Linkuri accesibilitate

Explainer | Cele 17 motive pentru care Congresul SUA recomandă inculparea lui Donald Trump


Fostul președinte american Donald Trump în timpul mitingului prin care a contestat certificarea rezultatelor alegerilor prezidențiale din 2020 de către Congresul SUA. Washington, 6 ianuarie 2021.

Comisia din Camera Reprezentanților a Congresului SUA care investighează atacul din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliu a decis în unanimitate să trimită Departamentului de Justiție patru acuzații cu caracter penal împotriva fostului președinte Donald Trump.

Este pentru prima dată în istoria Statelor Unite când Congresul a recomandat urmărirea penală a unui fost președinte.

Cazul are legătură cu asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021, când în Congres aveau loc procedurile legale ale transferului de putere către președintele ales în urma votului din noiembrie 2020, Joe Biden.

În esență, ancheta comisiei nu presupune inculparea fostului președinte, dar Departamentul de Justiției poate deschide o anchetă penală în baza sesizării oficiale formulate de aceasta.

Departamentul de Justiție are deja în lucru o anchetă care vizează acuzații privind presupusele tentativele ale lui Donald Trump de a anula votul din 2020 și de gestionare defectuoasă a documentelor guvernamentale secrete.

4 acuzații la adresa lui Donald Trump

Comisia a recomandat ca procurorii să urmărească patru acuzații împotriva lui Donald Trump:

  • Obstrucționarea unei proceduri oficiale - Vicepreședinta comisiei, reprezentanta republicană Liz Cheney, a pus în evidență această lege în urmă cu un an. Legea consideră ca fiind infracțiune încercarea cu bună știință de a obstrucționa, influența sau împiedica orice procedură oficială. În acest caz, procedura oficială a însemnat numărarea voturilor electorale de către Congres în data de 6 ianuarie 2021. Astfel, comisia spune că Donald Trump a încercat să zădărnicească numărarea prin direcționarea susținătorilor săi către Capitoliu, după ce i-a incitat cu afirmații false privind frauda electorală. În ceea ce privește intenția fostului președinte, comisia afirmă că a prezentat numeroase dovezi că lui Donald Trump i s-a spus că afirmațiile sale privind fraudarea alegerilor erau false, că participanții știau că planul lor de a anula rezultatul votului era ilegal și că Trump a recunoscut că, de fapt, pierduse.
  • Conspirație în vederea fraudării Statelor Unite - Prin citarea acestei legi pentru a face o sesizare penală împotriva lui Trump și a altora, comisia spune că fostul președinte nu a acționat singur pentru a comite infracțiunea menționată. La această infracțiune nu sunt enumerați „toți potențialii participanți”, deoarece „rolul multor persoane poate fi necunoscut încă” în urma faptului că aceste persoane „refuză să ne răspundă la întrebări”.
  • Conspirație pentru (ca cineva să formuleze) o declarație falsă - Această acuzație se referă la complotul privind „falșii electori”. Comisia susține că Donald Trump a conspirat cu alte persoane pentru a prezenta Congresului și Arhivelor Naționale liste alternative de electori din state-cheie, ceea ce, în unele cazuri, a implicat înscrisuri false într-un document legal. Potrivit acestor înscrisuri false, electorii pro-Trump au fost aleși în mod corespunzător, însă Comisia a stabilit că ei nu aveau, de fapt, legitimitate.
  • „Incitarea”, „sprijinirea” sau „ajutorarea și întreținerea” unei insurecții - Donald Trump a fost pus sub acuzare pentru presupusa sa incitare a mulțimii, dar a fost ulterior achitat, în ciuda unui număr istoric de voturi în acest sens ale republicanilor. Comisia sugerează că Trump și alții, prin acțiunile de dinainte și din timpul revoltei, au satisfăcut cerințele pentru a fi acuzați.

Cele 17 concluzii ale comisiei

Pe lângă cele patru acuzații, comisia a realizat o listă de 17 constatări în rezumatul raportului său final. The New York Times a pus în context concluziile. Raportul propriu-zis urmează să fie publicat zilele următoare.

  • 1. „Începând din noaptea alegerilor și continuând până pe 6 ianuarie, dar și după aceea, Donald Trump a lansat în mod intenționat acuzații false de fraudă legate de alegerile prezidențiale din 2020 pentru a contribui la efortul său de a anula alegerile și în scopul de a solicita contribuții. Aceste afirmații false i-au provocat pe susținătorii săi la violență pe 6 ianuarie.”

Constatarea comisiei este că afirmațiile false repetate ale lui Donald Trump, conform cărora alegerile au fost fraudate, au avut un motiv atât politic, cât și financiar. În timpul celei de-a doua audieri, comisia a prezentat dovezi că susținătorii lui Trump au donat aproape 100 de milioane de dolari către așa-numitul „Fond de Apărare a Alegerilor”, dar că banii au ajuns la super comitet de acțiune politică (PAC) creat de fostul președinte. Comisia spune că nu a fost doar „o mare minciună” ci și „o mare escrocherie”.

  • 2. „Știind că el și susținătorii săi pierduseră zeci de procese electorale și în ciuda faptului că propriii săi consilieri de rang înalt i-au respins afirmațiile de fraudă electorală și l-au îndemnat să recunoască pierderea alegerilor, Donald Trump a refuzat să accepte rezultatul legal al alegerilor din 2020. În loc să își onoreze obligația constituțională de a 'avea grijă ca legile să fie aplicate cu rigoare', Trump a complotat pentru a anula rezultatul alegerilor.”

Donald Trump și aliații săi au intentat peste 60 de procese de contestare a rezultatelor alegerilor și au pierdut toate procesele, cu excepția unuia. Multe dintre aceste procese, a stabilit comisia, au fost intentate chiar și după ce unii dintre cei mai apropiați consilieri ai săi - inclusiv directorul său de campanie, Bill Stepien, și procurorul său general, William P. Barr - i-au spus că nu a existat nicio fraudă care ar fi putut schimba rezultatul alegerilor.

  • 3. „Deși știa că o astfel de acțiune ar fi fost ilegală și că niciun stat nu a prezentat sau nu va prezenta o listă electorală modificată, Donald Trump l-a presat pe vicepreședintele Mike Pence să refuze să numere voturile electorilor în timpul sesiunii comune a Congresului din 6 ianuarie.”

Comisia a descoperit că avocatul John Eastman l-a sfătuit pe Donald Trump să întreprindă o campanie pentru a-l împinge pe Mike Pence să decidă de unul singur alegerile în favoarea sa, chiar dacă existau dovezi că John Eastman știa că planul era ilegal. Unii dintre propriii consilieri ai lui Pence i-a spus același lucru lui Trump, dar acesta l-a presat totuși pe fostul vicepreședinte.

O înregistrare video a fostului președinte Donald Trump este afișată pe un ecran în timpul unei audieri a Comisiei speciale a Camerei Reprezentanților pentru investigarea atacului din 6 ianuarie asupra Capitoliului SUA, în ziua de 21 iulie 2022.
O înregistrare video a fostului președinte Donald Trump este afișată pe un ecran în timpul unei audieri a Comisiei speciale a Camerei Reprezentanților pentru investigarea atacului din 6 ianuarie asupra Capitoliului SUA, în ziua de 21 iulie 2022.
  • 4. „Donald Trump a încercat să corupă Departamentul de Justiție al SUA, încercând să recruteze funcționari ai departamentului pentru a face declarații false în mod intenționat și, astfel, să îl ajute în efortul său de a anula alegerile prezidențiale. După ce acest efort a eșuat, Donald Trump i-a oferit postul de procuror general interimar lui Jeff Clark, știind că acesta intenționa să emită informații false menite să anuleze alegerile.”

După ce lideri din cadrul Departamentului de Justiție - inclusiv Jeffrey Rosen, procurorul general interimar, și Richard Donoghue, adjunctul său - i-au spus lui Donald Trump că se înșela în ceea ce privește afirmațiile sale referitoare la fraudarea alegerilor, fostul președinte a dorit să-l numească pe Jeff Clark, un loialist, pentru a conduce departamentul. Clark promisese să trimită scrisori liderilor din statele cheie în care rezultatul era încă incert, în care să spună că procurorii ar fi descoperit fraude în alegeri. Trump a decis să nu-l numească pe Clark doar după ce mai mulți înalți funcționari ai departamentului au amenințat că vor demisiona.

  • 5. „Fără nicio probă concretă și contrar legislației statale și federale, Donald Trump a exercitat în mod ilegal presiuni asupra oficialilor și legislatorilor de stat pentru a schimba rezultatele alegerilor din statele lor.”

În săptămânile care au urmat alegerilor, Trump și aliații săi au avut convorbiri și întâlniri cu oficiali locali din state cheie, precum Michigan și Arizona, în care au exercitat presiuni asupra acestora ca să își folosească puterile pentru atribuirea electorilor pro-Trump. Mai cunoscut este faptul că Trump i-a cerut, de asemenea, lui Brad Raffensperger, secretarul de stat din Georgia, să îl ajute „să găsească” cele 11.000 de voturi de care avea nevoie pentru a câștiga alegerile în acest stat.

Falșii electori

  • 6. „Donald Trump a supravegheat un efort de obținere și transmitere de certificate electorale false către Congres și Arhivele Naționale.”

Această concluzie se referă la unul dintre cele mai ample planuri ale Donald Trump pentru a-și menține controlul asupra puterii: un plan prin care oficiali de stat au creat și transmis falși electori care i-au promis în șapte state cheie că îl votează pe el, când de fapt alegerile au fost câștigate de Joe Biden.

  • 7. „Donald Trump a făcut presiuni asupra membrilor Congresului pentru a se opune listelor valide de electori din mai multe state.”

Comisia a constatat că Donald Trump a jucat un rol și în legătură cu planul strâns legat de cel cu electorii falși: el a ajutat la convingerea a 139 de republicani din Camera Reprezentanților să conteste numărătoarea Colegiului Electoral în ziua în care a fost atacat Capitoliul.

  • 8. „Donald Trump a validat (ca fiind corecte) în mod intenționat informații false depuse la o instanță federală.”

În decembrie 2020, fostul președinte a intentat un proces în comitatul Fulton, Georgia, susținând că mii de voturi ar fi fost numărate în mod necorespunzător și citând cazul mai multor persoane moarte, infractori și alegători neînregistrați care ar fi votat. Donald Trump a semnat o adeverință oficială atașată la proces prin care jura că datele sunt corecte, în ciuda faptului că unul dintre propriii săi avocați, John Eastman, a stabilit că sunt false.

  • 9. „Pe baza unor acuzații false că alegerile au fost furate, Donald Trump a convocat zeci de mii de susținători la Washington pentru 6 ianuarie. Deși acești susținători erau furioși, iar unii erau înarmați, Donald Trump i-a instruit să mărșăluiască spre Capitoliu pentru 'a-și lua țara înapoi'.”

Comisia a stabilit că un tweet postat de Donald Trump pe 19 decembrie 2020, anunțând un protest „sălbatic” la Washington pe 6 ianuarie, a fost perceput ca un semnal atât de cei de extremă dreapta, cât și de susținătorii obișnuiți ai lui Trump, care au făcut demersuri pentru pregătirea acestui eveniment. Când au ajuns la Washington pentru miting, discursul lui Trump - care îi îndemna să „lupte cu toate puterile” - a fost un motor central în trimiterea lor spre Capitoliu.

Atacul la adresa lui Mike Pence

  • 10. „Știind că un atac violent asupra Capitoliului era în curs de desfășurare și știind că cele spuse de el vor incita la alte violențe, Donald Trump a trimis intenționat un mesaj pe rețelele de socializare, la ora 14:24 pe 6 ianuarie, în care îl condamnă public pe vicepreședintele Pence.”

Tweetul la care se referă comisia arăta că „Mike Pence nu a avut curajul să facă ceea ce trebuia făcut pentru a ne proteja țara și Constituția”. Documentele tribunalului arată că unii protestatari violenți de la Capitoliu au acționat influențați de acest mesaj, împingând forțele de ordine și intrând în interiorul clădirii.

  • 11. „Știind că la Capitoliu se desfășurau acte de violență și în ciuda datoriei sale de a se asigura că legile sunt puse în aplicare cu rigoare, Donald Trump a refuzat cererile repetate, timp de mai multe ore, de a le cere susținătorilor săi violenți să părăsească Capitoliul și, în schimb, a urmărit la televizor desfășurarea atacului violent. Această inacțiune a perpetuat violența de la Capitoliu și a obstrucționat procedura Congresului de numărare a voturilor electorale.”

Comisia l-a acuzat pe Donald Trump de „neglijență în serviciu” pentru că a așteptat să treacă aproape trei ore între momentul în care a aflat că sediul Congresului SUA era sub asediu și momentul în care le-a cerut susținătorilor săi să părăsească clădirea Capitoliului. În acest timp, mai multe persoane apropiate, inclusiv fiica sa Ivanka, l-au implorat pe Donald Trump să facă o declarație prin care să calmeze mulțimea.

  • 12. „Fiecare dintre aceste acțiuni ale lui Donald Trump a fost întreprinsă în sprijinul unei conspirații elaborate pentru a anula rezultatele legale ale alegerilor prezidențiale din 2020.”
  • 13. „Comunitatea serviciilor de informații și agențiile de aplicare a legii au reușit să detecteze cu succes planificarea unor potențiale violențe pe 6 ianuarie, inclusiv planificarea în mod specific de către grupurile de miliție Proud Boys și Oath Keeper, care au condus în cele din urmă atacul asupra Capitoliului. Pe măsură ce se apropia ziua de 6 ianuarie, serviciile de informații au identificat în mod specific potențialul de violență la Capitoliu. Aceste informații au fost împărtășite în cadrul executivului, inclusiv cu Secret Service și cu Consiliul Național de Securitate al președintelui.”
  • 14. „Informațiile adunate înainte de 6 ianuarie nu au susținut concluzia că Antifa sau alte grupuri de stânga s-ar fi angajat într-o posibilă contramanifestație violentă sau că ar fi atacat susținători ai lui Trump pe 6 ianuarie. În schimb, informațiile din 5 ianuarie indicau că unele grupuri de stânga își instruiau membrii să 'stea acasă' și să nu participe pe 6 ianuarie. În cele din urmă, niciunul dintre aceste grupuri nu a fost implicat într-o măsură semnificativă în atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie.”
  • 15. „Nici comunitatea serviciilor de informații, nici forțele de ordine nu au obținut informații înainte de 6 ianuarie cu privire la întreaga amploare a planificării în curs de desfășurare a președintelui Trump, a lui John Eastman, a lui Rudolph Giuliani și a asociaților lor pentru a anula rezultatele certificate ale alegerilor.

Aceste agenții se pare că nu au anticipat (și, potențial, nu puteau anticipa) provocarea pe care președintele Trump o va oferi mulțimii în discursul său cu omisiuni, faptul că președintele Trump va instrui „spontan” mulțimea să mărșăluiască spre Capitoliu, că președintele Trump va exacerba revolta violentă prin trimiterea tweet-ului său de la ora 14:24 care îl condamnă pe vicepreședintele Pence, sau întreaga amploare a violenței și a anarhiei care va urma.

De asemenea, forțele de ordine nu au anticipat nici faptul că președintele Trump va refuza să le ordone susținătorilor săi să părăsească Capitoliul odată ce au început violențele. Nicio analiză anticipată a comunității de informații nu a prezis exact cum se va comporta președintele Trump; nicio astfel de analiză nu a recunoscut întreaga amploare a amenințării la adresa Capitoliului pe 6 ianuarie.”

Comisia s-a confruntat cu critici, în special din partea republicanilor, pentru că nu a acordat mai multă atenție eșecurilor comise de serviciile de informații și de autoritățile de aplicare a legii pe 6 ianuarie și în săptămânile care au precedat atacul de la Capitoliu. Comisia s-a apărat, afirmând că a prezentat doar unele constatări preliminare și că ar putea emite în cele din urmă un raport separat.

Raport: Mulțimea a trecut de polițiști după tweetul lui Trump

  • 16. „Sute de ofițeri ai Poliției Capitoliului și ai Poliției Metropolitane din Washington D.C. și-au îndeplinit cu curaj îndatoririle pe 6 ianuarie, iar America le datorează acestor persoane o imensă recunoștință pentru curajul lor în apărarea Congresului și a Constituției noastre. Fără curajul lor, ziua de 6 ianuarie ar fi fost mult mai rea. Deși anumiți membri ai conducerii Poliției Capitoliului au considerat că abordarea lor în ziua de 6 ianuarie a fost de solicitare a tuturor forțelor disponibile, conducerea Poliției Capitoliului nu a avut suficiente mijloace pentru a face față mulțimii violente.

Conducerea Poliției Capitoliului nu a anticipat amploarea violențelor care urmau să aibă loc după ce președintele Trump a dat instrucțiuni zecilor de mii de susținători ai săi să mărșăluiască spre Capitoliu, iar apoi a postat pe Twitter la ora 14:24. Deși șeful Steven Sund a evocat ideea sprijinului Gărzii Naționale, conducerea Poliției Capitoliului nu a solicitat asistența Gărzii înainte de 6 ianuarie.

Poliția metropolitană a adoptat o abordare și mai proactivă la 6 ianuarie și a desfășurat aproximativ 800 de ofițeri, răspunzând inclusiv la apelurile de urgență pentru ajutor la Capitoliu. Manifestanții au reușit totuși să rupă linia în anumite locuri, când mulțimea a înaintat în forță imediat după tweetul lui Donald Trump de la ora 14:24. Departamentul de Justiție a pregătit un grup de agenți federali la Quantico și în Districtul Columbia, anticipând că ziua de 6 ianuarie ar putea deveni violentă, iar apoi a desfășurat acești agenți odată ce a devenit clar că poliția de la Capitoliu era copleșită. Agenți din cadrul Departamentului pentru Securitate Internă au fost, de asemenea, desfășurați pentru intervenție.”

  • 17. „Președintele Trump avea autoritatea și responsabilitatea de a direcționa desfășurarea Gărzii Naționale în Districtul Columbia, dar nu a dat niciodată vreun ordin de desfășurare a Gărzii Naționale pe 6 ianuarie sau în orice altă zi. De asemenea, el nu a dat instrucțiuni nici unei agenții federale de aplicare a legii să acorde asistență.

Deoarece autoritatea de a mobiliza Garda Națională fusese delegată Departamentului Apărării, secretarul Apărării putea să mobilizeze Garda Națională și, în cele din urmă, a făcut-o. Deși dovezile identifică o probabilă eroare de comunicare între membrii conducerii civile a Departamentului Apărării, care a avut un impact asupra momentului desfășurării, comisia nu a găsit nicio dovadă că Departamentul Apărării a întârziat în mod intenționat desfășurarea Gărzii Naționale. Comitetul restrâns recunoaște că unele persoane din cadrul departamentului au avut preocupări reale, sfătuind prudența, că președintele Trump ar putea da un ordin ilegal de a folosi armata în sprijinul eforturilor sale de a anula alegerile.”

Potrivit NYT, întrebarea de ce a durat atât de mult până la desfășurarea Gărzii Naționale la Capitoliu este unul dintre misterele care încă persistă cu privire la acea zi.

În timp ce comisia l-a criticat aspru pe Donald Trump pentru că nu a luat măsuri în acea zi, a constatat, de asemenea, că nu a existat nicio dovadă că desfășurarea Gărzii a fost amânată din motive politice.

Surse: The Washington Post, The New York Times

XS
SM
MD
LG