Probabil că cea mai repetată idee cu privire la cum au reacționat bursele la tarifele anunțate miercuri de președintele american Donald Trump este că a fost cea mai slabă zi de după shutdown-ul provocat de pandemia de Covid, din primăvara anului 2020.
S-a întâmplat joi, 3 aprilie, când aproape 3.000 de miliarde de dolari au dispărut din bursele de valori americane. Sângerarea de pe Wall Street a continuat și vineri.
În declarația susținută la Casa Albă pe 2 aprilie, Donald Trump a avertizat că „o mică perturbare” va avea loc din cauza tarifelor.
„Cred că merge foarte bine”, a declarat el joi, la o zi după ce a impus tarife de bază de 10% asupra bunurilor importate de SUA din toate țările lumii. În plus, SUA au impus tarife „reciproce” de până la 50% pentru multe alte țări – fie aliați, fie adversari.
„A fost o operație ca atunci când un pacient este operat de un lucru mare”, a spus Trump. „Nu am mai văzut niciodată ceva asemănător. Piețele vor face boom. Acțiunile vor exploda. Țara va avea un boom”, a mai spus el.
„Tarifele ne dau o mare putere de negociere”, a mai declarat președintele american.
1. Cea mai „roșie” zi din ultimii cinci ani
Deocamdată, acțiunile au scăzut dramatic după „Ziua eliberării” și au fost pierdute mii de miliarde de dolari pe bursă.
Toate cele trei mari piețe bursiere americane au închis joi, în prima zi de după anunțul noilor taxe, în scădere:
- Indicele bursier NASDAQ, care cuprinde în special companiile din tehnologie, a scăzut cu 6%;
- Indicele S&P 500, care urmărește principalele 500 de companii listate la bursele din SUA, a scăzut cu 4,8%;
- Indicele industrial Dow Jones a scăzut cu aproape 4%.
Acestea sunt scăderile procentuale la care s-au referit ziarele financiare americane pentru a face comparația cu scăderea din martie 2020, când Statele Unite au intrat în carantină din cauza pandemiei de Covid.
Companiile americane ale căror lanțuri de aprovizionare depind cel mai mult de producția din străinătate au suferit scăderi majore.
Apple, de exemplu, a încheiat prima zi post-tarife cu o scădere de 9,3%, care se traduce într-o pierdere de peste 300 de miliarde de dolari din capitalizarea de piață.
Asta deoarece majoritatea dispozitivelor sale vândute în SUA sunt produse în China. Țara asiatică a fost taxată de președintele american cu 34%.
Pentru a compensa prețul tarifelor, Apple ar putea fi nevoită să majoreze prețurile tuturor liniilor sale de produse cu 17-18%, potrivit analistului Erik Woodring de la Morgan Stanley.
Alte analize menționează chiar o (aproape) dublare a prețurilor: un iPhone ar putea ajunge să coste până la 2.300 de dolari.
Un alt exemplu este cel al producătorului de articole sportive Nike, ale cărui acțiuni s-au prăbușit cu 14,4%. Compania aproape că și-a transferat toată producția din China în Vietnam, țară care acum va exporta în SUA cu 46% mai scump.
Și alte companii americane au înregistrat scăderi mari: Amazon și Meta – de aproape 9%; Nvidia cu 7%; producătorul de mașini electrice Tesla cu 5%.
Vineri, acțiunile din Asia și Europa au continuat să scadă pentru a doua zi consecutiv, pierderile fiind aproximativ similare cu cele de joi: 2,8% în cazul indicelui japonez Nikkei, respectiv 2% pentru indicele Stoxx Europe 600.
Bursa americană și-a continuat și ea prăbușirea. Indicele Dow Jones a scăzut cu 1.100 de puncte (2,8%), după ce joi căzuse cu aproape 1.680 de puncte. S&P 500 a scăzut cu 3,2% față de ziua trecută, când coborâse deja cu 4,84%.Nasdaq a scăzut cu 3,5%, deoarece multe dintre companile tehnologice au expunere în China. Joi, Nasdaq-ul a scăzut cu 6%.
Și la București, Bursa de Valori a deschis și vineri pe roșu.
Bloomberg a calculat că cei mai bogați 500 de oameni ai lumii au pierdut împreună cel puțin 200 de miliarde de dolari într-o singură zi din cauza tarifelor.
Scăderea averii lor a avut loc în medie cu 3,3%, însă cei mai afectați sunt miliardari americani precum Mark Zuckerberg (Meta) și Jeff Bezos (Amazon).
Publicația îl amintește și pe Elon Musk, care a pierdut joi „doar” 11 miliarde de dolari, după o depreciere a acțiunilor Tesla cu 5,5% – temperată și de zvonurile că s-ar putea retrage de la conducerea DOGE (Departamentul american pentru eficiență guvernamentală).
Musk a pierdut însă de la începutul anului aproximativ 110 miliarde de dolari.
Economistul Adrian Mitroi spune că Elon Musk plătește un preț „incredibil”.
„Tesla este la jumătate de când lucrează pentru guvernul american [...] Oricât de mult ne-ar displace sau ne-ar place, trebuie să recunoaștem că plătește un preț personal substanțial”, spune profesorul pentru Europa Liberă.
2. Țările vor răspunde tarifelor
Liderii din Canada, Europa și China au amenințat cu contramăsuri împotriva Statelor Unite ca răspuns la tarifele impuse. Răspunsul administrației americane către acestea a fost să nu recurgă la impunerea de tarife împotriva produselor americane deoarece va riposta.
Cu toate acestea, China a anunțat deja vineri că va impune propriul său tarif de 34% pentru importurile din Statele Unite. Ministerul de Finanțe de la Beijing a menționat că noile taxe vor intra în vigoare pe 10 aprilie.
Nu toate țările vor răspunde însă la fel. Premierul Australiei, Anthony Albanese, a spus că nu va intra în „cursa spre fund” după ce țara sa a fost taxată cu 10%.
Japonia, care va fi supusă unor tarife de 24%, nu a anunțat deocamdată dacă va recurge la un tarif asemănător pentru produsele americane importate. India a indicat, de asemenea, că nu intenționează să răspundă tarifului vamal american de 26%.
Uniunea Europeană – care a fost deja taxată din 12 martie cu 25% la oțelul și aluminiul pe care îl trimite în SUA – a spus că finalizează un prim pachet de tarife pentru bunuri americane în valoare de până la 26 de miliarde de euro pentru mijlocul lunii aprilie.
În fața noile taxe vamale, de 20%, Uniunea Europeană preferă să negocieze, înainte să anunțe eventuale tarife de răspuns.
Economistul Christian Năsulea, profesor la Universitatea de Studii Economice din București, afirmă UE ar trebui să răspundă doar cu tarife pentru importurile din SUA care pot fi înlocuite ușor din alte surse.
„Tarifele pentru bunurile esențiale ar trebui evitate pentru a menține inflația scăzută pentru consumatorii vulnerabili”, spune el.
Pe de altă parte, profesorul Adrian Mitroi spune că prioritățile Americii s-au schimbat.
„Concluzia este simplă: dacă nu pui accentul pe economie, nimic altceva nu mai contează din ambițiile tale geopolitice, militare, democratice și așa mai departe. Economia este motorul electric, atenție, și eficient al economiei de mâine”, spune el.
3. Produsele se vor scumpi
Acest lucru este o certitudine, în primul rând ca un efect direct al tarifelor.
„Să luăm industria auto ca exemplu. Mașinile fabricate în străinătate vor deveni mai scumpe. Drept urmare, și mașinile fabricate în SUA vor deveni mai scumpe. Așadar, toate mașinile vor deveni mai scumpe”, spune profesorul de economie Christian Năsulea.
„Mașinile sunt folosite pentru a transporta lucruri. Toate lucrurile care sunt transportate vor deveni astfel mai scumpe. Un cost mult mai mare va fi suportat de toți consumatorii decât beneficiile totale pe care le-ar putea obține unele afaceri și anumiți angajați”, menționează profesorul de la Universitatea de Studii Economice din București.
Centrul de cercetare Yale Budget Lab, asociat Universității americane Yale, arată că nivelul prețurilor generat de toate tarifele din 2025 va crește cu 2,3% pe termen scurt.
În medie, fiecare gospodărie din SUA pierde 3.800 de dolari ca putere de cumpăre.
Același studiu a arătat că taxele ar duce la creșterea prețurilor vehiculelor din SUA cu 13,5% în medie, echivalentul a 6.400 de dolari în plus pentru prețul unei mașini noi din 2024.
Dar, noile tarife auto ale lui Trump ar putea genera venituri între 600 și 650 de miliarde de dolari între 2026 și 2035, mai arată studiul.
4. Este Rusia scutită de tarife?
Țări precum Rusia și Belarus nu au apărut pe graficele publicate de Casa Albă în timp ce Donald Trump vorbea despre tarife, pe 2 aprilie. Moscova se va supune doar taxei vamale globale, de 10%.
Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat miercuri pentru Fox News că Moscova nu avea cum să apară pe listă deoarece sancțiunile impuse Rusiei după invazia sa la scară largă a Ucrainei în 2022 au făcut ca schimburile comerciale dintre SUA și Rusia să înceteze.
Potrivit New York Times, Rusia a exportat anul trecut în Statele Unite bunuri în valoare de aproximativ 3 miliarde de dolari, în principal îngrășăminte și platină. Cifra este cea mai mică din ultimele decenii.
Ziarul american menționează însă că valoarea bunurilor trimise de Rusia în SUA în 2024 este semnificativ mai mare decât cea a importurilor din țări precum Laos (48%) și Fiji (32%), care sunt suspuse „tarifelor reciproce”.
Analiștii consideră că decizia cu privire la Rusia este una politică, în mijlocul încercărilor administrației Trump de a aduce Kremlinul la negocierile de oprire a războiului din Ucraina.
De asemenea, țări precum Belarus, Coreea de Nord ori Cuba sunt supuse unor sancțiuni dure ale SUA, însă sunt excluse de la noile taxe.
Boardul editorial al Wall Street Journal a observat că adversari ai SUA – precum Iranul (10%) și Venezuela (15%) – vor plăti taxe mai mici decât prietenii din Europa (20%), Japonia (24%) și Taiwan (32%).
5. Lecția din „Marea criză economică”
Odată cu impunerea acestor taxe vamale, rata medie a tarifelor americane pentru toate importurile a urcat la 22%, de la doar 2,5% în 2024, conform Fitch Ratings.
Un asemenea nivel al taxelor vamale nu a mai fost de aproape un secol, mai exact din anii 1910, când a scăzut de la 40 la 25%.
Economistul american Thomas Sowell spune pentru Institutul Hoover că tarifele radicale riscă să declanșeze un război comercial și să repete „istoria devastatoare” a politicilor comerciale care au agravat Marea criză economică din anii 1929-1933.
Reputatul economist conservator menționează că este „dureros” că administrația americană calcă pe urmele unei „decizii ruinătoare din anii 1920”.
Sowell face referire, potrivit Fox Business, la tarifele Smoot-Hawley, puse în aplicare în 1929 și în 1930, într-un efort de a proteja industriile americane de concurența de peste mări în primele etape ale crizei economice din acei ani.
Țările străine au ripostat, provocând un declin al comerțului mondial, despre care economiștii cred în prezent că a adâncit „Marea criză economică”, așa cum a ajuns să fie cunoscută în prezent.
Economistul a menționat că, dacă tarifele impuse de Trump sunt concepute ca măsuri limitate, pe termen scurt, acestea pot fi eficiente pentru a atinge obiectivele strategice.
Însă, Thomas Sowell a avertizat că, dacă tarifele vor fi în vigoare pe termen lung, ele ar putea reproduce „istoria devastatoare” de acum un secol.
6. Pinguinii taxați
Analizând lista țărilor afectate de tarife, presa și economiștii au aflat că sunt vizate două mici avanposturi din Antarctica, populate de pinguini și foci, informează BBC.
Insulele Heard și McDonald – un teritoriu care se află la 4.000 de kilometri sud-vest de Australia – sunt accesibile doar printr-o călătorie cu barca de șapte zile și nu au mai fost vizitate de oameni de aproape un deceniu.
„Pur și simplu arată și exemplifică faptul că nicăieri pe Pământ nu suntem în siguranță”, a declarat premierul australian Anthony Albanese.
„Bieții pinguini bătrâni, nu știu ce i-au făcut lui Trump, dar, uite, cred că este un indiciu, ca să fiu sincer cu voi, că acesta a fost un proces grăbit”, a întărit ministrul australian al comerțului, Don Farrell, conform ABC.
Și alte teritorii australiene sunt afectate în mod individual de noile tarife, precum și arhipelagul norvegian Svalbard, Insulele Falkland și Teritoriul Britanic din Oceanul Indian.
Politico relatează că, pe lângă Svalbard, Trump a impus un tarif de 10% și micii insule vulcanice Jan Mayen, deși teritoriul norvegian nu are o activitate economică. Mai mult, Statele Unite au avut un excedent comercial cu cele două insule, de 400.000 de dolari, fără ca ele să fi exportat ceva în SUA.
7. Cum au fost calculate tarifele
Presa și analiștii economici au observat, de asemenea, metoda „bizară” a administrației Trump de a calcula așa-numitele tarife reciproce.
Potrivit Reuters, această formulă lovește cel mai dur unele dintre cele mai sărace națiuni ale lumii.
Calculul este următorul: se ia deficitul comercial de bunuri al SUA cu o țară, se împarte la exporturile acelei țări către SUA și se transformă într-o cifră procentuală; apoi se reduce această cifră la jumătate pentru a obține tariful „reciproc” al SUA, cu un prag minim de 10%.
Agenția britanică ia ca exemplu Madagascar, una dintre cele mai sărace țări din lume, cu un produs intern brut pe cap de locuitor de puțin peste 500 de dolari.
Acum, exporturile sale de vanilie, metale și îmbrăcăminte în valoare de 733 de milioane de dolari pe care le-a realizat anul trecut cu SUA vor fi taxate cu 47%.
Și alte țări sărace vor fi afectate de tarife mari: 50% pentru Lesotho, ori 49% pentru Cambodgia.
Reuters atrage însă atenția că formula stârnește confuzie și când vine vorba de Uniunea Europeană, care s-a ales cu un tarif de 20% – de patru ori mai mare decât cel de 5% pe care Organizația Mondială a Comerțului îl calculează ca fiind rata tarifară medie a UE.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
