu aceste muniții controversate, completează BBC.
Joi dimineață, Rusia a lansat noi atacuri asupra portului ucrainean Ismail, transmite Reuters, cu noi pagube produse infrastructurii portuare și unui siloz cu cereale.
Dinspre Rusia, Ucraina e acuzată că a atacat orașul Rostov, transmite The Guardian.
Alte știri:
- Patronii stației GPL ilegale de la Crevedia au fost arestați preventiv pentru 30 de zile în dosarul exploziilor soldate cu cinci morți și 50 de răniți, transmite Digi24.
- Procurorii au găsit, în curtea imobilului unde au avut loc exploziile de la Crevedia, resturile furtunului folosit cel mai probabil de şoferi la transferul gazului între cisterne, potrivit Agerpres.
- Avortul a fost dezincriminat în toate cele 32 de state din Mexic, detalii în Adevărul.
Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Toate bune,
Carmen
