Consiliul Județean Prahova, de pildă, a scos la licitație un contract pentru achiziționarea de materiale educative care vor însoți distribuția fructelor și produselor lactate pentru elevi.
Valoarea e de nouă milioane de lei, aproape două milioane de euro, și contractul ar urma să se întindă pe patru ani.
La nici o lună distanță, aceeași instituție a mai cumpărat, de data asta direct, două contracte cu același scop, cu peste 520 de mii de lei. Materialele solicitate prin contractul cadru sunt broșuri, creioane colorate și un film, iar cele cumpărate prin achiziție directă sunt doar broșuri și fișe de lucru.
De la lansarea programului pentru școli, de distribuire de produse lactate, de panificație și fructe, din 2017, Guvernul a alocat o parte din fonduri pentru educația nutrițională a elevilor.
Iar prin Hotărârea de Guvern care reglementa modul în care se va derula programul, erau stabilite și modalitățile prin care trebuie făcută această educație.
Lista de măsuri cuprindea organizarea de vizite la ferme, la unități de procesare, la producători, organizarea de concursuri tematice sau degustări de produse.
Din 2021, listei de mai sus, i s-a mai adăugat un punct: utilizarea de materiale didactice/educative care să prezinte preşcolarilor şi elevilor informaţii despre alimentația sănătoasă.
De implementarea acestor măsuri răspund, conform aceleiași legi, consiliile județene și consiliile locale de sector.
Iar dacă primele achiziții făcute pentru acest program au fost pentru vizite la diferite obiective sau degustări de produse, modificarea legislativă a adus la putere broșurile și rechizitele școlare.
Unii elevi nu au primit alimentele
În acest an școlar (2022-2023), 1,88 de milioane de copii din toată țara ar trebui să primească produse de patiserie, lactate și fructe. Doar că programul s-a poticnit în multe dintre județe. Chiar în Prahova, abia în martie Consiliul Județean a reușit să facă rost de furnizori pentru produsele lactate, după ce anulase în toamna trecută o licitație din cauza lipsei de ofertanți. În alte județe, cum este Iașul sau Ilfovul, produsele nu au mai ajuns deloc la elevi.
Europa Liberă a analizat de ce aproape a eșuat acest program, iar explicațiile le găsiți aici.
O licitație de nouă milioane de lei
Pe 21 aprilie, în sistemul de achiziții publice (SEAP), Consiliul Județean Prahova a lansat o licitație privind contractul cadru pentru realizarea si furnizarea de materiale didactice-educative care vor insoți distribuția fructelor și produselor lactate pentru elevi.
Caietul de sarcini a ajuns pe SEAP abia după ce au fost operate mai multe modificări solicitate de Agenția Națională pentru Achiziții Publice care a constatat, printre altele, că cerințele erau prea restrictive și „pot conduce la restricționarea participării la procedură a operatorilor economici interesați”.
Contractul oferit prin licitație de județul Prahova e împărțit în două loturi - unul pentru distribuția fructelor și unul pentru distribuția produselor lactate.
Ce materiale se doresc pentru fiecare lot? Broșuri, creioane colorate sau rețetar plus un stick cu un film de 3 minute.
Materialele educative ar urma să fie distribuite diferit, în funcție de vârsta elevilor. De exemplu, preșcolarii ar urma să primească o broșură și creioane colorate, pe când elevii de gimnaziu un stick cu un filmuleț și un rețetar.
Și sunt specificații clare privind viitoarele materiale. Filmul ar trebui să fie în format HD cu o durată de minim trei minute, creioanele colorate netoxice și cu 12 culori, broșurile să aibă 16 pagini iar rețetarul opt.
Valoarea estimată a contractului, ce ar urma să se întindă pe 4 ani școlari este de aproximativ 4,5 milioane de lei pentru fiecare dintre loturi.
Iar materialele ar urma să ajungă, chiar din acest an școlar, la cei peste 65.000 de elevi din județ.
Termenul de depunere a ofertelor este 30.05.2023.
Achiziții directe de 520.000 de lei, tot pentru broșuri
Pe 15 mai, același Consiliu Județean Prahova cumpără din SEAP, o parte din serviciile pentru caută un furnizor, prin achiziție directă.
Mai exact, servicii de întocmire și tipărire a materialelor didactice de pe care elevii ar trebui să învețe cum să mănânce mai sănătos.
Prețul per contract e același, 265.561 de lei. La fel și câștigătorul, firma Dia Media Print SRL.
Pentru fiecare dintre contracte, CJ Prahova ar urma să primească 64.771 de fișe de lucru și același număr de broșuri.
Iar cerințele pentru broșuri sunt copiate din caietul de sarcini al licitației.
Iar dacă prin caietul de sarcini al licitației se solicită ca din colectivul care concepe materialele didactice să facă obligatoriu parte un medic nutriționist, un designer grafic și un povestitor, toți cu experiență dovedită, la achiziția directă nu s-a mai cerut nimic.
Termenele de execuție menționate sunt de două zile pentru realizare și concepere a broșurilor și fișelor de lucru, alte două zile de consultări cu beneficiarul și alte două zile pentru bunul de tipar.
Livrarea produselor ar urma să se facă în trei zile de la bunul de tipar.
Firma care a câștigat achiziția directă, colaboratoare de tradiție a CJ Prahova
Dia Media Print SRL a încheiat, în ultimii trei ani, zece contracte cu CJ Prahova, în valoare de 10 milioane de lei. Cele mai valoroase sunt cele de anul acesta, pentru broșuri și fișe de lucru.
Tot anul acesta, consiliul a cumpărat de la această firmă agende de 14.250 de lei și 1.000 de albume cu județul Prahova, în valoare totală de 55.000 de lei.
În 2021 și 2022, Dia Media Print s-a ocupat de publicitate și promovare pentru același CJ Prahova.
În afară de afacerile de mai sus, firma mai are doar alte trei contracte cu bani publici - două cu Registrul Auto Român și unul cu Liceul „Marin Preda” din București.
Acționar unic al firmei Dia Media Print este Ionuț Cătălin Diaconu, din Turnu Măgurele, Teleorman, acolo unde a fost și sediul social la înființare, în 2017.
În 2022, societatea a avut o cifră de afaceri de 190.000 de lei, un profit de 62.500 de lei și un singur angajat.
L-am întrebat pe acționarul firmei, Ionuț Cătălin Diaconu, cum a reușit să obțină atât de multe contract cu CJ Prahova și ne-a răspuns că nu vede rostul întrebării și că ne va contacta ulterior.
Nu a vrut să ne dea detalii privind broșurile și fișele de lucru care, conform termenelor din contract, pe 24 mai ar trebui să ajungă la Consiliul Județean.
CJ Prahova a explicat, la solicitarea Europa Liberă, de ce a cumpărat din SEAP o parte din serviciile pentru care exista deja o licitație:
„Întrucât până la finalizarea anului scolar în curs (2022-2023), existau premisele de a nu se finaliza procedura de licitație publica, s-a procedat la realizarea măsurilor educative obligatorii care însoțesc distribuția, în conformitate cu Programul pentru Școli al României, pentru anul scolar în curs […] Fără aceste măsuri, programul nu se considera îndeplinit, existând riscul de a se pierde finanțarea și a nu se deconta produsele distribute elevilor.”
Ce măsuri educative au luat alte consilii județene din țară
În sistemul de achiziții publice există și alte contracte pentru astfel de măsuri educative. De exemplu, Consiliul Județean Caraș Severin a achiziționat la începutul lunii mai, cu 30.000 de lei, servicii de degustare de produse lactate.
În Mehedinți, Consiliul Județean a plătit excursii tematice pentru aproape 10.000 de elevi, cu 15.000 de lei, și rechizite cu 5.700 de lei.
Pe aceeași rețetă cu CJ Prahova a mers și CJ Dâmbovița. Cu peste 500.000 de lei, au fost achiziționate de la aceeași firmă, creioane colorate, stilouri, pensule, acuarele, trusă de geometrie, evidențiatoare și două cărți - Roșcata, văcuța de lapte” și Inițiativa fructelor”
O sumă mare a pus în joc pentru implementarea educației nutriționale pentru elevi și Consiliul Județean Bacău, peste un milion de lei. Doar că banii vor fi folosiți pentru organizarea unor concursuri tematice despre beneficiile consumului de legume și fructe, respectiv lactate.
Finanțarea pentru aceste măsuri educative vine de la bugetul statului
În fiecare an după 2017, în completarea hotărârii de Guvern prin care se implementa programul Laptele și Cornul, sunt aprobate sumele acordate fiecărui județ pentru produsele alimentare, dar și pentru implementarea acestor măsuri educative.
Și dacă în 2018, de exemplu, județul Prahova avea alocat un buget de 869.000 de lei pentru implementarea lor, în 2022 suma a crescut, pentru același județ, la 1.330.000 de lei.
Pentru a primi finanțare europeană prin care să deconteze aceste cheltuieli, administrațiile județene trebuie să depună cereri de rambursare. Altfel, finanțarea se face din bugetul statului.
O broșură fără un specialist autorizat care să le și explice copiilor prin viu grai, într-un limbaj adecvat vârstei lor, informațiile scrise nu sunt tocmai utile, susțin nutriționiștii.
„Cea mai bună metodă prin care putem face educația nutrițională a copiilor în școli este, fără îndoială, prin intermediul specialiștilor în nutriție, prin intermediul dieteticienilor autorizați. O broșură poate fi utilă dacă însoțește astfel de activități susținute de specialiști și dacă informațiile conținute sunt corecte și adaptate grupei de vârstă și nivelului de înțelegere al elevilor”, ne-a explicat Adina Rusu, nutriționist.
Bani europeni pentru produsele primite de elevii români
Conform Deciziei Comisiei Europene, pentru perioada 1 august 2022- 31 iulie 2023, pentru România s-a repartizat din FEGA suma de 6.900.318 euro pentru acordarea gratuită de fructe și legume şi derularea măsurilor educative aferente şi de 10.455.944 euro pentru acordarea gratuită de lapte şi produse lactate şi derularea măsurilor educative aferente.
Aceste sume cuprind și ajutorul din partea Uniunii pentru preșcolarii și elevii din Ucraina( ajutor pentru fructe și legume, lapte de consum și produse lactate, precum și pentru măsurile educative aferente).
De altfel, în cel mai recent raport privind modul în care se implementează educația nutrițională, parte din Programul pentru școli susținut de UE, întocmit de Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, se menționează importanța acestui program pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor. Dar menționează ca importante vizitele la ferme și producători, degustările de produse, contactul cu agricultorii.
