În România, guvernanții sunt acuzați că vor o preluare ostilă a companiilor de stat, iar refugiații ucraineni sunt trimiși înapoi în țara bombardată zilnic de ruși.
Bună dimineața,
Iată cele mai importante știri:
- O nouă tragedie în Serbia. Un bărbat a ucis opt oameni și a rănit alți 13.
- Ucraina a detonat o dronă deasupra centrului Kievului.
- O zi până la încoronarea Regelui Charles al III-lea.
Ce intenții are Moscova, nou atac în Serbia, îndoieli privind atentatul din Bulgaria
Dronele de la Kremlin. SUA respinge afirmația Rusiei că ar fi organizat un atac cu dronă asupra Kremlinului, care viza asasinarea președintelui Vladimir Putin, scrie BBC.
Purtătorul de cuvânt al Securității Naționale a SUA, John Kirby, a numit-o „o afirmație ridicolă”.
Pe aceeași temă, citiți în Europa Liberă o analiză. „Să fim clari ce nu este”, a spus James Nixey, care conduce Programul Rusia și Eurasia la Chatham House, un think tank din Londra. „Nu este o tentativă de asasinat asupra lui Vladimir Putin.
Cele două posibilități sunt o avertizare de la Kiev sau o operațiune sub steag fals a Moscovei, menită să justifice atacuri mai intense în Ucraina.”
Despre motivele ascunse ale incidentului reclamat de Kremlin scrie și Reuters. „Încearcă să adune oamenii în jurul acestui (presupus) atac eșuat. Este o mobilizare patriotică”, spune Alexander Baunov, fost diplomat rus și observator al Kremlinului.
O astfel de unitate, bazată pe indignare, frică și patriotism, s-ar putea dovedi utilă într-un moment în care Rusia se pregătește pentru o contraofensivă ucraineană mult așteptată, prin care Kievul speră să recucerească părți din teritoriul său.
Ucraina a detonat o dronă. Forțele aeriene ucrainene au doborât una dintre propriile drone despre care spun că și-a pierdut controlul deasupra centrului Kievului.
Au avut loc explozii timp de aproximativ 15-20 de minute, joi seară, în timp ce apărarea aeriană a încercat să o doboare într-o zonă din apropierea biroului președintelui, potrivit BBC.
Serbia, greu încercată a doua zi la rând. Cel puțin opt persoane au fost ucise și 13 rănite într-un nou atac cu armă în satul sârb Dubona, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne pentru CNN.
Incidentul s-a petrecut joi seara la ora 23.00. Atacatorul a împușcat un grup de oameni cu o armă automată și a fugit de la fața locului.
A fost sau nu atentat cu bombă în Bulgaria? Presupusa tentativă de asasinare a procurorului bulgar din această săptămână ar fi putut fi pusă în scenă, susțin personalități publice bulgare proeminente, pe măsură ce îndoielile cresc cu privire la dovezile care susțin versiunea oficială a evenimentelor.
Reporterii care au ajuns la locul exploziei în câteva ore au găsit urme pe doar un mic petic de iarbă, ceea ce a provocat glume și ironii pe rețelele de socializare.
Unele dintre cele mai importante personalități ale opoziției din țară s-au alăturat corului îndoielii, scrie Politico.
Agenția care ar controla toate companiile de stat, la degetul mic al premierului
Cine vrea să pună mâna pe companiile de stat? Între PNL și PSD este un nou scandal de proporții, după ce o legea care înființează o agenție ce ar urma să coordoneze toate companiile de stat din România a trecut în tăcere totală de Senat și se află la Camera Deputaților.
Ea ar urma să fie condusă de prim-ministru, prin intermediul Secretariatului General al Guvernului.
După ce Libertatea a publicat în premieră, ieri dimineață, știrea despre agenția-mamut, subiectul a luat amploare.
Este revoltă în PNL față de înființarea super-agenției care i-ar transforma pe Marcel Ciolacu și Marian Neacșu în șefi absoluți ai tuturor companiilor controlate de ministere, primării și consilii județene. Premierul Ciucă a dat undă verde agenției cu angajați plătiți cu 50% în plus față de restul bugetarilor, scrie și G4Media.
Refugiații ucraineni din România, cu bagajele la ușă. Europa Liberă face o analiză a decontărilor ilegale de milioane de euro din banii pentru cazarea refugiaților ucraineni. Este una dintre problemele pentru care Guvernul a schimbat radical condițiile pe baza cărora acordă ajutorul pentru mamele și copiii fugiți din calea războiului.
Numai că noile sume și pretenții ale autorităților românești îi alungă înapoi, într-o țară care este bombardată zilnic de ruși. Mai este România țara primitoare de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei?
Divizarea Opoziției și bani de la PSD pentru presă. Tot în Europa Liberă găsiți analiza privind divizarea partidelor democratice de dreapta care nu reușesc să se coalizeze într-o alternativă la Coaliția PSD-PNL-UDMR.
În Libertatea citiți despre cum PSD a dat 16.500 de euro unui ziar din Austria pentru un articol, după eșecul Schengen. Aproape 50% din banii alocați partidului de la buget merg prioritar către site-urile televiziunilor din România
Încoronarea Regelui Charles
Mai este o zi până la marele eveniment și în Politico găsim o analiză despre „Puterea din spatele tronului. De ce regele este încă Rege”.
Povestea oficială a regalității britanice este clară: când vine vorba de putere, într-adevăr nu mai sunt multe de văzut, în afară de câteva arme antice staționate în afara palatelor care se prăbușesc. Zilele în care monarhul putea să-l aleagă pe prim-ministru dintr-un capriciu au trecut de mult.
Totuși, Marea Britanie în 2023 este încă un loc în care instituția regală deține control asupra modului în care este condusă țara. Ocazional, în momente de criză, chiar și soarta unui prim-ministru mai poate depinde de puterea ascunsă a coroanei, scriu jurnaliștii de la Politico.
Ceremoniile de mâine vor începe cu o procesiune de la Palatul Buckingham la Westminster Abbey, cu zone de vizionare de-a lungul traseului care se vor deschide la ora 6 dimineața, ora locală.
Procesiunea va porni de la Palat, la ora 10:20, ora locală, și se va opri la Marea Ușă de Vest a Westminster Abbey. Nu toate tradițiile vor fi respectate. Detalii, în ghidul și articolele pe larg publicate de BBC.
Încoronarea Regelui Charles al III-lea nu a fost lipsită de proteste și controverse. Autoritățile britanice au adoptat o lege care împuternicește poliția britanică să ia măsuri mai ferme împotriva protestatarilor.
Din 3 mai, tacticile de protest de lungă durată, cum ar fi blocarea (în cazul în care protestatarii se atașează fizic de lucruri precum clădiri) ar putea duce la o pedeapsă de șase luni de închisoare sau „amendă nelimitată”, scrie CNN.
Alte știri, pe scurt:
- Polițiștii din Chiajna, județul Ilfov, negociază de mai bine de 17 ore cu tatăl unei fetițe de cinci ani, pe care a sechestrat-o în propria locuință. Bărbatul a spus că nu vrea nimic și a cerut forțelor de ordine să se îndepărteze de locuință, scrie G4Media.
- China asigură Rusia și India de aprofundarea relațiilor de cooperare, potrivit Reuters.
- „Județele nu trebuie să fie un teritoriu condus de un jupân”, spune Sorin Ioniță, într-un interviu despre reforma administrativă acordat Europa Liberă.
Pe curând,
Alina
Ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org sau pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
