Linkuri accesibilitate

Remember Sebrenița & Rwanda. De ce sunt și azi Națiunile Unite incapabile să oprească masacrele


Războiul din Ucraina și crimele comise la Bucea au readus în vizorul comunității internaționale rolul pe care ONU îl are în a preveni astfel de tragedii. Ca în trecut, ONU nu pare capabil să poată interveni pentru a preveni uciderea civililor inocenți.
Războiul din Ucraina și crimele comise la Bucea au readus în vizorul comunității internaționale rolul pe care ONU îl are în a preveni astfel de tragedii. Ca în trecut, ONU nu pare capabil să poată interveni pentru a preveni uciderea civililor inocenți.

Pe 6 aprilie 2022, lumea comemorează 30 de ani de la începutul războiului din Bosnia și alți 28 de la începutul genocidului din Rwanda. Ambele sunt tragedii ale secolului trecut care au avut loc sub ochii îngroziți ai lumii, fără ca ONU să intervină. La fel cum se întâmplă, în prezent, în Ucraina.

Într-un discurs emoționant în fața Consiliului de Securitate al ONU de marți, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a adresat mulțimii de diplomați reunite la New York printr-o conexiune video în care a condamnat masacrul comis de către ruși la Bucea.

„Ieri m-am întors din orașul nostru Bucea, recent eliberat de trupele rusești, nu departe de Kiev. Nu există o singură crimă pe care să nu o fi comis armata rusă. Au căutat și au ucis intenționat pe oricine și-a slujit țara Au împușcat și au ucis femei în fața caselor, doar pentru că au încercat să sune pe cineva, au ucis familii întregi, adulți și copii și au încercat să le ardă cadavrele”, le-a povestit Zelenski liderilor internaționali.

Aproximativ 410 civili au fost uciși cu o cruzime ce amintește de crimele comise în timpul războaielor din Iugoslavia. Oficialii ucraineni, printre care și procurorul-șef al Ucrainei, Irina Venediktova, au transmis că numărul real al victimelor este mult mai mare pe măsură ce armata ucraineană avansează în orașele eliberate de sub ocupația rusă.

Critica sa a fost rapid urmată de o critică directă la adresa activității Consiliului, unde Rusia rămâne în continuare membru permanent în ciuda atrocităților comise. Liderul de la Kiev le-a reamintit ascultătorilor săi că rolul ONU este acela de a garanta securitatea și pacea mondială, potrivit Cartei ONU, adoptată în 1945. Rol absent de pe teritoriul țării sale.

„Unde este pacea? Unde sunt acele garanții pe care ONU trebuie să le garanteze? Acțiunile Rusiei în Ucraina au dus la cele mai teribile crime de război din toate timpurile pe care le-am văzut de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial”, a spus el.

Președintele Ucrainei a pus sub semnul întrebării scopul existenței Consiliului de Securitate al ONU și i-a cerut acestuia să dea afară Rusia, care este membru permanent al instituției. Statul rus are drept de veto în luarea unor decizii internaționale importante, precum blocarea oricărei tentative de anchetare și pedepsire a crimelor comise de ruși în Ucraina.

Istoricul birocratic al ONU

Pentru început, Consiliul de Securitate al ONU nu poate adopta rezoluții majore împotriva Rusiei întrucât Rusia își menține în continuare dreptul de veto.

În trecut, tribunalele internaționale de război au putut fi înființate decât prin intermediul rezoluțiilor adoptate de Consiliu. Exemple similare includ Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, înființat în mai 1993, la puțin peste un an de la începutul războiului din Bosnia, de către Consiliul de Securitate prin Rezoluția 827.

În cele aproape trei decenii de activitate, Tribunalul a anchetat numeroase crime de război, printre care Genocidul de la Srebrenița, comis de trupele lui Ratko Mladic, un general sârb. În iunie 2021, acesta a fost condamnat la închisoare pe viață pentru genocidul comis la Srebrenița.

În iulie 1995, armata Republicii Srpska, o enclavă sârbească din Bosnia, a forțat un contingent format din 400 de „căști albastre” din Olanda să se retragă din Srebrenița, ucigând fără milă peste 8.000 de bărbați și băieți musulmani.

Victimele masacrului de la Srebrenița sunt comemorate an de an de către rudele și prietenii acestora. La finalul anilor '90, Yugoslavia avea să fie cuprinsă de o serie de conflicte etnice, ce au culminat cu morțile a sute de mii de oameni, mulți dintre ei civili inocenți.
Victimele masacrului de la Srebrenița sunt comemorate an de an de către rudele și prietenii acestora. La finalul anilor '90, Yugoslavia avea să fie cuprinsă de o serie de conflicte etnice, ce au culminat cu morțile a sute de mii de oameni, mulți dintre ei civili inocenți.

Cu toate acestea, mulți experți sunt de părere că Națiunile Unite s-au mișcat încet inclusiv atunci, adesea împiedicate de birocrație și de procesele diplomatice îndelungate, fapt ce a dus la un eșec în a preveni genocidele din Rwanda și Bosnia.

Pe măsură ce situația a devenit tot mai violentă în Iugoslavia, măsurile luate între timp de ONU, precum un embargo asupra armelor exportate către Iugoslavia sau stabilirea unei forte de menținere a păcii UNPROFOR în Bosnia, nu i-au oprit pe paramilitarii sârbi din a comite genocid.

Nici în Rwanda situația nu a fost mai bună. După ce genocidul a început, ONU le-a ordonat „căștilor albastre” să evacueze cetățenii străini din țară, dar să nu intervină pentru a-i salva pe membrii comunității Tutsu, măcelărită de cei din Hutu. Până la finalul războiului civil din Rwanda, între 800.000 și un milion de membri ai comunității Tutsi au fost uciși.

Motivul eșecului în acel caz a fost mandatul scurt și restrâns al trupelor ONU din Rwanda. Oficial, trupele de menținere a păcii trimise acolo aveau doar scopul de a monitoriza, asista și investiga crimele și violențele comise. Mandatul limitat al trupelor i-a pus în incapacitatea de a sări în ajutorul civililor uciși fără milă.

Cruciulițele, lanțurile de gât și pantofii câtorva dintre victimele genocidului din Rwanda.
Cruciulițele, lanțurile de gât și pantofii câtorva dintre victimele genocidului din Rwanda.

Savita Pawnday, Directorul Centrului Global pentru R2P, orgnizație ce susține protejarea comunității internaționale, declara pentru Europa Liberă că numai un efort concentrate și puternic din partea tuturor părților va putea avea un impact direct asupra situației de pe teren.

„Am văzut că Consiliul de Securitate al ONU a fost complet blocat ca urmare a puterii de veto a Rusiei ca unul dintre membri permanenți ai Consiliului. Pe 2 martie, sub pretextul adunării pentru pace, Adunarea Generală a organizat o reuniune de urgență ca urmare a blocajului din Consiliul de Securitate și a adoptat printr-o majoritate covârșitoare o rezoluție prin care îi cere Rusiei să pună capăt imediat operațiunilor militar din Ucraina”, a punctat Pawnday.

Situația de față e cu atât mai tragică cu cât un tribunal de război nu poate fi înființat cu ajutorul ONU, întrucât ar putea lua ființă doar prin intermediul unei rezoluții adoptate de Consiliul de Securitate, din care Rusia face parte.

În aceste condiții, mai mulți experți sunt de părere că e nevoie de un tribunal ad-hoc ce ar putea investiga crimele de agresiune comise de Rusia în timpul invaziei din Ucraina.

  • 16x9 Image

    Sorin Dojan

    Absolvent in Drept la Universitatea Queen Mary din Londra, a ales jurnalismul din pasiune pentru oameni si povestile lor de viata. Anterior, a lucrat ca Editor Asistent la diferite publicatii academice, precum Queen Mary Human Rights Review si Women's History Review.

XS
SM
MD
LG