Linkuri accesibilitate

„Eco-anxietatea” | Cum îi afectează pe tineri schimbările climatice


Majoritatea tinerilor consultați într-un studiu The Lancet se declară extrem de îngrijorați în privința schimbărilor climatice.

Un studiu publicat în jurnalul The Lancet, relevă îngijorările legate de schimbările climatice în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani. 75% din cei consultați sunt de părere că viitorul este înfricoșător.

Studiul, efectuat pe 10.000 de persoane din 10 țări, printre care Australia, Brazila, Finlanda, Franța, India, Nigeria, Filipine, Portugalia, Marea Britanie și Statele Unite, a colectat date despre sentimentele participanților cu privire la schimbările climatice și acțiunile guvernamentale legate de acestea.

59% dintre respondenți spun că sunt foarte sau extrem de îngrijorați și 84% se declară relativ îngrijorați, iar peste 50% din participanți au raportat emoții de tristețe, anxietate, furie, neputință și vinovăție în legătură cu schimbările climatice.

Peste 45% din persoanele consultate în cadrul studiului spun că sentimentele lor despre schimbările climatice le-au afectat negativ viața de zi cu zi. 75% sunt de părere că viitorul este înfricoșător și 83% consideră că oamenii au eșuat în a avea grijă de planetă.

Inclusiv răspunsurile guvernelor la pericolul prezentat de schimbările climatice au fost evaluate negativ de către participanți, aceștia amintind mai degrabă de sentimente de trădare decât acțiuni încurajatoare.

Psiholog: „este o generație mult mai conștientă de ce se întâmplă”

Olivia Mocanu este psihoterapeut principal în cadrul Institutului SPER (Societatea de Psihoterapie Experiențială din România) din București. Într-o conversație cu Europa Liberă, dna. Mocanu povestește că a întâlnit fenomenul „eco-anxietății” în special în cazul mamelor noi.

„Mame care nu aveau depresie post-partum (după naștere), dar care brusc au început să se îngrijoreze cu privire la lumea în care au adus copii. Legat și de politică, dar legat în mare parte de ecologie”.

Însă fenomenul este întâlnit și în cazul persoanelor care sunt deja predispuse la anxietate, explică psihoterapeutul.

„Am mai văzut în cazul celor care au o structură de personalitate ușor anxioasă și au preocupări legate de cum se degradează lumea. Sunt anxietăți legate de boală și de moarte care se duc în zona aceasta, care la fel de bine se pot îndrepta și către altă zonă”.

„Pe ei îi stresează orice schimbare mult mai tare decât în mod obișnuit, pentru că au senzația că nu controlează situația, iar în ceea ce privește schimbările climatice, pe asta chiar nu o controlează”.

Potrivit Oliviei Mocanu, în cazul tinerilor poate fi observată o preocupare mai mare legată de schimbările climatice, însă aceasta nu este neapărat anxietate.

„Mi se pare că e mai răspândită preocuparea cu așa ceva, dar nu am văzut-o ca anxietate, am văzut-o ca modă, ca un stil de viață. Sigur că este o generație mult mai conștientă de ce se întâmplă”, explică aceasta.

Reprezentant Greenpeace: zarurile nu au fost încă aruncate”

Vlad Cătună, coordonatorul de campanii pe climă și energie al Greenpeace România, consideră starea de anxietate a tinerilor față de schimbările climatice ca fiind justificată.

„Suntem într-o criză climatică și evident că orice criză cauzează stări de anxietate. Tinerii înțeleg de fapt ce urmează să se întâmple dacă noi oamenii, dacă politicienii, nu iau deciziile potrivite pentru a preîntâmpina desfășurarea unui dezastru”.

„Fiecare dintre noi încercăm să ne proiectăm în viitor, încercăm să ne facem planuri de viitor, dar în momentul în care casa noastră arde și în momentul în care vezi cum planeta e distrusă la un ritm foarte alert, e destul de greu să te mai mai proiectezi și să mai crezi în viitorul și în șansele tale”, adaugă acesta.

75% din persoanele consultate în studiul The Lancet sunt de părere că viitorul este înfricoșător.
75% din persoanele consultate în studiul The Lancet sunt de părere că viitorul este înfricoșător.

Reprezentantul Greenpeace le recomandă tinerilor să nu se dea bătuți în fața anxietății și face trimitere la protestele pentru climă organizate de către tinerii din țările occidentale.

„Să se implice și să creadă în viitorul lor pentru că zarurile nu au fost încă aruncate și încă se mai pot face schimbări, încă avem această fereastră de oportunitate la dispoziție. Putem acționa, putem să ne implicăm”, explică acesta.

Vlad Cătună consideră că rolul guvernelor, ar trebui să fie susținerea și implementarea unor politici climatice ambițioase care „să le confere tinerilor un sentiment de siguranță”.

Potrivit Oxfam, numărul dezastrelor legate de climă s-a triplat în ultimii 30 de ani. Acestea includ inundațiile care au distrus orașe din Germania, Belgia și China, valuri de căldură extreme în nord-vestul Americii și incendii forestiere în Rusia, Grecia, Turcia și SUA.

Unirea Principatelor. Iași 2023
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:38 0:00
XS
SM
MD
LG