Coronavirusul a fost hârtia de turnesol pentru dezastrul din Direcțiile de Sănătate Publică, unde în prima perioadă a pandemiei guvernul a decapitat mai mulți șefi ai DSP-urilor din zonele de focar. Arad, Brașov, Vâlcea, Timiș sunt doar câteva exemple. Ultimul pe listă este DSP București, trecut sub conducere militară după demiterea Oanei Nicolescu. Este prima oară când o direcție de sănătate este pusă sub control militar, astfel de măsuri fiind luate până acum în cazul unor spitale din zonele în care au fost focare de Covid.
Medicul colonel Ionel Paul Oprea, cel pus acum la conducerea DSP București, este cel care a fost trimis de Ministerul Sănătății și la Suceava pentru a gestiona situația ca urmare a izbucnirii unui focar în interiorul Spitalului Județean.
Direcția de Sănătate București, oraș în care se înregistrează zilnic cele mai multe cazuri noi la nivel de țară, era depășită de situație. Și asta nu de ieri de azi, ci chiar de la numirea în funcția de șef a Oanei Niculescu. Acesta a înlocuit-o, în luna pe mai, pe Laura Acatrinei, medic epidemiolog. Ordinul a fost semnat la vremea aceea de secretarul de stat Horațiu Moldovan. Spre deosebire de predecesoarea ei, Oana Nicolescu este specialistă în medicină de familie. Marele ei calități se pare însă că au fost apartenența la partidul de guvernământ, era șefa organizației PNL sector 2, și nășia cu ministrul educației Monica Anisie, potrivit Mediafax.
Telefonul DSP București sună în gol
Deficiențele în activitatea DSP București sunt mai vechi, dar au fost expuse publicului larg printr-o demonstație în direct, chiar sub ochii secretarului de stat Raed Arafat, aflat într-o emisiune La Digi 24. Preț de jumătate de oră, la telefonul DSP nu a răspuns nimeni. Raed Arafat a fost obligat să admită că ”sunt probleme din cauza suprasolicitării”.
Cu toate acestea, așa cum a declarat pentru Europa liberă șefa Institutului Național de Sănătate Publică, Simona Pârvu, la DSP se prezentaseră acum câteva zile în jur de 90 de medici de medicină școlară.
După incidentul cu telefonul sunând în gol, lucru pe care însă autoritățile ar fi trebuit să-l știe pentru că reclamațiile pe tema asta nu sunt o noutate, a fost înființat un call-center.
Dezvăluirea Europei libere despre căminul -focar, o bilă neagră pentru lefa DSP
Un alt moment care a demonstrat incapacitatea DSP-ului din București de a face față situației și de a se achita de sarcinile care îi revin a fost cel legat de căminul de bătrâni din sectorul 1 ajuns focar de Covid, așa cum a dezvăluit Europa liberă. După apariția primelor cazuri de infecție, DSP București a refuzat să testeze imediat toți rezidenții, în pofida insistențelor directoarei centrului și a actelor normative care prevăd acest lucru. La respectivul cămin sunt 30 de rezindenți confirmați pozitiv, iar o persoană a decedat. Mai mult, după ce testarea s-a făcut totuși, în urma intervenției ministrului Nelu Tătaru, rezultatele au venit de abia după 120 de ore în loc de max 72 de ore.
În 29 iulie, ministrul Nelu Tătaru a făcut o vizită-fulger la căminul de bătrâni și a ordonat o anchetă. Premierul Ludovic Orban s-a arătat foarte enervat de situație și în ședința de guvern i-a cerut Oanei Nicolescu să retesteze toți rezidenții.
În afară de aceste ultime cazuri, chiar DSP București a devenit un mini-focar de Covid, mai mulți angajați fiind depistați pozitiv.
DSP-urile, decapitate pe banda rulantă în prima fază
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, i-a demis și pe șefii direcțiilor de sănătate publică din județele Arad, Brașov, Vâlcea, Suceava și Timiș în luna mai-aprilie. Aceasta în contextul în care până la începutul lui aprilie, în județul Arad erau confirmate 157 de cazuri de infectare cu coronavirus, în Timiș 181, în Brașov 138, iar în Vâlcea 8.
Conducerea DSP Brașov, de exemplu, a fost înlocuită după un șir de schimbări- în martie și-a dat demisia Anca Bertea, a urmat de Mihaela Zichil, numită prin delegare, de la Compartimentul de Resurse Umane al DSP unde lucra din 2014, iar apoi Andrea Neculau, președinte al Asociației Medicilor de Familie din Brașov și cadru universitar la Universitatea Transilvania, la Facultatea de Medicină.
Șeful DSP Arad, Constantin Cătană, și-a dat demisia la începutul lui aprilie, după ce chiar ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a spus că ia în calcul demiterea sa, în consecința directă a faptului că Aradul este unul dintre cele trei focare de infecție cu coronavirus. Cătană a fost protagonistul unui episod înregistrat cu camera ascunsă în care le insulta pe cadrele medicale trimise în vamă fără echipamente de protecție.
Conducerea DSP Timiș a fost schimbată de două ori în plină criză de coronavirus, după ce 25 de persoane, personal medical şi paciente de la maternitatea Odobescu au fost infectate cu coronavirus.
Mariana Rădulescu a înlocuit-o în funcţie pe Cornelia Malac, care a fost eliberată din funcţie de Ministerul Sănătăţii, în urma apariţiei în spaţiul public a unor imagini care o înfăţişau într-o conferinţă de presă, bâlbâindu-se în legătură cu informaţiile despre cazurile de coronavirus de la Timişoara. Apoi a fost adusă Mihaela Daniela Vâlcovici pe funcția de director executiv.
Ministrul Tătaru vrea depolitizare
Supuse de ani de zile unui proces de politizare și deprofesionalizare, Direcțiile de Sănătate Publică, vitale în pandemie, fie au clacat, fie au fost sub așteptări Despre reformarea lor vorbesc mai toți responsabilii din sănătate.
Într-un interviu pentru Europa liberă, ministrul Nelu Tătaru susținea că schimbările în sănătate trebuie să înceapă cu ministerul, să continue cu Direcțiile de sănătate (DSP) și cu managementul spitalelor, care acum se află la autoritățile locale - politice - și care „au alte interese”.
Întrebat cum va proceda ca să evite politizarea în favoarea PNL, ministrul spune că:
„Am solicitat fiecărei propuneri să aibă și o expertiză în domeniu. Vom analiza pe viitor fiecare propunere, chiar și pentru interimat, și va fi numită pe acest interimat doar propunerea care întrunește și condițiile, și are și experiență în domeniu.”
