Linkuri accesibilitate

Raport FreeEx: presa din România – plătită de partide, infiltrată de SRI, abuzată de autorități


Jurnaliști români, alergând după un inculpat DNA din dosarul Tel Drum.

Raportul FreeEx al organizației ActiveWatch, despre starea presei românești în 2018-2019, arată un tablou problematic. Presa angajată politic, fie cu PSD, fie cu opoziția, a ajuns să lupte cu aceleași unelte, precum fake news, iar infiltrarea SRI în redacțiile românești nu a fost încă lămurită.

Tabloul general al presei din România, din perioada 2018-2019, așa cum reiese din raportul FreeEx, al organizației ActiveWatch, este departe de vestea îmbucurătoare a celui mai recent raport al „Reporteri fără frontiere”, că presa din România se situează deasupra SUA și a tututor statelor est-europene, la libertatea de exprimare.

„Singura explicație pentru această poziție rezonabilă în clasamentul global (47, deasupra presei din SUA – n.r.) ar fi că România nu e zonă de război și că nu avem jurnaliști uciși pentru că și-au făcut datoria. La noi, jurnaliștii onești și profesia, în ansamblul ei, sunt sabotate, de cele mai multe ori, chiar de foști jurnaliști care fie au intrat oficial în politică, fie trăiesc din alocația oferită de partide”, arată raportul FreeEx, lansat luni.

Anul 2018 pentru presa din România este văzută de organizația nonguvernamentală drept unul de „pregătire și tatonare pentru perioada electorală 2019 – 2020”, în care s-au dus campanii mediatice împotriva unor persoane din sistemul judiciar sau a unor politicieni, de către „partide media” care „nu au depus niciun efort să mimeze măcar o minimă distanță între politică și jurnalism”.

Autorii raportului consideră că „Partidul Social Democrat investește masiv și consecvent în fidelizarea unor jurnaliști și formatori de opinie care reușesc, cu multă abilitate, să transfere agenda partidului în agenda publică”, iar vocile din presă care sunt critice la adresa coaliției de guvernare sunt „demonizate” ca fiind „propaganda sistemului”.

De cealaltă parte a baricadei, însă, lucrurile nu stau mult mai bine, arată raportul: „Unele instituții de presă, critice puterii, nu au acționat întotdeauna cu profesionalism, unele dintre ele transformându-se în portavoce exclusivă pentru partidele din opoziție. Însă, raportul de forțe între media partizane este similar cu cel dintre partidele politice parlamentare de la noi - presa pro guvernamentală are resurse și impact semnificativ mai mari decât presa de opoziție”.

Deși în România nu există ziariști uciși sau arestați pentru că își fac meseria, în timpul protestului din 10 august 2018 „au existat cele mai multe și mai grave agresiuni împotriva jurnaliștilor, agresiuni venite tocmai din partea forțelor de ordine, care ar fi trebuit să asigure protecția tuturor cetățenilor”.

Fake news și SRI, în presa românească

Raportul FreeEx mai arată că PSD „a continuat să-și promoveze, contra cost, propria agendă, cu sprijinul instituțiilor de presă și al formatorilor de opinie, care au continuat lupta împotriva „statului paralel”, dar și împotriva adversarilor politici ai coaliției de guvernare”. Mai mult, în 2018 s-a înregistrat o premieră în România: „jurnalismul angajat a atins noi culmi anul trecut și la începutul acestui an, când, în premieră, o instituție de presă afiliată PSD a depus denunțuri penale împotriva adversarilor politici reali sau imaginați de partidul de guvernare”.

Presa neangajată de partea PSD a recurs însă și ea la trucuri necurate. „Acuzațiile de fake news și de propagandă au fost aruncate din toate taberele media, însă, în unele situații, așa-zisele lecții de dezasamblat știri false s-au făcut tot cu știri inventate sau scoase din context. 2018 a fost un an de uzură, în care instituțiile de presă politizate și-au fidelizat publicul cu aceleași subiecte și obsesii dezvoltate în ultimii doi ani”.

Relația dintre SRI și presă, în sensul infiltrării acesteia cu agenți sub acoperire, nu a fost lămurită în perioada 2018-2019, deși fostul șef al SRI, ambasadorul George Maior, a recunoscut public că SRI folosește agenți sub acoperire în presă, iar mai mulți patroni de presă și politicieni cu probleme penale au adus subiectul în agenda publică.

„Dezbaterile din Comisia parlamentară de control al SRI au relevat existența unor relații controversate între conducerea SRI din mandatul lui George Maior și patroni din presă. Infiltrarea presei de către serviciile de informații, recunoscută în mod oficial de SRI, într-un comunicat de presă din septembrie 2017, continuă să aibă efecte toxice în mass-media”, arată raportul.

„Aceleași suspiciuni și acuze de colaborare sau apartenență la serviciile de informații planează deschis sau în privat între jurnaliști și vedete media, fără ca dovezi pentru astfel de acuze să apară vreodată. Subiectul are bază factuală în faptul că SRI a admis că ar exista „infiltrați” în presă, în faptul că există un (unic) caz de colaborare cu o structură militarizată care a devenit public (cazul Robert Turcescu) și în existența unor relații controversate dintre SRI și patroni de presă (...). Dar această bază factuală nu justifică suspiciunile generalizate cu care se confruntă breasla”, mai spune raportul FreeEx.

Soluția ar fi, consideră organizația, „interdicția prin lege a infiltrării presei de către serviciile de informații”.

De altfel, arată organizația, în ciuda faptului că PSD și ALDE „dețin majoritatea și au criticat pe larg existența unui așa-zis ‘stat paralel’ creat/controlat, în opinia lor, de membri ai serviciilor secrete”, ele nu au reușit „să demonstreze solid existența acestor rețele de influență și să pună în practică controlul civil real al acestor servicii de informații”.

Alte evenimente cu impact asupra libertății de exprimare

  • Jurnaliștii au fost agresați, amenințați și insultați de politicieni, reprezentanți ai autorităților statului, oameni ai legii. O jurnalistă a fost amenințată cu moartea de un polițist, iar mașina unui alt jurnalist a fost incendiată.
  • Ministrul Justiției Tudorel Toader a dat dovadă de aroganță și ostilitate în relația cu presa, lăsând fără acreditare jurnaliști incomozi sau ținând la porțile instituției jurnaliști.
  • Au existat instituții publice centrale (Ministerul Educației, Ministerul Sănătății) care au dorit centralizarea comunicării publice, limitând astfel dreptul la informare al cetățenilor, prin proceduri greoaie și birocratice de avizare a eventualelor comunicări publice ale instituțiilor din subordine.
  • Prevederile Legii nr. 544/2001 rămân opționale pentru parte dintre instituțiile publice din România (...).
  • Regulamentul privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR) este folosit de autorități și instituții publice pentru a bloca accesul jurnaliștilor și al cetățenilor la informații de interes public.

Facebook Forum

Multimedia

Bădălău: Îmi cer scuze!
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:07 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG