Linkuri accesibilitate

Prezidențialele bat la ușă: crește riscul apariției fake news-urilor și amplificării campaniilor de dezinformare și manipulare


La aproape trei luni până la alegerile prezidențiale, specialiștii consultați de Europa Liberă atrag atenția că există riscul ca dezinformările și fake news-urile să se intensifice. Tot ei propun și o soluție pentru ca România să nu mai fie vulnerabilă în fața acestui fenomen.

„Momentele politice importante sunt însoțite de campanii de dezinformare mult mai concertate, mai intense, care își au originea atât din surse interne cât și externe”, a explicat Corina Rebegea, directoarea Inițiativei SUA-România din cadrul Centrului pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA) din Washington.

În același timp, experta atrage atenția că, deocamdată, este greu de anticipat cât de extins va fi acest fenomen mai ales în condițiile în care nu există un punct de plecare pe baza căruia să poată fi făcute măsurători.

Deja în Statele Unite au început să fie trase semnale de alarmă cu privire la potențiala influență a Rusiei în alegerile care urmează să aibă loc peste un an și jumătate. Recent, directorul FBI, Christopher Wray, a spus că Rusia continuă să reprezinte o amenințare pentru viitoarele alegeri prezidențiale din Statele Unite și că „rușii sunt absolut hotărâți” să se amestece în scrutinul din 2020.

Adrian Moraru, directorul Institutului pentru Politici Publice (IPP), consideră că în cazul României „există acest risc”, însă atrage atenția că, până în prezent, nici pe plan local, nici în alte state mai mici nu s-a manifestat vizibil sau la o intensitate atât de mare precum în SUA.

De altfel, în ciuda dublării campaniilor de dezinformare de proveniență rusă în UE în perioada de dinaintea alegerilor europarlamentare, acțiunile nu și-au atins obiectivul, arată un raport al Comisiei Europene. „Alegerile europarlamentare au fost destul de liniștite, contrar așteptărilor. Au existat o serie întreagă de tentative, dar nu are sens să facem o comparație cu alegerile prezidențiale din 2016 din SUA”, punctează Adrian Moraru.

Corina Rebegea argumentează, la rândul ei, că în ultimii ani, în România, „dezinformarea rămâne una dintre tacticile adoptate de diferite partide politice sau organe de media mai ales în campaniile electorale”. De aceeași părere este și Adrian Moraru, care crede că, în campania prezidențială din toamnă, „principala sursa de dezinformare vor fi redacțiile unor publicații și posturi TV partizane cu partidele politice”.

În opinia expertei CEPA, temele predilecte folosite în campaniile de dezinformare sunt legate în mare măsură de politica internă: statul paralel, corupția și anti-corupția, pensii, valori tradiționale versus opțiuni progresiste. Ea spune că recent a fost repusă pe tapet și o temă naționalistă, „care nu e neapărat specifică României” și care opune „românismul”, suveranitatea și „independența” României angajamentelor legitime asumate de România în procesul integrare în NATO și UE.

Unele dintre aceste teme sunt reale si relevante, altele sunt fabricate pentru a inflama opinia publică, a discredita oponenții politici și a polariza opțiunile alegătorilor. Și, desigur, pe platformele de socializare abundă grupurile gata să răspândească tot felul de interpretări ale acestor subiecte si conspirații. Să nu uităm de bine-cunoscuții postaci, mai nou, troli”, punctează Corina Rebegea, atrăgând atenția că actorii externi, adică „în principal surse care repetă sau susțin pozițiile Moscovei, speculează aceleași teme și folosesc tactici asemănătoare”.

Practic, campaniile de dezinformare provenite din exterior sunt mai degrabă unele „oportuniste” decât construite, susține și Adrian Moraru: „este o variantă mai old fashion de dezinformare pentru că nu e nevoie de mai mult. România este o țară destul de ușor de penetrat pe baza metodelor clasice”. După părerea lui, în România funcționează mai degrabă conceptul de „«idioți utili», dar acest lucru nu înseamnă că sunt oameni plătiți și recrutați, ci sunt «idioți» care preiau o serie întreagă de teme lansate din exterior, care ne pot ocupa o mare parte din timp pentru a discuta despre ele, în loc să ne concentrăm pe problemele reale”.

Cred că ne putem aștepta ca, în timpul campaniilor electorale care urmează, să vedem cum aceste surse pro-Kremlin se vor plia și vor încerca să amplifice orice subiect de natură să creeze o falsă dezbatere despre valorile și instituțiile democratice, o falsă opoziție față de UE și un fals conflict în interiorul NATO
Corina Rebegea, directoarea Inițiativei SUA-România din cadrul CEPA

De altfel, un raport recent al Expert Forum arată că în state cu populaţie ceva mai sceptică faţă de Rusia, cum ar fi Polonia sau România, „temele de manipulare venite dinspre Est nu pot intra direct aşa cum sunt livrate cetăţeanului din Rusia, ci trebuie escamotate, adaptate şi «naţionalizate», adică puse într-o haină mai acceptabilă pentru public şi epurate de orice referire la Vladimir Putin sau Moscova”. Autorii raportului subliniază că în ţări neutre faţă de imaginea istorică a Rusiei, precum Ungaria sau Bulgaria, acest lucru nu este „neapărat necesar”, pentru că asocierea cu Kremlinul nu stârneşte ostilitate în rândul publicului.

Din întreaga regiune a Europei Centrale și de Est, statele baltice fac o notă discordantă, subliniază Corina Rebegea. În primul rând, ținând cont de istoria sovietică și de existența unui procent important de vorbitori de limba rusă, aceștia „pot fi ușor integrați în spațiul mediatic din Federația Rusă și deci expuși direct propagandei Kremlinului”. În al doilea rând, statele baltice depun mai multe eforturi și de mult mai mult timp în a combate dezinformarea, iar sursele autohtone de dezinformare sunt mai puțin pronunțare decât în restul regiunii.

În cazul României, campaniile de dezinformare nu fac decât să se suprapună și să intensifice conflictele interne sau slăbiciunile instituționale care există deja în acest spațiu sau să revitalizeze teme care au fost lăsate la periferia dezbaterii publice: „cum este, de exemplu, tema naționalistă care nu a mai făcut parte din discursul mainstream din România de mulți ani”, punctează experta CEPA.

Cred că ne putem aștepta ca, în timpul campaniilor electorale care urmează, să vedem cum aceste surse pro-Kremlin se vor plia și vor încerca să amplifice orice subiect de natură să creeze o falsă dezbatere despre valorile și instituțiile democratice, o falsă opoziție față de UE și un fals conflict în interiorul NATO”, avertizează directoarea Inițiativei SUA-România din cadrul CEPA. Ea amintește că deși aceste campanii de dezinformare par să se concentreze mai mult pe plan intern, există riscul ca România să fie văzută ca un stat pe care aliații NATO nu se pot baza din cauza „politicii tumultoase” sau, pentru cetățenii unor state care aspiră să devină membri UE, că România este un exemplu de eșec al integrării europene: „dar nu aș spune că sunt campanii susținute din exterior”.

Atât Corina Rebegea, cât și Adrian Moraru spun că singura soluție pentru ca România să nu mai fie vulnerabilă în fața fake news-urilor și dezinformării este educația și mai ales accentul pus pe gândirea critică. O soluție ale cărei rezultate nu se pot vedea însă de azi pe mâine.

Facebook Forum

Multimedia

VIDEO Moda și politica - Klaus Iohannis (4)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:18 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG