Într-un webinar susținut marți, 7 aprilie, de la reședința sa din Massachusetts, Albert-László Barabási a vorbit celor 250 de participanți despre cercetările echipei sale de la Universitatea Northeasterndin Boston pentru a găsi un medicament care să trateze bolnavii infectați cu coronavirus. Pentru a face procesul mai rapid, s-a pornit de la șapte mii de molecule din medicamente existente și s-au selectat cincizeci pentru a trece în faza de testare pentru următoarele trei săptămâni.
„Dacă din cele cincizeci de molecule de medicamente selectate găsim ce e eficient împotriva COVID-19, în următorul interval scurt de timp se pot folosi în spitale pentru vindecare”, susține fizicianul. O altă veste bună ar fi că există tehnologia pentru a se produce teste rapide, ieftine, pentru o testare largă, în masă. E doar o chestiune de „ambalare” și de timpul necesar pentru a se ajunge la o testare în masă. „Efectul testelor rapide poate fi, pe termen scurt, la fel de pozitiv cu al medicamentelor”, crede Barabási.
Activ pe rețelele sociale și pe blog, Albert-László Barabási comunică în engleză și adesea în maghiară, limba sa maternă, metoda de lucru sau rezultatele parțiale în cercetarea pe care se concentrează acum. În 15 martie anunța că urmează dezastrul, fiindcă „toate modelele prezic cu destulă claritate că, în anul care vine, va fi infectată cam jumătate din populația lumii. În lipsa unei intervenții, procesul urmează o curbă a lui Gauss clar conturată: creștere rapidă, un maxim abrupt, urmate de o estompare. Însă necazul este că, odată ajunși la punctul culminant al pandemiei, nu vom dispune de suficiente paturi de spital pentru toți cei care vor avea nevoie de tratament. Iar acest punct culminant este înspăimântător de aproape”. În 24 martie arăta pe blog că se folosește știința rețelelor aplicată la medicină, asociată cu factori sociali, biologici și structurali privitori la medicamente. A schițat într-un desen postat pe FB cum se produce infectarea cu COVID-19. Practic, se analizează relația dintre proteinele umane și virus, se caută punctul slab al virusului în fața unor molecule selectate de la diverse medicamente. Se folosesc 12 caracteristici ale virusului care, introduse în computere, sunt comparate cu ale altor viruși, pentru care există deja medicație. Este modul cel mai rapid de a dezvolta o soluție eficientă de combatere și vindecare, din medicamente deja existente.
COVID-19 afectează creierul și sistemul reproductiv?
Pe 1 aprilie, cercetătorul anunța pe https://covid.barabasilab.com că echipa sa de doisprezece oameni a reușit în zece zile să identifice țesuturile umane statistic semnificative, adică pe acelea care pot fi atacate de viruși. Prognozele se referă la țesuturi ale organelor cardio-vasculare, ale căilor respiratorii, dar și la cele cerebrale și reproductive. Cercetătorii solicită probe pentru afecțiuni ale creierului, pierdere de miros și gust produse de infecția cu COVID-19. Deși încă nedemonstrată, predicția de afectare a sistemului reproductiv, precum și de deteriorare a creierului rămâne în prospecție. „De ce am sugerat să cercetăm și creierul? Fiindcă protomodulul virusului este exprimat în cortexul frontal, cortex, hippocampus, hipotalamus, măduvă etc. Virtual toate țesuturile creierului pot fi invadate de virus”, explica Barabási pe Twitter în 6 aprilie. Cu o riguroasă etică a cercetării, fizicianul a menționat colaborările cu alte instituții care contribuie la munca sa: o echipă de la The Scipher Medicinea stabilit clasamentul medicamentelor care s-au dovedit eficiente în vindecarea de COVID-19, Marinka Zitnik a realizat conducte predictive bazate pe Machine Learning. De pe cele patru conducte care au generat unsprezece liste de clasamente grupate într-o singură bancă de medicamente, șeful departamentului de medicină de la Harvard Medical School a eliminat medicamentele cu toxicitate mare și nerecomandate pentru uz intravenos sau oral.
Ce urmează, este „noua normalitate”
În 30 martie, fizicianul scria pe Facebook: „Azi am împlinit 53 de ani și am avut o mulțime de vise pentru următoarele două decenii. Astăzi încerc să mă gândesc mai degrabă la acel viitor când vor fi teste, vaccin și medicamente”. În toate intervențiile sale publice, excepționalul om de știință subliniază că pandemia va schimba lumea, în multe privințe. „Această epidemie va avea un cost uriaș. Numărul celor stinși de boală va fi nesemnificativ în raport cu cei care nu vor trece de criză din cauza efectelor economice și sociale”, spunea în webinar-ul din 7 aprilie. Deși este o natură rațională, cercetătorul se gândește cu compasiune la cei care vor fi sacrificați fără vină, nevoiașii, oamenii simpli care nu au cum să se apere de criza economică inevitabilă. Abia acum începe secolul XXI, iar ce urmează va fi „noua normalitate”:„Virusul va fi mereu pe urmele noastre, ne vom teme să ne îmbrățișăm vechii prieteni, vom alerga la clinică la orice răceală sau tuse ...Vom intra și într-o nouă rutină, a testelor, a grijii pentru bătrâni, a evenimentelor publice restrânse”, consideră Barabási.
În scrisoarea din 15 martie, când lansa un strigăt pentru ca oamenii să înțeleagă pericolul, Barabási se gândea la mama sa, rămasă la Miercurea-Ciuc:„Scriu rândurile acestea pentru că mă îngrijorează mai ales soarta celor vârstnici, cum este și mama mea. Toți cei care au pe cineva în vârstă sau bolnav în familie, în vecini sau în propria casă, sunt responsabili de sănătatea acestora. Trebuie să înțelegem că, în ceea ce îi privește, pericolul este cât se poate de real. Așadar, nu duceți virusul la ei! Asigurați-vă că au cu ce să se hrănească, iar dacă nu au, mergeți și cumpărați-le alimente! Ajutați-i să se poată izola în următoarele două luni! Și faceți tot ce vă stă în putere pentru a nu răspândi virusul, pentru a reduce povara asupra sistemului de sănătate”. Întrebat de Marius Cosmeanu pentru Savangarde dacă a vorbit cu ea, Barabási a răspuns că este îngrijorat:„Mama nu va părăsi locuința în săptămânile care vin. Încercăm să îi aducem mâncarea acasă, iar ea își va găti singură.Nepoata ei, care n-ar vrea să stea în arest la domiciliu în săptămânile următoare, și-a închiriat o locuință și s-a mutat acolo.Cu prietenii și cunoscuții, mama va păstra legătura doar prin telefon și internet”.
Colectivul coordonat de Albert-László Barabási și de Alessandro Vespignani colectează de un deceniu informații despre rețelele de contact între oameni. Așa au putut prognoza cum se va răspândi virusul Ebola și virusul Zica, însă cercetările au plecat de la modelul de difuzare a bolii SIDA.Teoria rețelelor este „incredibil de precisă”, declara cercetătorul în dialog cu Marius Cosmeanu.
„Dacă mă întrebi dacă vom putea din nou ieși din casă și vom putea să îi îmbrățișăm pe cei dragi, dacă vom putea cina împreună cu prietenii, dacă ne vom putea întoarce la școală, la facultate sau la locul de muncă, dacă îi vom putea înmormânta pe cei stinși și boteza pe corona-născuții, atunci răspunsul este: Da. Dacă însă ești curios dacă viața noastră va reintra pe același făgaș de pe care ne-a scos epidemia, răspunsul este: Nu. Acest drum nu mai e accesibil. Dacă va exista vaccin împotriva virusului, atunci coronavirusul va deveni ca rujeola sau gripa. Te vaccinezi și nu numai că primești imunitate, dar ridici un zid între virus și societate. Dacă va exista vaccin, vom avea teatru, concerte, vor porni restaurantele, meciurile de fotbal cu public numeros. Dar mă îndoiesc că toate acestea se pot întâmpla anul acesta”
Albert-László Barabási, Facebook, 30 martie 2020
„Vestea bună este că societatea s-a solidarizat, că o incredibilă energie ascunsă s-a eliberat în știință, în artă și în multe altele. Mulți au știut să rezolve faptul că ne-am oprit, însă lumea nu s-a oprit. Marile rețele nu s-au oprit, avem alimente, avem energie electrică, avem internet. Lumea nu s-a oprit”
Albert-László Barabási, Webinar, 7 aprilie 2020
Facebook Forum