La un an și jumătate după ce Congresul de la Washington a stabilit prin lege că zona Mării Negre este esențială pentru Statele Unite, Uniunea Europeană a decis, la rândul ei, să se implice mai mult în dezvoltarea regiunii.
Miercuri, 28 mai, Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă al Uniunii Europene, Kaja Kallas, a prezentat o nouă strategie pentru Marea Neagră.
Șefa diplomației UE a catalogat securitatea în Marea Neagră ca „vitală și pentru securitatea europeană”, spunând însă că, în prezent, este subminată de războiul total al Kremlinului în Ucraina și de atacurile hibride asupra infrastructurii maritime.
Printre altele, strategia prezentată de reprezentanta Comisiei Europene prevede noi investiții, din bani europeni, în România și Bulgaria – ambele riverane la Marea Neagră cu 245 km, respectiv 354 km de țărm.
Banii europeni ar urma să fie investiți în porturi, căi ferate și aeroporturi, astfel încât acestea să facă față, în caz de nevoie, transportului de echipamente militare grele.
Nu e clar, momentan, despre ce sume este vorba și care ar fi proiectele concrete de care ar putea beneficia România.
Pilonii de securitate ai Strategiei pentru Marea Neagră
- Un centru nou de securitate maritimă la Marea Neagră
- Mobilitate militară îmbunătățită
- Cooperare mai puternică împotriva amenințărilor hibride
Una dintre marile investiții prevăzute în Strategia pentru Marea Neagră ar putea fi însă un hub de securitate maritim. Deocamdată, locația, dimensiunea și costul obiectivului nu au fost anunțate.
Hub-ul va fi, între altele, un centru care va monitoriza situația de securitate pe mare și locul din care se vor emite avertizări timpurii pentru Europa.
De asemenea, hub-ul are rolul de a monitoriza situația infrastructurilor critice din Marea Neagră: cabluri submarine, platforme etc.
„Asta înseamnă că trupele pot fi acolo unde este nevoie de ele, atunci când este nevoie”, a anunţat miercuri Kaja Kallas, şefa diplomaţiei europene.
La rândul său, comisarul pentru extinderea Uniunii, Marta Kos, a declarat că Strategia pentru Marea Neagră este un răspuns la „provocările geopolitice” în condițiile în care „dependențele (n.r. se referă la dependențele unor țări de altele) sunt transformate în arme”.
Marea Neagră este legătura către Caucazul de Sud și Asia Centrală și o arteră vitală pentru comerțul cu energie și alimente, a explicat comisara Uniunii.
Motivul din spatele Strategiei UE pentru Marea Neagră
Marea Neagră este o zonă de importanță geostrategică semnificativă. Fiind un conector esențial între Europa, Caucazul de Sud, Asia Centrală și Estul Mediteranei, regiunea Mării Negre joacă un rol cheie pentru securitatea europeană și globală globală, comerțul internațional, energie, materii prime critice și securitatea alimentară (în special cereale).
Cu o populație de aproape 164 de milioane de oameni, statele din jurul Mării Negre (cu excepția Rusiei) generează un Produs Intern Brut (PIB) de aproximativ 2 trilioane de euro. Are un potențial neexploatat pentru dezvoltare economică și rute strategice de tranzit.
Consolidarea cooperării noastre și promovarea legăturilor economice consolidate va contribui la competitivitatea regiunii și a UE însăși.
Sursa: Comisia Europeană
Uniunea Europeană prezintă Strategia de securitate pentru Marea Neagră cu doi ani înainte ca România să devină cel mai mare producător de gaze din blocul comunitar.
Companiile OMV Petrom și Romgaz au început în martie forajul pentru exploatarea zăcămintelor de gaze naturale Pelican Sud și Domino din perimetrul Neptun Deep al României - care se află la 160 de km de tărmul românesc al Mării Negre, în dreptul localității Tuzla, județul Constanța.
Estimările arată că din perimetrul Neptun Deep se vor extrage anual opt miliarde de metri cubi de gaz natural. În 2024, de pildă, România a avut un consum anual de 9,9 miliarde de metri de gaz natural, potrivit Ziarului Financiar.
La începutul anului, directorul de explorare și producție al platformei maritime, Cristian Hubati, a declarat pentru ProTV că din perimetrul Neptun Deep se vor putea extrage, în total, 100 de miliarde de metri cubide gaze.
„Acest lucru care va asigura cu prisosință consumul energetic al României”, a explicat oficialul.
Extragerea gazelor ar putea aduce la bugetul României cel puțin 20 de miliarde de euro, potrivit directorului general al OMV Petrom, Christina Verchere.
După ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, Uniunea Europeană a alocat sute de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii maritime din județul Constanța și alte județe ale României prin care trec mărfurile ucrainene către export.
De exemplu, în ianuarie 2024, Comisia Europeană a alocat României 126 de milioane de euro pentru investiții în porturile prin care Ucraina a exportat peste jumătate din cerealele trimise în Oriantul Mijlociu, Africa și alte regiuni.
Acestea sunt:
- porturile de pe granița estică a UE (Constanța, Galați, Giurgiu);
- canalul Dunăre-Marea Neagră (Poarta Albă, Midia și Năvodari);
- canalul Sulina sau porturile „satelit” ale Constanței (Midia și Mangalia).
Comisia Europeană a finanțat așa-zisele „culoare ale solidarității” pentru transportul mărfurilor ucrainene prin Republica Moldova și România către alte țări.
Potrivit Comisiei Europene, „valoarea totală a comerțului prin Solidarity Lanes din mai 2022 este de aproximativ 213 miliarde de euro, inclusiv importurile de aproximativ 150 miliarde euro în Ucraina.”
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat la prezentarea Strategiei pentru Marea Neagră că Uniunea va dezvolta noi coridoare energetice, legături de transport şi infrastructură digitală împreună cu partenerii regionali ai blocului comunitar.
Partenerii regionali sunt Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Turcia, Armenia şi Azerbaidjan.
Ce s-a întâmplat cu Stategia SUA pentru regiunea Mării Negre
În decembrie 2023, după mai bine de doi ani de negocieri intense între lideri americani și reprezentanții României, Turciei și nu numai, Congresul SUA a votat o lege care prevede că regiunea Mării Negre și statele din jurul mării devin o zonă de interes major pentru SUA.
Congresmenii au cerut atunci Casei Albe să elaboreze o strategie privind cele șase țări din zona Mării Negre în cel mult șase luni. România, Republica Moldova și Ucraina se aflau printre statele menționate.
Noua administrație a SUA, condusă de președintele Donald Trump, nu a preluat însă planul privind investițiile americane în regiunea Mării Negre, spune pentru Europa Liberă directorul general al New Strategy Center, George Scutaru.
Obiectivele strategiei americane în regiunea Mării Negre (varianta Congresului)
- asigurarea livrării eficiente și efective de asistență de securitate partenerilor regionali în acord cu valorile şi interesele Statelor Unite. Prioritate va avea sprijinul care va crește apărarea, cooperarea regională la Marea Neagră și va îmbunătăți interoperabilitatea cu forțele NATO;
- creșterea sprijinului Statelor Unite pentru securitatea energetică în regiune și integrarea cu sistemul european, reducerea dependenței de Rusia și creșterea difersificării surselor de energie;
- cooperarea cu partenerii și aliații pentru a atenua impactul constrângerilor economice exercitate de Rusia și China, identificarea de noi oportunități pentru investiții directe americane;
- creșterea angajamentelor la nivel înalt între Statele Unite și partenerii regionali, inclusiv consolidarea creșterii economice, a comerțului, dezvoltarea infrastructurii;
- o coordonare mai bună între Statele Unite, Uniunea Europeană și aliații NATO pentru a evita suprapunerile.
Fost vicepresedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputatilor din România, Scutaru crede că adoptarea Strategiei pentru Marea Neagră de către UE poate fi un argument pentru noua putere de la București să reia discuțiile cu partea americană în vederea aplicării strategiei SUA pentru regiune.
„Problema este că ea (n.r. strategia americană) este lipsită de finanțare în momentul de față. Nu știm în ce măsură noua administrație și-o va asuma și nu este prevăzut niciun buget pentru punerea ei în practică. Asta este ce se întâmplă la nivelul Statelor Unite. Depinde foarte mult când vor dori americanii să se implice în Marea Neagră. Lucrul ăsta va fi influențat și de negocierile privind Ucraina, relația bilaterală cu țări precum Turcia și România”, mai spune George Scutaru.
În ceea ce privește Strategia pentru Marea Neagră a Uniunii Europene, Scutaru spune că planul este și un efect al insistențelor României.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
