Linkuri accesibilitate

Legislație haotică, lipsă de viziune. Ce spun experții despre deciziile României în privința schimbărilor climatice


Raportul prezentat joi la Palatul Cotroceni identifică șapte provocări specifice ale României în sfera schimbărilor climatice și propune o serie de măsuri pentru fiecare din acestea. Raportul se află în dezbatere publică pentru următoarea lună.

Președintele României, Klaus Iohannis, a lansat, joi, în dezbatere publică raportul privind limitarea schimbărilor climatice din România, în contextul crizei energetice tot mai acute din Uniunea Europeană și pe fondul reîntoarcerii la energia bazată pe emiterea gazelor cu efect de seră.

La raport au lucrat un grup de lucru, constituit din experți români și din străinătate, și cuprinde o serie de soluții generale la șapte provocări specifice statului român:

  • Lipsa de informații despre fenomenul și impactul schimbărilor climatice în spațiul public;
  • Gestionarea ordonată a tranziției climatice;
  • Problema tranziției juste către o economie bazată pe emisii reduse de carbon;
  • Necesitatea de măsuri de adaptare la consecințele schimbărilor climatice;
  • Exploatarea și utilizarea soluțiilor bazate pe natură;
  • Îmbunătățirea capacităților statului la nivelul autorităților centrale și locale;
  • Lipsa politicilor publice bazate pe date și evidență științifică.

România a suferit vara asta de mai multe valuri de căldură ce au dus la secetă excesivă în anumite regiuni din țară.

„Schimbările climatice nu sunt un concept abstract, ci un fenomen real, cu consecințe semnificative pentru oameni. Fie că vorbim despre efectele asupra sănătății publice și asupra biodiversității, fie că ne referim la afectarea producției agricole, la funcționarea sistemului energetic ori la reziliența sistemelor de transport naval și rutier, toate acestea sunt influențate de schimbările climatice și afectează, în final, întreaga societate”, a declarat joi președintele Klaus Iohannis, în timpul conferinței de presă de la Cotroceni.

Ministrul Investițiilor, Marcel Boloș, a participat la conferința de presă. El a prezentat o serie de investiții climatice ce contribuie la îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii Europene.

Printre acestea se numără renovarea a 2.000 de clădiri publice rezidențiale și de patrimoniu, dar și un plan de 2,5 miliarde de euro ce va accelera tranziția la neutralitate climatică a României prin închiderea sau transformarea unor activități industriale din șase județe poluante: Dolj, Gorj, Hunedoara, Mureș, Prahova și Galați.

„Alocările aferente teritoriilor Gorj, Hunedoara si Dolj reprezintă 60 la sută, tocmai din cauza faptului că în aceste județe sunt concentrate capacitățile de producție de energie pe bază de cărbune și din cauza disparităților de dezvoltare existente”, a declarat Boloș în fața reporterilor adunați la Cotroceni.

Dezbaterile publice privind conținutul raportului vor continua pentru următoarea lună, Guvernul României angajându-se la dialog cu mai mulți experți pentru a-i da o formă concretă. În aceste condiții, raportul prezentat joi la Cotroceni nu se află într-o formă finală.

Mai mulți experți consultați de Europa Liberă discută nevoia unui astfel de raport și care ar fi primul lucru din raport de care Guvernul ar trebui să se preocupe.

Cum văd ONG-urile lansarea noului raport

Mihai Stoica, director executiv la 2Celsius, organizație ce se ocupă de cercetarea și promovarea schimbărilor climatice din Europa Centrală și de Est, spune că raportul e binevenit în contextul în care schimbarea climatică a devenit principala provocare a societății românești.

Potrivit unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții la finalul anului 2021 și publicat în martie 2022, 65% dintre români cred că tranziția verde le va îmbunătăți calitatea vieții, cu peste 4 puncte procentuale peste media europeană.

Printre regiunile afectate de încălzirea globală se numără sudul Olteniei, aflat la risc de deșertificare.
Printre regiunile afectate de încălzirea globală se numără sudul Olteniei, aflat la risc de deșertificare.

În același timp, 30% dintre români își fac griji că vor fi nevoiți să se mute în altă regiune din cauza schimbărilor climatice, cu 1% mai mult față de media europeană. Raportul citează că aproximativ 88% dintre români consideră că schimbările climatice au un impact asupra vieții lor de zi cu zi.

Laura Nazare, membră a echipei Bankwatch România, transmite că asociația se bucură de faptul că Administrația Prezidențială a lansat raportul în dezbatere publică, începând astfel „un parcurs politic mai serios și mai activ pe subiectul schimbărilor climatice”.

„Din perspectiva noastră, este ideal ca toate instituțiile țării să fie angajate în subiect și să-l dezbatem mai mult pe toate planurile”, a completat Nazare.

Laura Nazare, membră a echipei de campanii Bankwatch Romania
Laura Nazare, membră a echipei de campanii Bankwatch Romania

Atât ONG-urile din care Laura și Mihai fac parte, cât și altele au la dispoziție o lună să citească în detaliu raportul și să își prezinte propriul punct de vedere.

Cătălina Rădulescu, avocată la Agent Green, e de părere că lansarea raportului fără o strategie energetică și politici publice clare în acest sens afectează implementarea sa.

„Politicile publice se fac printr-o strategie care are acest obiect (de limitare a schimbărilor climatice, n.r.). Strategia de limitare a schimbărilor climatice trebuie coroborată cu strategiile din sectoarele care au legătură, care provoacă emisii de gaze cu efect de seră”, spune Cătălina Rădulescu.

Printre strategiile ce ar trebui corelate cu actualul plan de limitare a schimbărilor climatice, avocata a dat exemplu strategia energetică a țării. Potrivit Cătălinei Rădulescu, statul român nu a avut și nu are o strategie energetică legal adoptată. În lipsa unor strategii care să determine direcția și natura politicilor publice, legislația e adoptată haotic.

„Fiecare face ce vrea. PSD vrea să construiască hidrocentrale, nu se știe cu bani. Cei din domeniul forestier vor să taie păduri că din asta își fac traiul, nu contează dacă schimbăm clima. Vin cu teoria că e bine să tai pădurea că nu știu ce se întâmplă. O incoerență generată de lipsa de politici publice a statului român”, a explicat Rădulescu.

Avocata e de părere că o lună nu e suficient pentru dezbaterea publică a raportului.

„O lună de zile pentru așa ceva este profund insuficient. Este un domeniu foarte complex și consultările publice trebuie să se facă mult mai amplu decât într-o lună”, a punctat ea.

Lipsa endemică a informațiilor publice

Raportul aduce în discuție o problemă majoră cu care societatea românească se confruntă: lipsa de informații accesibile publicului larg cu privire la schimbările climatice. Problema e cauzată de comunicarea mult prea tehnică care vine din partea experților către cetățeni.

Fiecare român poate contribui la reducerea emisiilor de carbon fie că renunță la deplasarea permanentă cu mașina oriunde sau aleg o dietă bazată mai mult pe plante și mai puțin pe consumul de carne. Cifrele constatate de raport reflectă consecințele lipsei de informare – aproximativ 31% dintre români spun că au luat măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice, cu 7% mai puțin decât bulgarii (38%) și cu 12% mai puțin decât letonienii (42%).

Grupul de lucru propune organizarea de campanii de informare a publicului, dar și implicarea jurnaliștilor și influencerilor în eforturile de conștientizare a publicului cu privire la problema schimbărilor climatice.

Laura Nazare spune că publicul român este cât de cât familiarizat cu fenomenul schimbărilor climatice, însă perspectivele multiple asupra felului în care schimbările climatice îi afectează pe oameni îngreunează înțelegerea subiectului.

„Mi se pare că trebuie abordate schimbările climatice în funcție de fiecare sector al economiei, astfel încât să ne fie foarte clar care va fi impactul acestor schimbări asupra economiei, asupra oamenilor și asupra vieții lor de zi cu zi. Pentru că asa, să vorbim generalități doar de dragul de a bifa o discuție mi se pare că s-a mai tot întâmplat de-a lungul timpului”, transmite Nazare.

Subiectul schimbărilor climatice „trebuie pus pe limbajul publicului”, iar mesajul principal, și anume că schimbările climatice ne afectează, să vină din partea unor personalități sau a unor experți care să câștige atenția și încrederea populației.

„Ca exemplu, mă refer la persoanele în vârstă din mediul rural, cărora nu poți să le povestești despre schimbările climatice și să te aștepți la schimbări în atitudinea lor față de subiect”, continuă experta de la Bankwatch România.

Președintele României, Klaus Iohannis, alături de prim-ministrul țării în timpul lansării Raportului „Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România”, 8 septembrie 2022.
Președintele României, Klaus Iohannis, alături de prim-ministrul țării în timpul lansării Raportului „Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România”, 8 septembrie 2022.

De altfel, problema e cu atât mai evidentă în condițiile în care inegalitățile dintre mediul urban și cel rural previn investițiile de decarbonizare a gospodăriilor de la țară.

Oamenii taie în continuare lemne, unii fiindcă nu au acces la rețeaua de gaze, alții fiindcă e mai ieftin să tai copaci decât să te încălzești la centrală. Iar în absența unor politici de modernizare a mediului rural, în care peste 45% dintre români trăiesc, oamenii nu pot decât să asculte sfaturile experților.

„Nu a stabilit nimeni ca prioritate să se dezvolte sectorul energiei regenerabile în așa fel încât să-i decuplezi pe o parte din consumatori de la consumul de energie pe bază de cărbune. Nu s-au instalat panouri fotovoltaice pe instituții publice, în mediul rural, unii dintre consumatori nu au nici gaz, de aceea folosesc în continuare lemne. Adică taie lemne în pădure, adică taie exact arma noastră principală împotriva schimbărilor climatice”, spune Cătălina Rădulescu.

Nevoia unei tranziții juste

Grupul de lucru menționează nevoia ca statul român să asigure o tranziție justă către energie regenerabilă, în special în cele mai afectate șase județe din țară: Dolj, Gorj, Hunedoara, Prahova, Mureș și Galați.

Activitatea economică din toate cele 6 județe necesită energie și activități bazate pe arderea de cărbune sau de emiterea a gaze cu efect de seră. Măsurile propuse în raport enunță accelerarea implementării Mecanismului pentru Tranziție Justă (MTJ), reducerea sărăciei energetice și elaborarea unor planuri de decarbonizare sectorială care să includă stimuli pentru sectoarele poluante, cum ar fi transportul de mărfuri și pasageri sau cel al construcțiilor.

Laura Nazare de la Bankwatch România spune că autoritățile locale pot asigura tranziția către energie regenerabilă fără implicații majore pentru locurile de muncă actuale.

Mii de incendii în doar câteva zile în România
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:45 0:00

Un obiectiv important în distribuirea celor 2,5 miliarde de euro promise de Guvern celor 6 județe îl reprezintă cursurile de recalificare sau de formare profesională astfel încât oamenii să poată lucra cu noile surse de energie regenerabilă.

„Din experiența noastră, analizând toate aceste măsuri de recalificare, în special în județul Hunedoara în ultimul timp, am observat că aceste cursuri de recalificare sau de formare profesională nu corespund neapărat emitenților din regiune. Nu e de mirare că o bună parte a populației din aceste județe pleacă din țară să caute alte locuri de muncă”, spune Laura Nazare.

Potrivit expertului de la Bankwatch România, agențiile care se ocupă de ocuparea forței de muncă sunt responsabile de elaborarea și implementarea programelor de reconversie profesională.

Oportunități în domeniul energetic sunt destule, afirmă și Mihai Stoica de la 2Celsius. Printre ele se numără parcurile fotovoltaice, ce pot fi legate la rețeaua de transport.

„În ultimul an, am fost foarte des în Gorj și am vorbit la toate nivelele, de la administrație publică la business-uri, la oameni de rând și ne-am uitat peste foarte multe date să analizăm ce soluții avem. Am făcut un fel de analiză SWOT pentru dezvoltarea economică a județului, să vedem cum o să se închidă Complexul Energetic Oltenia, la ce se expune (prin închiderea sa, n.r.), ce faci cu angajații, câți dintre ei se vor pensiona”, a explicat Stoica pentru Europa Liberă.

Complexul Energetic Oltenia era în 2019 al doilea cel mai mare producător de energie din România, iar în 2021, compania înregistra aproximativ 12.000 de angajați, potrivit ziarului local Gorj Online.

Statul român nu știe să colaboreze cu experții

Cei trei experți sunt de acord că, în trecut, statul român s-a consultat mult prea puțin cu experții pe mediu în vederea elaborării de politici publice benefice cetățenilor. Raportul aduce în vedere nevoia unei „platforme digitale integrate cu date relevante pentru politicile publice”.

De asemenea, grupul de lucru recomandă mecanisme flexibile de cooperare instituțională care să asigure transferul facil de date, atât între administrația publică și companiile de stat, cât și între mediul academic, consultanți și companii private.

În tot acest proces, implicarea comunității științifice și a ONG-urilor este crucială în elaborarea de politici publice care să ajute România să-și îndeplinească obiectivele strategice, cum ar fi planul UE „Fit for 55” de reducere a emisiilor cu efect de seră până în 2030 cu 55%.

Mihai Stoica dă ca exemplu munca propriului ONG din care face parte.

„Nu există din punctul nostru de vedere o consultare susținută pe anumite teme care să ducă într-o anumită direcție. Criza politică perpetuă prin care trecem în România se asigură de faptul că nu putem face asta”, precizează directorul executiv de la 2Celsius.

„Dacă se schimbă un ministru sau un secretar de stat, noi nu putem continua colaborarea cu ministerul sau instituția respectivă de multe ori și trebuie să o luăm de la capăt”, a continuat el.

Cătălina Rădulescu de la Agent Green spune că experții trebuie să aibă o pregătire și un portofoliu în fiecare sector de discuții. Ea amintește că experții pe care statul român îi consultă sunt „aceeași oameni care sunt angajați eventual prin ministere sau prin firme și cu interes în obținerea finanțelor respective.”

„Există o proliferare a conflicului de interese ce rămâne necondamnabilă și nu e prevăzută de lege.”

Nevoia de experți e cu atât mai complexă în condițiile în care, din cauza războiului din Ucraina, din ce în ce mai multe Guverne caută revină temporar la deschiderea de centrale pe bază de cărbune sau gaz. Germania amână închiderea ultimelor două centrale nucleare din țară pentru a asigura securitatea energetică a Berlinului la iarnă.

Stoica e de părere că măsurile luate de Guvernele europene nu fac suficient de multă diferență între ce reprezintă decizii pe termen scurt, precum redeschiderea centralelor pe bază de cărbune sau gaz, și obiectivele de decarbonizare pe termen lung.

„Identificăm în România, spre exemplu, niște soluții pe termen scurt, cum ar fi mersul în continuare a centralelor pe cărbune, trebuie să scădem costul producerii acestui tip de energie poluantă. În același timp, nu ținem cont de termen mediu sau lung sau de faptul că ne-am fi putut proteja făcând investiții în energie regenerabilă, pe care nu le-am mai făcut din 2016 tocmai pentru că nu există un consens la nivel politic în privința măsurilor care ar trebui luate pentru a ne pregăti economia (de tranziția la energie regenerabilă, n.r.)”, a explicat el.

  • 16x9 Image

    Sorin Dojan

    Absolvent in Drept la Universitatea Queen Mary din Londra, a ales jurnalismul din pasiune pentru oameni si povestile lor de viata. Anterior, a lucrat ca Editor Asistent la diferite publicatii academice, precum Queen Mary Human Rights Review si Women's History Review.

Românii și politica
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
XS
SM
MD
LG