Potrivit ultimelor cifre disponibile, Uniunea Europeană plătește aproximativ un miliard de dolari pe zi pentru importul de energie venit din Rusia. În tot acest timp, blocul comunitar a sprijinit Ucraina cu aproximativ aceeași sumă de bani de la începutul războiului.
Președintele Zelenski le-a menționat în mod separat pe Germania și Ungaria, acuzându-le că blochează eforturile Uniunii Europene de a pune capăt importului de energie rusească, din care Rusia va câștiga până la 326 de miliarde de dolari în 2022.
„Unii dintre prietenii și partenerii noștri înțeleg că trăim timpuri diferite în prezent, că nu mai este vorba doar despre afaceri și bani”, a continuat Zelenski. „Este o problemă de supraviețuire”.
Luni, ministrul Afacerilor Externe din Ungaria, Peter Szijjarto, transmitea că Ungaria va plăti pentru gazul rusesc în euro prin Gazprombank, sumă de bani ce va fi convertită ulterior de instituția bancară din Rusia în ruble.
„Cât despre plata în ruble, avem o soluție ce nu încalcă sancțiunile (impuse de Uniunea Europeană, n.r.) și care asigură în același timp ”
Dependența de gaz rusesc rămâne un punct critic în discuțiile dintre liderii europeni. Cu doar două zile înainte de începerea războiului din Ucraina, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, anula deschiderea noului gazoduct Nord Stream 2, între Rusia și Germania.
Proiectul, în valoare de 11 miliarde de dolari, fusese finalizat în septembrie 2021, dar era în așteptarea certificării de către Germania și Uniunea Europeană.
Europa Liberă a realizat o serie de infografice ce ilustrează dependența Germaniei și Ungariei de importurile de energie rusești.
Importurile de energie din Rusia, o problemă europeană
Războiul din Ucraina și sancțiunile adoptate ulterior de către statele membre ale UE împotriva Rusiei au scos în evidență dependența de importurile de energie provenite din Rusia.
În Germania, prețul convenabil al gazului rusesc, dar și aversiunea nemților față de energia nucleară a dictat politicile energetice din ultimele decenii, forțându-i pe politicienii germani să întrețină dependența față de energia rusească. Accidentul de la Cernobîl a marcat o nouă etapă a protestelor, ce a dus treptat la influențarea tot mai puternică a deciziilor politice.
La finalul anilor ’90, noul Guvern condus de cancelarul de atunci, Gerhard Schroder, a promis că va închide toate centralele nucleare din țară în diferite etape, iar Guvernul Angelei Merkel a continuat procesul de „denuclearizare” a energiei electrice din Germania.
În tot acest timp, țara avea nevoie de o sursă înlocuitoare pentru cea de energie, așa că Berlinul a optat pentru acoperirea deficitului de energie prin crearea de surse regenerabile și furnizarea de gaze naturale dinspre Rusia.
Potrivit cifrelor de la Eurostat, în ultimul deceniu cantitatea de gaz rusesc importat de Germania a crescut de la 32.859 de milioane de metri cubi de gaz la 52.463 în 2020. În tot acest timp, proporția de gaz rusesc din totalul rezervelor statului german a crescut de la 36.65% în 2011 la 65.22% în 2020.
La momentul de față, aproximativ 40% din rezervele de gaz, 46% din cele de cărbune și 30% din cele petrol sunt acoperite de importurile din Rusia. Principala alternativă la acestea o reprezintă energia verde, potrivit lui Otto Waterlander, directorul Operațiunilor Comerciale de la TES, o companie producătoare de hidrogen verde, folosit în tranziția la energie sustenabilă.
În 2020, energia regenerabilă alcătuia aproape 37.5% din totalul de consum electric de la nivelul Uniunii Europene. Aproximativ două treimi din aceasta o reprezintă energia eoliană și cea hidroelectrică.
În Ungaria, 95% din rezervele de gaz provin din Rusia. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a promis că va vota împotriva oricărei încercări a Uniunii Europene de a impune un embargo gazului rusesc pe motiv că o asemenea mișcare i-ar „ucide” țara.
Cu doar două luni înainte de acest episod, Orban călătorea la Moscova pentru a-i cere președintelui rus, Vladimir Putin, să mărească importurile de gaze venite din Rusia în baza unui contract bilateral semnat între cele două state. Contractul a fost semnat în septembrie 2021 pentru 15 ani.
Premierul maghiar a transmis că era gata să crească furnizarea de gaze de la 4.5 miliarde la 5.5 miliarde de litri cubi pe an.
Atât Germania și Ungaria, cât și Austria, și-au exprimat temerile cu privire la un embargo total asupra energiei rusești – asta, în condițiile în care importul de petrol, țiței, gaze și cărbune s-a aflat în ușoară creștere în 2021 față de anul precedent, potrivit Eurostat.
În aceste condiții, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a condamnat dependența statelor membre ale UE față de energia rusească, acestea plătind de la începutul războiului din Ucraina aproximativ 35 de miliarde de euro până la data de 13 aprilie.
„Susținem și finanțăm, de fapt, războiul Rusiei împotriva Ucrainei”, a punctat prim-ministrul Estoniei, Sanna Marin.
