1. Creșterea sumelor forfetare
Membrii din Birourile Permanente Reunite (BPR) ale Parlamentului au decis ca suma forfetară pe care o primește fiecare deputat sau senator să crească, din martie, cu aproximativ 25%, de la 28.000 de lei la 35.000 de lei.
Din acești bani este asigurată activitatea cabinetului parlamentar, de la chirie și utilități, până la salariile angajaților.
A fost „o decizie luată în unanimitate de voturi, cu AUR și USR printre votanți”, spune un parlamentar PSD, care a dorit să rămână anonim.
Din partea opoziției, un membru USR spune că „a fost o intervenție pe lângă ordinea de zi” a BPR. „O să cerem clarificări, nu ne-am prins ce s-a întâmplat”, completează același parlamentar, menționând că „vedem cum facem să revenim la cum era înainte”.
Niciunul nu a dorit să ne spună cine a adus în discuție creșterea sumelor de care beneficiază parlamentarii, în condițiile în care, potrivit legii, 50% din suma forfetară nu trebuie justificată.
Mai mulți parlamentari PNL contactați de Europa Liberă nu au dorit să răspundă cu privire la subiect sau au spus că revin „mai târziu”.
„Să am voie să-mi iau șofer dacă vreau”
Potrivit informațiilor Europa Liberă, parlamentarii își doreau de mai multă vreme această majorare, inclusiv extinderea listei de cheltuieli care pot fi decontate.
Extinderea, dar și creșterea sumei, au fost aprobate în aceeași ședință a BPR din 10 februarie. Potrivit Libertatea, deputații și senatorii vor încasa, în baza declarației pe proprie răspundere, alți peste 17.500 de lei lunar, față de 14.000 cât era până acum.
Dacă până acum, în baza declarației, aleșii puteau primi banii înapoi pentru protocol, carburant, birotică și curățenie, de acum înainte vor fi decontate și cheltuieli precum publicitatea și anunțurile pe social media și în presă, cheltuieli pentru consultanță ori pentru programe software, mai arată Libertatea.
„Dacă pot deconta aproape orice tip de cheltuieli, evident în interesul profesional, pe mine nu mă deranjează să decontez. Nu îngrop banii ăia. Să am voie să-mi iau șofer dacă vreau, să am voie să-mi iau aproape orice”, spune un deputat PSD, pentru Europa Liberă, a cărui identitate a cerut să nu fie divulgată.
Acesta susține că este nevoie ca politicienii să fie mai bine plătiți. „Cu cât sunt mai prost plătiți, cu atât sunt mai corupți”, adaugă el.
Politolog: Toată lumea a înțeles doar atât, că parlamentarii și-au mărit salariile
Politologul Andrei Țăranu consideră că „în esență, poveștile astea sunt normale atâta vreme cât ele ar trebui să împiedice corupția”.
„Ceea ce și-au mărit parlamentarii e suma forfetară, cea care teoretic se duce în teritoriu pentru birourile parlamentare, iar consilierii parlamentari au avut întotdeauna salarii destul de mici, nu numai în teritoriu, dar și în București”, afirmă politologul.
Consilierii parlamentari au avut întotdeauna salarii destul de mici, nu numai în teritoriu, dar și în București.
„Pe de altă parte, fără discuții, ea dă prost. Ca de obicei, a fost explicată atât de stupid sau, mai exact, n-a fost explicată și a apărut pe acest fond în care ba cresc, ba nu cresc pensiile, ba dispar pensiile speciale, iar salariile, deși cresc, de fapt nu cresc din cauza inflației”, completează el.
„Din punct de vedere al imaginii, ca de obicei, a fost foarte prost explicată, ca să nu spun un dezastru. Toată lumea a înțeles doar atât, că parlamentarii și-au mărit salariile. Ceea ce, repet, nu e adevărat, e vorba de altceva”, mai spune Andrei Țăranu.
„În ritmul ăsta voi fi infractor”
Unii parlamentari contactați de Europa Liberă spun că nu era neapărată nevoie ca suma forfetară să crească.
„Eu mă descurcam și fără creșterea asta”, spune un ales social-democrat, în timpul ce un altul, din opoziție, are un răspuns la indigo: „Nu avem nevoie de banii ăștia”.
Și unul, și celălalt, spun despre ceilalți colegi din Parlament că nu ar folosi toți banii primiți de la bugetul de stat în interes de serviciu.
„Nu exclud posibilitatea ca unii să nu facă nimic cu banii ăia, dar nici nu pot să fiu eu condamnat, care chiar îmi fac treaba, să nu pot să-mi acopăr cheltuielile pe cabinet”, spune deputatul social-democrat.
„Unii au nevoie, unii n-au nevoie. Unii bagă banii ăștia în activitatea parlamentară, cei care au (angajați) în circumscripții, dar sunt și unii care își bagă banii în buzunar. Uitându-ne la ce se întâmplă acum în economie, cred că asta era ultima prioritate”, afirmă deputatul USR.
În ceea ce privește acest discuții, profesorul de științe politice Andrei Țăranu spune că este nevoie totuși de o mai mare transparență.
„Teoretic ar trebui să fie un sistem foarte transparent. Aici ar trebuie să existe o legislație, un regulament legat de consilierii parlamentari din birourile parlamentare. Cum există tot soiul de meserii și asta ar trebui să fie o meserie. Faptul că acest lucru nu este trecut în nomenclator decât vag și, în bună masură, ei sunt echivalentul consilierilor din Parlament, face ca lucrurile să ajungă în această situație”, spune politologul.
Cu toate acestea, unii parlamentari spun că era nevoie de creșterea sumei forfetare, ca urmare a creșterii salariului minim.
„Dacă tu îmi dai mie un fond prin care eu trebuie să-mi plătesc angajații și mă obligi să le cresc salariul, nu îmi crești și fondul?”, spune un deputat.
El argumentează că suma forfetară a fost plafonată în ultimii patru ani și, în același timp, a fost obligat prin creșterea anuală a salariului minim să mărească salariilor consilierilor săi.
„În ritmul ăsta voi fi infractor, că nu mai am cum să le plătesc salariile. E un nonsens”, spune deputatul.
2. Cetățenii vor plăti amenzile primite de primari
Un alt beneficiu de care se vor bucura politicienii, de data asta cei din teritoriu, este că nu vor mai plăti din buzunarul lor amenzile pentru neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu.
Astfel, sancțiunile vor fi suportate din bugetele instituțiilor publice, adică din taxele colectate de la populație, după cum arată modificarea făcută de parlamentarii PSD, PNL și UDMR.
Legea a fost modificată miercuri, după o decizie recentă a Curții Constituționale, care spune că primarii și conducătorii de instituții nu mai pot fi acuzați de abuz în serviciu, dacă nu încalcă o lege primară.
Cazul care a dus la schimbarea legii este cel al lui Mihail Genoiu, senator PSD și fost primar al Craiovei, conform publicației stiridecraiova.ro.
El a pierdut un proces cu un activist civic, după ce a refuzat ani de zile să-i pună la dispoziția acestuia actele normative emise. Activistul l-a dat în judecată pe fostul primar și a câștigat, însă acesta nu a respectat decizia instanței, așa că s-a ajuns la punerea în executare, iar actualul senator a fost obligat să plătească aproximativ 400.000 de lei.
Politologul Andrei Țăranu atrage atenția că, în cazul aleșilor locali, situația este și mai complicată, în condițiile în care aceștia „sunt cei mai reacționari în ceea ce privește pensiile speciale”.
„Probabil că deputații și senatorii ar renunța la pensiile care ar veni după terminarea mandatului, în timp ce primarii și președinții de consiliu județean nu vor accepta nicio secundă așa ceva și asta ține, de fapt, blocat tot sistemul”, subliniază profesorul de științe politice.
3. Spor de 50% pentru că își fac treaba
O ordonanță a Guvernului, dezbătută la finalul lunii ianuarie, prevede că salariile președinților, ale vicepreședinților de consilii județene, ale primarilor și viceprimarilor care implementează proiecte finanțate din fonduri europene și prin PNRR vor fi majorate cu până la 50%.
În prezent, sporul este de „doar” 25%, iar autoritățile române consideră că majorarea este necesară pentru a-i stimula pe aceștia să atragă fonduri europene.
Acest spor vine în condițiile în care, toamna trecută, Camera Deputaților a aprobat majorarea salariilor pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene.
Față de forma de la Senat, forma finală a legii a fost mai „zgârcită”, deoarece proiectul cu care senatorii au fost de acord prevedea ca de majorare să beneficieze toți demnitarii, de la președinte până la șefi de instituții precum Autoritatea Electorală Permanentă sau Academia Română.
