În 2021, fenomenele extreme au fost numeroase, puternic mediatizate și tot mai des asociate, inclusiv de politicieni, cu încălzirea climei. Conferința de la Glasgow, apelul urgenței climatice din luna august, din Raportul Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC), dezastrele majore și pierderile de vieți omenești par să fi făcut auzit avertismentul anului pe care îl încheiem: „cod roșu pentru umanitate”.
Dezastrele anului 2021 sunt greu de plasat într-un top al gravității sau relevanței, spune climatologul Roxana Bojariu pentru Europa Liberă.
„E foarte greu de făcut o selecție pentru că am avut multe evenimente extraordinare: recordul din vestul Canadei cu o temperatură de 49,6 grade Celsius este doar unul dintre ele”, spune Roxana Bojariu, care adaugă că acest val de căldură, un astfel de record, nu ar fi putut fi anticipat de un climatolog, și este, potrivit tuturor studiilor ulterioare, în mod evident asociat încălzirii globale.
În privința valurilor de căldură, Roxana Bojariu îl menționează și pe cel din China, dar și recordul din 2021 din Sicilia, de 48,8 grade Celsius. Ea amintește însă că nu este vorba despre fenomene noi, ci de unele specifice ultimilor ani, chiar decenii.
„Clar este însă că am avut un val de căldură deosebit iar în 2021 s-au aglomerat foarte multe evenimente extreme. Poate în 31 decembrie nu vom spune că a fost cel mai cald an, dar va fi cu siguranță printre cele mai călduroase”, spune climatologul Roxana Bojariu.
Valul de căldură este cu atât mai relevant cu cât vine în paralel cu un fenomen care ar trebui să îl tempereze. 2021 a fost printre cei mai călduroși ani deși s-au simțit efectele de răcire ale fenomenului La Niña.
„În ciuda influenței La Niña, probabil că 2021 se va plasa între pozițiile cinci și șapte pe lista celor mai călduroși ani începând din a 2-a jumătate a secolului XIX. E totuși un fapt care ne aduce aminte că trăim o criză climatică, suntem într-o urgență climatică și fluctuațiile, chiar dacă mai apar, apar în jurul unor temperaturi din ce în ce mai mari. Nu avem practic o stabilitate climatică și asta e o mare problemă”, spune Roxana Bojariu.
În privința României, zona a simți în 2021 efecte marginale ale fenomenelor extreme, dar, cu toate acestea, „în vara lui 2021 am avut în România 15 zile la rând cu temperaturi maxime care au depășit 35 de grade. E și acesta un record: persistența valului de căldură, care a fost deosebită”.
Roxana Bojariu menționează printre fenomenele de luat în considerare în 2021 și inundațiile din Vestul Europei, dovadă a gradului de distrugere majoră pe care o poate provoca natura în ciuda avansului societății.
„Este extrem de relevant și ce s-a întâmplat în Europa, cu inundațiile care au dus din păcate la moartea a peste 200 de oameni în Germania și Belgia și Olanda. Sunt țări care au o infrastructură bine pregătită, țări despre care am fi zis că sunt foarte bine pregătite să facă față unor asemenea fenomene, dar intensitatea precipitațiilor și severitatea lor au depășit limitele”, spune climatologul român.
Semnalele transmise de evenimentele anului 2021 sunt clare, arată Roxana Bojariu: vom avea fenomene extreme în continuare, cu intensitate și severitate din ce în ce mai mari.
Chiar dacă fenomenul La Niña va persista probabil până în primăvară, trăgând în jos temperatura globală pe 2022, anul viitor se va plasa „probabil printre primii 10 cei mai călduroși”, spune aceasta.
Fluctuațiile naturale maschează o parte din semnele încălzirii globale, dar o fac din ce în ce mai greu pe măsură ce omenirea a intrat într-o „accelerare a fenomenului schimbării climei”, arată expertul în climatologie. 2022 va fi în opinia sa un an călduros, nu cel mai călduros din ultimul deceniu, dar în top, „lucru ce ne arată clar că ne-am în scris pe o traiectorie accelerată de modificare climatică, de încălzire globală”.
În 2021, din Germania în Statele Unite și înapoi, în Marea Britanie, politicienii au început să se afle printre cei care au atras atenția cu privire la fenomenul încălzirii globale.
După publicarea Raportului IPCC în august, secretarul general al ONU António Guterres l-a descris drept un „cod roșu pentru umanitate”. Tot el a atras atenția în noiembrie, la Glasgow, că „ne săpăm propriile morminte”.
După inundațiile din Germania, politicienii locali au menționat încălzirea globală, după incendiile de pădure din vestul SUA s-a întâmplat la fel iar cu prilejul conferinței de la Glasgow, premierul Marii Britanii, Boris Johnson a spus că ne aflăm în ultimul moment dinaintea dezastrului. Este „ultima șansă” pentru salvarea Planetei, au transmis, gazdele Cop26, conferința mondială dedicată schimbărilor climatice și măsurilor care pot fi luate pentru evitarea efectelor catastrofale ale creșterii temperaturii globale.
Roxana Bojariu a participat la lucrările Conferinței de la Glasgow și spune că este „moderat optimistă”.
„Avem o fereastră de oportunitate din ce în ce mai îngustă pentru a reduce emisiile în mod semnificativ, dar timpul câștigat prin aceste reduceri de emisii, care vor încetini practic încălzirea globală, va trebui folosit pentru a ne adapta. Noi deja am modificat sistemul climatic, am văzut anul acesta cel mai bine ce efecte distrugătoare, ce costuri în vieți omenești, dar și în pagube materiale pot avea fenomenele extreme, a căror statistică este modificată de încălzirea globală.
Or, pentru a reduce aceste costuri, e clar că, pe de o parte trebuie să reducem emisiile, iar pe de altă parte să ne adaptăm, să reconfigurăm nu doar economia, nu doar dezvoltarea în general, ci inclusiv viața de zi cu zi a fiecăruia dintre noi”.
Expertul în climatologie spune că fiecare zecime de grad contează chiar dacă nu simțim „pe pielea noastră” temperatura medie globală. Simțim însă, de exemplu, valurile de căldură, de precipitații mult prea abundente, care aduc inundații rapide, devastatoare. Este o cursă „infernală” pe care trebuie să o încetinim, spune Roxana Bojariu, pentru a ne acorda timp să ne adaptăm.
Scopul trebuie să fie, arată ea, stabilizarea temperaturii medii globale, care este un simptom. „Pleiada de tornade din decembrie din SUA, chiar dacă nu poate fi legată direct de schimbarea climei, poate fi legată de modificarea condițiilor care favorizează astfel de fenomene extreme într-o lună în care de obicei, în acea zonă, nu existau astfel de manifestări. De aceea contează foarte mult să stabilizăm temperatura medie globală. În spatele ei se ascund toate aceste modificări în felul în care se transferă căldura și umiditatea între toate zonele lumii”.
Evoluția temperaturii configurează o nouă realitate climatică, arată expertul în climatologie, căreia „trebuie să îi facem față și putem să îi facem față. Avem mijloacele științifice, tehnice, ne trebuie însă voință politică și ne trebuie un mod sistematic de a merge înainte pe un nou tip de evoluție, o dezvoltare economică durabilă care să țină cont de natură. Să fie în sensul naturii, nu împotriva ei”, spune Roxana Bojariu.
În opinia acesteia, conferința de la Glasgow însemnă un punct de cotitură pentru marchează trecerea de la o epocă a negocierilor detaliate și tehnice, la una a acțiunii climatice. „După conferința de la Glasgow am văzut că tratatul de la Paris funcționează. Și că se pot face progrese în privința țintelor asumate”.
Ce poate și ce trebuie să facă România
România nu este, cel puțin până acum, în epicentrul dezastrelor cauzate de încălzirea globală. În plus, are „cifre” bune ale reducerii emisiilor în ultimii 30 de ani. Dar, România nu investește în cercetare și nu are viziunea viitorului energetic „verde” și al beneficiilor acestuia, atrage atenția Roxana Bojariu.
Experții așteaptă de anii de zile, fără succes, o strategie energetică. Nu doar aceasta, ci întreaga viziune de dezvoltare a României ar trebui să țină cont de schimbarea climei, spune Roxana Bojariu. Momentul e o oportunitate pentru România, care poate câștiga în competitivitate.
„Dacă stăm și ne plângem că, vai, ce ne facem fără bietele noastre mine de cărbune, alții le mai țin, asta e o cale greșită. Cu cât mergem mai repede înainte, cu atât competitivitatea noastră crește. Noua economie vine cu noi locuri de muncă, cu oportunități economice. Însă în loc să privim înainte, în loc să acționăm pro-activ, încercăm să tragem de timp”.
„La noi lipsesc de obicei deciziile fundamentate științific, de tipul celor cerute de timpurile noastre. Or, în România, cercetarea e sub-finanțată în mod sistematic de zeci de ani și anul care vine are un buget pentru cercetare subdimensionat.
Bineînțeles, nu se putea trece imediat la un buget spectaculos, dar nu există nici măcar o tendință viitoare, un interes. Nu poți să mergi înainte și să faci față schimbărilor dacă nu ai un spațiu de cercetare, de inovare, bine dezvoltat”, spune expertul în climă, care adaugă că o nouă abordare ar trebui să se bazeze și pe educație.
„Sperăm că educația pentru climă va fi integrată în sistemul românesc de învățământ, sperăm că în ultimul ceas, politicienii vor înțelege că fără știință, fără dezvoltare tehnologică, România nu poate să facă față tranziției și vom avea costuri foarte mari și vom rămâne iarăși în urmă”.
Pentru perioada următoare, spune Roxana Bojariu, trebuie să ne așteptăm la fenomene extreme. Ele au punctat toate anotimpurile și vor continua să o facă. „Pentru zona României ne putem aștepta la episoade de viscol și episoade reci. Nu e exclus să avem episoade de iarnă severă, chiar dacă limitate în timp. Atenție la actualizările pe termen scurt", spune aceasta.
Oficial, România știe că trebuie să acționeze „acum”.
