Directorul Serviciului Român de Informații a făcut prima declarație după apariția în media a controversatului pachet de legi privind securitatea națională. După mai multe zile de tăcere, Eduard Hellvig a evitat orice referire la temele sensibile dezbătute în spațiul public, dar a vorbit despre securism, paranoia și virușii securității.
El a insistat asupra transformărilor prin care a trecut SRI în ultimii 30 de ani și că este nevoie de o nouă legislație care să fie în acord cu noile pericole la adresa securității naționale. Hellvig s-a arătat deranjat că dezbaterea în spațiul public a fost centrată pe SRI.
Potrivit informațiilor publicate de G4Media, civilii ar putea să fie obligați să colaboreze cu Serviciul, iar perchezițiile ofițerilor SRI se pot face doar de procurori anume desemnați. Totodată, procurorii pot intra în sediile SRI pentru a realiza o anchetă doar cu aprobarea președintelui CSAT.
„Voi comenta conţinutul legilor, abia după ce acestea vor fi asumate în cadrul procesului legislativ, care va include consultarea publică. și în care SRI nu are decât un rol consultativ”, a spus directorul SRI într-o conferință de presă de vineri, prima după ce G4Media a dezvăluit că legile securității naționale vor fi schimbate.
Directorul SRI a susținut că structurile de informații trebuie să fie în serviciul cetățenilor, să respecte legile țării și libertățile și drepturile cetățenilor.
Eduard Hellvig a declarat că a spus de mai multe ori că legile securității trebuie actualizate.
„Aducerea la zi a acestor legi nu este un obiectiv recent, ci unul care a fost ratat în ultimii 30 de ani. Singurele legi existente sunt cele adoptate la începutul anilor 90, iar forma lor permite constant interpretări neclare. SRI a solicitat constant instrumente legale care să ne permită să fim mai eficienţi în combaterea ameninţărilor cu care se confruntă România”, a mai spus Eduard Hellvig.
Directorul SRI susține că „orice tentativă de întoarcere la reperele din comunism e total greșită”.
„Este o idee total greşită ca în anul 2022, serviciile de informaţii din România ar putea să revină la modelul fostei Securităţi, pentru că acel model era unul care ținea de regimul comunist totalitar, un regim recunoscut universal drept criminal, impus de o putere străină și total opus unei societăţi care îşi doreşte libertate, prosperitate şi siguranţă”, a mai spus directoul SRI.
De asemenea, Hellvig a mai spus că „securismul nu este apanajul exclusiv al categoriei profesionale care l-a creat”, ci se află în multe dintre mediile societății.
„Paranoia, teoriile conspirației, judecata prin asociere, crearea unor temeri false, suspiciunea generalizată care pornește de la premiza vinovăției, manipularea - sunt componentele lui de bază. Securismul este astăzi bine reprezentat în prea multe medii ale societății noastre”, a spus Hellvig.
Directorul SRI a declarat că vrea să sonsolideze instituțiile statului, clasa politică și societatea civilă „pentru ca România să se vindece de securism şi să lase, în sfârşit, în urmă practicile fostei Securităţi”.
Eduard Hellvig a vorbit și despre ce înțelege el prin Securitate şi Securism:
„Orice reglementare de tipul celor din comunist trebuie respinsă
e o idee greșită că serviciile de informații ar putea să revină la modelul fostei securități. Securitatea a fost mai mult decât o instituție represivă. Ea a devenit, prin puterea discreționară pe care a exercitat-o în anii comunismului, un creator de mentalități, un corector de comportament, un judecător absolut și un administrator cu rol coercitiv al conștiințelor”.
Directorul SRI a spus și că „laboratoarele Securității au fost abandonate în grabă în decembrie 1989, dar virușii dezvoltați în ele pătrunseseră deja adânc în societatea noastră”.
„Un astfel de virus, şi cel mai periculos în opinia mea, este securismul. Securismul este acea idee care presupune utilizarea traumelor societăţii din perioada comunistă pentru a crea, foarte abil, tocmai o reflexie de tip totalitar. Este acea idee că în spatele a orice, se ascunde un interes obscur şi neapărat de rea intenţie, că există duşmani în interiorul României, duşmani cu care trebuie să ne luptăm”, a declarat Hellvig.
În același timp, Hellvig a mai spus că în mandatul lui SRI a trecut „printr-o amplă reformă teritorială”, iar astăzi este „o instituţie mai suplă, mai eficientă, mai respectată în ţară şi în străinătate”.
„Am susţinut includerea la Academia Naţională de Informaţii a unor cursuri despre totalitarism pentru ca noile generaţii de ofiteri să fie pregătite în spirit democratic. Am auditat şi reformat întreaga şcoală doctorală astfel încât astăzi avem mecanisme transparente şi respectate academic în procesul de acordare a titlului de doctor”, a declarat Hellvig.
Directorul SRI a mai spus că în noua legislație ar trebui să domine „spiritul echilibrului”.
Eduard Hellvig a mai declarat că el este cel care a propus în 2016 ca „funcția de director să fie limitată la 2 mandate”.
„Prea multă putere poate dăuna”, a declarat Eduard Hellvig.
Directorul SRI a precizat că în mandatul lui a trimis aproape toate dosarele securității către CNSAS, dar procesul a fost oprit din lipsă de spațiu.
