Linkuri accesibilitate

Este urgentă intrarea în carantină a Bucureștiului?


În ultimele cinci săptămâni, Bucureștiul conduce detașat la numărul de cazuri noi de COVID-19. Incidența medie la 14 zile, conform ultimului calcul, este de 6,62 / 1.000 de locuitori. Se impune o carantină în Capitală?

Președintele Klaus Iohannis a declarat că nu va impune o carantină națională după alegerile din 6 decembrie. În același timp, Iohannis a subliniat că, în orașele carantinate, datele arată o scădere a infecțiilor.

La Institutul Matei Balș din București, din cauza numărului mare de pacienți cu forme severe, unii dintre aceștia beneficiază de terapie cu oxigen în paturi de campanie amplasate pe holurile spitalului.

„Vedem o realitate a acestor zile și situația nu e numai la Matei Balș”, a declarat medicul infecționist Adrian Marinescu, după apariția imaginilor cu pacienții pe holuri în spațiul public. Medicii fac tot ce pot ca să îi ajute pe oamenii care au nevoie de oxigen.

Marinescu a precizat pentru Europa Liberă că în București și zonele dimprejurul capitalei sunt disponibile circa 150 de paturi de ATI COVID. Dar cifrele nu spun întreaga poveste.

„Carantina e soluția facilă a celor care nu se implică”

Medicul Adrian Marinescu explică la Europa Liberă că suma paturilor ATI COVID din București și zonele limitrofe variază în funcție de amplasarea și funcționarea unităților mobile.

„Numărul real de paturi de ATI ține însă de personalul care îngrijește pacienții. La Matei Balș avem 20 de paturi. Teoretic, am putea extinde, suplimenta numărul paturilor ca mobilier și al ventilatoarelor, dar nu avem personal care să îngrijească pacienții în acele paturi”, subliniază medicul.

Adrian Marinescu spune că ar lua imediat următoarele trei măsuri:

  1. „Aș folosi toate spitalele mari din București, care pot să meargă pe dublu circuit (COVID și NON-COVID) pentru tratarea pacienților, inclusiv cei care necesită internare în ATI. Apoi, aș face o testare extinsă cu teste PCR și cele mai performante teste antigen de pe piață”.
  2. „Dacă aș avea 100.000 de teste pe zi (PCR+antigen), aș face anchetă epidemiologică profesionistă și rapidă și aș izola tot ce înseamnă pozitivi și contacți direcți”.
  3. „Aș introduce un sistem mai performant de call center și comunicare cu populația”.

Dacă după toate aceste măsuri nu s-ar vedea o ameliorare, atunci Adrian Marinescu spune că s-ar gândi la o carantină.

„Însă ea are un dezavantaj: e pe durată scurtă. Nu va mai fi niciodată o carantină de luni de zile ca în primăvară”, subliniază medicul.

„O carantină de o lună de zile poate funcționa ca o undă de șoc, dar doar ca întărire a celor trei măsuri de care am pomenit. Dacă s-ar ajunge la așa ceva, vorbim de un impuls pe moment ca celelalte măsuri să poată continua”, afirmă Marinescu.

„Românul petrece la interior”

„Eu nu știu dacă o carantină ar fi soluția, atât timp cât lumea nu înțelege pericolul pe care îl reprezintă acest virus”, spune la Europa Liberă medicul ATI Laura Zarafin.

Zarafin, care lucrează în una din secțiile ATI ale spitalului Colentina, transformat în totalitate în unitate COVID, e de părere că strategia cu „trebuie și vă dau amendă” nu funcționează.

„Eu aș lăsa televiziunile să vină să filmeze în ATI ca să arate cum respiră un pacient bonav de COVID. Poate așa avem o șansă”, speră medicul.

VIDEO REPORTAJ Mărturii din ATI: „Am văzut iadul pe pământ! Oameni buni, credeți!”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:12 0:00

În ceea ce privește paturile ATI-COVID din București, Zarafin apreciază că „e absurd să trimitem pacienți cu elicopterul din capitală în provincie” atâta timp cât Bucureștiul are „cei mai mulți medici și cea mai bună infrastructură din toată țara”.

„Avem foarte multe secții așa numite verzi. Ar trebui transformate măcar parțial, cu personal cu tot, în secții COVID, pentru că noi, aici, abia mai respirăm”, avertizează Zarafin.

Ea se întreabă unde sunt medicii promiși după examenul de specialitate. „La mine în secție, o tânără doctoriță și-a dat demisia și a plecat în Germania. Jumătate din asistentele mele sunt pozitive. Nici nu știu ce să mai zic”.

„Tot ce cred că se mai poate face e să informăm oamenii cumva și să-i facem să înțeleagă pericolul, dar și faptul că nu e vina noastră că suntem puțini”, adaugă Laura Zarafin.

„Trebuie să avem carantină acum, în toată țara”

Profesorul universitar Răzvan Cherecheș explică pentru Europa Liberă că „în momentul acesta, la densitatea Bucureștiului și la evoluția cazurilor, da, aș carantina Bucureștiul”.

Profesorul de sănătate publică de la Universitatea Babeș-Bolyai mai spune însă că această decizie ar trebui însoțită de un pachet de compensare a afacerilor închise și de deschiderea școlilor primare.

Cherecheș crede că România ar trebui să aplice modelul Slovaciei. După o întâlnire avută cu epidemiologi din Slovacia, el descrie mecanismul aplicat acolo, unde carantina a fost atât de dură încât și produsele ce puteau fi cumpărate din supermarketuri erau reglementate la stricta necesitate.

  1. Prima dată au impus carantină, dar au păstrat școlile primare deschise. Școala online la clasele 1-4 este absolut imposibilă și nu au vrut să piardă o generație întreagă.
  2. După trei săptămâni au organizat o testare voluntară națională a întregii populații. Circa 50% din oameni s-au testat cu teste antigen, iar Guvernul și-a asumat marja de eroare acestor teste. Au găsit 40.000 de cazuri și le-au izolat pe acestea și pe contacții direcți.
  3. În săptămâna următoare, toți cei care se testaseră au avut voie să revină în magazine și în clădiri publice. Ceilalți, netestații, nu. Practic, cei care nu s-au testat au fost izolați din circuitul economic și social timp de alte două săptmâni.
  4. Iar în weekendul următor a mai fost organizată o testare, de data aceasta doar în județele unde mai mult de 0,7% din testele anterioare erau pozitive, în care au mai identificat alte 18.000 de cazuri.

„Imaginați-vă un camion cu cărămizi care o ia la vale. Slovacii au reușit să tragă frâna de mână. Camionul încă rulează, dar mai încet. Dacă noi, în România, am sta două săptămâni în casă - cu școlile primare deschise - am reuși același lucru”, subliniază profesorul de sănătate publică.

Cherecheș recunoaște că, până în urmă cu o lună, nu era deloc adeptul carantinei pentru că ea afectează masiv societatea.

În mod normal, spune acesta, „trebuie să facem tot ce putem ca să evităm o carantină. Dar proiecțiile ECDC (Centrul European pentru Controlul Bolilor Transmisibile) arată că, la măsurile actuale, numărul de cazuri va crește”, afirmă Cherecheș.

Despre declarația președintelui Iohannis, Cherecheș afirmă că „președintele poate declara ce dorește, doar că nu are atribuții să decidă o carantină. Nu uitați, suntem în campanie. Din păcate, sănătatea publică nu poate fi separată de politic, iar declarațiile de acum sunt afectate de campanie. Trebuie să avem carantină acum, în toată țara”, conchide Cherecheș.

Facebook Forum

Partidul lui Putin, câștigător în alegeri marcate de fraudă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:09 0:00
XS
SM
MD
LG