Răspunsul a fost transmis Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului din România – Comitetul Helsinki, (APADOR- CH) care a cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională (CCR) după ce coaliția de guvernare a votat o lege a avertizorului public neconformă cu recomandările Uniunii Europene.
După ce societatea civilă a explicat Avocatului Poporului că prin transpunerea deficitară a directivei europene noua lege diminuează standardul de protecție oferit avertizorilor, Renate Weber susține că alegerea modului în care vor fi protejați avertizorii e o chestiune de „oportunitate politică” și nu e treaba CCR, ci a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) să tragă România la răspundere atunci când nu respectă directivele europene.
Dubla măsură a instituției
Așadar, pe de o parte Renate Weber se folosește de axioma că „Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării” și, pe de altă parte, susține că protecția avertizorilor publici ține de „oportunitatea politică”.
În alte cazuri, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională când avea interes, fără a ține cont de cele două motive invocate în această speță:
- În ianurie 2020, aceeași Renate Weber ataca la CCR legea care își propunea eliminarea pensiilor speciale pe motiv de nerespectare a deciziilor anterioare ale Curţii Constituţionale.
- Pe 3 iunie 2020, Renate Weber ataca la CCR legea privind starea de alertă. „Intervenția Parlamentului asupra unui act al Guvernului, emis în aplicarea unei legi, aduce atingere principiului separației și echilibrului puterilor în stat”, spunea atunci Avocatul Poporului.
- Două luni mai târziu, Weber ataca la CCR legea care instituia carantina. Pe atunci Avocatul Poporului era deranjat de articolul privind „izolarea într-o unitate sanitară sau la o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare”.
- În aprilie 2021, Avocatul Poporului ataca la Curtea Constituțională legea bugetului de stat pe motiv că nu are prevăzuți bani pentru Academia Oamenilor de Știință din România, o instituție care plătește sinecuri politicienilor, dar pe care Weber o numea „instituţie de largă cunoaştere internaţională”.
Critici internaționale
Demersul Avocatului Poporului vine după ce, în urmă cu o săptămână, organizația internațională „Reporteri fără Frontiere” îi cerea președintelui Klaus Iohannis să respingă legea privind protecția avertizorilor de integritate, lege votată Parlamentul României într-o formă condamnată unanim de societatea civilă.
Laura Codruța Kovesi, şefa Parchetului European, anunța că ia în calcul să sesizeze Comisia Europeană și să solicite condiționarea fondurilor UE pentru România de respectarea statului de drept, după ce Parlamentul a redus protecția avertizorilor de integritate.
O lege strâmbă votată de PSD-PNL și UDMR
La sfârșitul lunii iunie, Camera Deputaților a adoptat legea avertizorilor de integritate cu 216 voturi pentru (PSD, PNL, UDMR, AUR și minorități) din cele 280 valabil aprobate. 55 de deputați au fost împotrivă (USR și 13 neafiliați) și 8 s-au abținut.
Legea a suferit modificări majore față de proiectul cu care Ministerul Justiției venise în Parlament și care fusese agreat cu Comisia Europeană. În forma votată, raportarea anonimă este exclusă de lege, iar avertizorii anonimi nu beneficiază de nicio protecție, fiind pe cont propriu.
Alte prevederi care încalcă drepturile avertizorilor sunt:
- Dispariția principiului bunei-credințe a avertizorului în interes public, cum e cerută în directivă;
- Avertizările de integritate se distrug după doi ani, deși Directiva prevede că acestea se păstrează atât timp cât este necesar și proporțional;
- Unitățile administrativ-teritoriale foarte mici, sub 10.000 de locuitori, nu se pot asocia pentru a aplica legea, contrar recomandărilor din Directivă;
- Companiile sub 50 de angajați din domeniul energiei, pieței de capital, fondurilor de investiții, asigurărilor, pensiilor facultative sunt exceptate de la instituirea sau menținerea de canale interne de raportare și proceduri pentru raportarea internă și pentru întreprinderea unor acțiuni subsecvente;
- Avertizorii au dreptul de a divulga public informațiile privind încălcarea legii doar după trei luni și doar dacă au raportat intern în prealabil.
