Începutul mandatului celui de-al 46-lea președinte al Statelor Unite, republicanul Joe Biden, este marcat de un simbolism aparte. Celebra ceremonie de învestire va avea lor într-un Washington DC aflat sub stare de asediu. Zona Capitoliului este blocată circulației, au fost instalate garduri și bariere de beton, Național Mall este interzis publicului și peste 20.000 de militari ai Gărzii Naționale au fost mobilizați. Inaugurarea de miercuri va fi una fără public. De prezența lui Donald Trump nici vorbă, acesta a anunțat că nu va participa la învestire, se întâmplă prima oară din 1869, și nici nu-l va întâmpina pe Biden la Casa Albă, așa cum e obiceiul. Trump va părăsi Casa Albă și Washingtonul în cursul dimineții de miercuri. Tensiunea și atmosfera de suspiciune acoperă o zi care marchează o nouă epocă.
Debutat sub astfel de auspicii, mandatul lui Biden are ca primă provocare ”vindecarea rănilor”, unificarea națională, de care vorbește aproape la unison presa de peste ocean, care atrage însă atenția că ”trumpismul nu a murit”. Sondajele de opinie din ultimele zile arată o Americă încă divizată, chiar dacă suportul pentru Trump a scăzut dramatic după violențele de la Capitoliu și punerea sa sub acuzare. Doar 29% dintre repondenții unui sondaj realizat Pew Research apreciază pozitiv mandatul lui Trump, în timp ce 68% spun că nu ar vrea ca Trump să rămână o figură politică majoră în viitor. Un alt sondaj, făcut de NBC arată însă că 43% dintre alegătorii din întreaga țară i-au acordat lui Trump o notă pozitivă. Sondajul a luat însă în calcul mai mulți republicani decât democrați.
Primii pași pe face îi va face Joe Biden vor fi importanți pentru că vor da linia mandatului într-un moment în care toată America va fi ochii pe el.
Echipa cu care Joe Biden va conduce Statele Unite timp de patru ani. Galerie Foto
Biden, începe în forță
Joe Biden are de gând să înceapă în forță, așa că a anunțat că începând de miercuri, prima zi la Casa Albă, va emite câteva zeci de ordine executive, în umătoarele zece zile. Ordinele prezidențiale vor fi nu doar o delimitare clară față de politica lui Trump, ba chiar îi vor pune capăt. În primul rând e vorba de revizuirea cuprinzătoare a legilor imigrației, prin care se va renunța la restricțiile privind imigrația și se vor elimina interdicţiile de călătorie pentru ţările musulmane. E vorba de cei opt ani în care imigranții fără statut legal, aproximativ 11 milioane, vor putea obține cetățenia, precum și de o extindere a admiterii de refugiati. Piesa centrală a planului Joe Biden- Kamala Harris este statutul temporar timp de cinci ani, urmat de un card verde dacă sunt îndeplinite anumite condiții, cum ar fi ca verificarea antecedentelor și plata impozitelor, după care imigranții vor putea aplica pentru cetățenie trei ani mai târziu. Propunerea legislativă a lui Biden va fi trimisă miercuri Congresului.
Noua administrație va emite decrete prin care va pune capăt evacuării forțate a celor care nu își mai pot achita ratele la bănci și chiriile, problemă majoră generată de șomajul din pandemie.
Importante vor fi decretele privind gestionarea pandemiei: va fi extinsă testarea, se va introduce obligativitatea purtării măștii pe proprietățile federale și în timpul călătoriilor pe autostrăzile interstatale, va fi pus la punct programul de vaccinare, sprijinirea financiară a celor care au suferit de pe urma pandemiei- un pachet mai amplu-, plus alte măsuri care să ducă la redeschiderea școlilor.
Biden vrea să introducă în Congres un pachet de stimulare, de 1.900 miliarde dolari, care conține măsuri pentru vaccinarea anti-Covid (ținta- 100 de milioane de vaccinări în primele 100 de zile de mandat), creșterea ajutoarelor acordate direct cetățenilor la 1400 dolari și a ajutorului de șomaj cu 400 dolari. O măsură aplaudată de stânga ”progresistă” este introducerea în premieră a unui salariu minim de 15 dolari pe oră.
De unde vor veni banii? Din creșterea substanțială a impozitelor aplicate persoanelor care câștigă peste 400.000 de dolari pe an. Bugetul și politica de taxe sunt introduse în Cameră, dar trebuie aprobate și de Senat. Este de așteptat ca republicanii să se opună acestor măsuri, considerate prea de stânga.
Acestor măsuri pe termen scurt se adaugă decrete prin care să fie grăbită reunirea familiilor separate la graniţa cu Mexicul. Urmează, săptămâna viitoare, chestiunile legate de reforma justiției penale și schimbările climatice.
America first, America is back
Administrația Biden caută în politica internă să se delimiteze de cea a lui Trump, ceea ce e previzibil să se întâmple și în cea externă. Doar într-o măsură, însă. Acest lucru nu va fi însă suficient, așa cum nicio o revenire la politicile Obama nu va fi suficientă pentru a reafirma forța Americii în lume.
Revenirea în Acordul de Paris a fost anunțată de multă vreme de echipa Biden, chiar dacă nu e neapărat în interesul SUA câtă vreme China nu îl respectă, la fel, revenirea în OMS, poate chiar în programul nuclear Iranian. Evident, condiția ar fi ca Iranul să revină la nivelurile de producție convenite, nefiind însă deloc clar dacă ayatollahul Khamenei va accepta.
Ar fi primele semnale că America ”is back”, dar marile provocări ale mandatului lui Biden rezidă în ceea ce obervatorii au numit izolaționismul și protecționismul epocii Trump. Va reuși Biden să gestioneze inteligent, cu flexibilitate și imaginație o politică externă care să restabilească locul Statelor Unite în lume?
Biden este adeptul revitalizării alianțelor și al mobilizării Vestului în competiția cu China și Rusia. A anunțat deja că vrea să pedepsească Rusia pentru ingerințele în viața politică americană, dar nu este deloc clar cum va face asta. A mai anunțat și o revenire la politica americană tradițională de susținere a respectării drepturilor omului, iar arestarea lui Alexei Navalnîi poate fi un moment optim în acest sens. Deși, iarăși, nu este clar care ar putea fi măsurile, altele decât sancțiuni țintite împotriva oligarhilor ruși. Este însă previzibil că Statele Unite se vor ralia sancțiunilor decise la reuniunea miniștrilor de externe ai UE: sancțiuni împotriva angajaților serviciilor secrete rusești implicați în otrăvirea lui Navalnîi. Nu se va merge însă mai departe, pentru că, așa cum a declarat Josep Borell ”întreaga viziune asupra lumii nu se poate reduce la acest eveniment nefericit cu Alexei Navalnîi”. UE va trebui să lucreze în continuare cu Rusia, deoarece Moscova joacă un rol important în multe conflicte.
În sensul revenirii la valoarea-nucleu a Americii: „democracy-first” vine și ideea, lansată de Biden în timpul campaniei, a unei coaliții a democrațiilor. În fond, o încercare de mobilizare a democarațiilor liberale în confuntarea cu marile puteri autoritare.
Nu va fi deloc simplu, pentru că relația cu China este una complicată, în special pentru Statele Unite după semnarea acordului UE- China, și are multe posibile răspunsuri. Un acord în care nu se face nicio referire la nerespectarea drepturilor omului sau la responsabilitatea Chinei în ascunderea adevărului în prima fază despre coronavirus. Tema relațiilor cu China este și va rămâne una majoră pentru administrația Biden, cel care l-a calificat pe Xi drept „criminal”.
Relansarea relațiilor transatantice este și ea o temă majoră și așteptată. Și deloc simplă. Noua agenda va deveni mai clară în scurt timp, pentru că va urma probabil, așa cum e cutuma, un turneu eruropean în câteva capitale importante. Chestiunile importante de pe agenda sunt destule, în frunte cu securitatea, mediul, politica digitală și NATO. Relațiile cu Uniunea Europeană și liderii de forțăai tandemului franco-german , Merkel și Macron, vor fi cu certitudine mai bune decât în perioada Trump, dar nu trebuie neglijat că Europa își are idiosincraziile ei față de America.
Tot mai mulți lideri, în frunte cu Macron, au declarat că Europa trebuie să devină independentă militar și să nu mai depindă de SUA. Macron a repetat teza autonomiei strategice europene chiar și după victoria lui Biden în alegeri. Reticența față de un astfel de proiect vine din partea țărilor din estul Europei, din motive care nu mai trebuie explicate.
Desigur, mai e și problema dependenței europene de gazul rusesc, dar și aici răspunsurile sunt complicate, dacă ne gândim doar la proiectul ruso-german al gazoductului NordStream II, susținut de Germania și criticat de Bruxelles, de Polonia și țările baltice, dar și de administrația Trump.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri, în plenul Parlamentului European, că așteaptă „cu nerăbdare” învestirea președintelui ales al SUA, Joe Biden, și că este „încântată” că SUA se vor alătura Acordului de la Paris „în prima zi a noii administrații”.
„Jurământul lui Joe Biden va fi un mesaj de vindecare pentru o națiune profund divizată (…) Această ceremonie onorată pe scările Capitoliului SUA va fi o demonstrație a rezistenței democrației americane. Și dovada răsunătoare că, încă o dată, după patru ani lungi, Europa are un prieten în Casa Albă”, a spus von der Leyen.
