Batumi, Georgia -- „Nici măcar nu mai poți vorbi georgiană în Georgia”, a răspuns supărat șoferul de librări. Încercase să lase un transport de apă minerală la Oriental Bakery din pitorescul cartier istoric al orașului Batumi, iar barmanul belarus, cu abilitățile sale de bază în limba georgiană, se străduia să comunice.
În cele din urmă, șoferul a plecat în trombă, iar când un reporter l-a urmărit pentru a continua, acesta a avut un singur lucru de adăugat: „Nu avem nevoie de limba rusă aici”.
La fel ca multe așezări de coastă, orașul vechi din Batumi, cel mai mare oraș georgian de la Marea Neagră, a fost mult timp divers și cosmopolit. În forma sa actuală, găzduiește restaurante indiene halal, frizerii turcești și saloane de masaj thailandez, alături de numeroșii georgieni și afacerile lor.
În ultimul an și jumătate, acest amestec a crescut pentru a include zeci de noi cafenele, baruri și alte localuri deschise de rușii care au fugit aici în urma lansării invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina.
În acest mix din Batumi, noile localuri rusești sunt relativ discrete; semnele sunt de obicei în limba engleză, iar dacă există vreun indiciu al unei naționalități, este un steag ucrainean atârnat în semn de solidaritate.
Ele sunt recunoscute mai ales după designul interior la modă sau poate după un meniu lung de bere artizanală sau de soiuri exotice de cafea.
Oricât de subtile ar fi, aceste afaceri deschise recent au tulburat Batumi. Pentru mulți georgieni, noile întreprinderi rusești reprezintă un expansionism economic pe un teritoriu neprietenos lor.
Rușii care au venit în masă la Batumi, împreună cu un număr mare de belaruși și ucraineni, s-au simțit rapid ca acasă.
Ei au înființat ceea ce este în mare parte o economie paralelă, care include nu numai cafenele și baruri, ci și saloane de înfrumusețare, ateliere de reparații, studiouri de yoga și agenții imobiliare, toate conduse de noii locuitori ai orașului și pentru aceștia.
„Poți să uiți că te afli în Georgia”
Mulți localnici din Batumi văd în acest trend o amenințare. Noile întreprinderi reprezintă „un oraș în interiorul unui oraș sau o țară în interiorul unei țări”, a declarat Irma Dimitradze, jurnalistă la publicația locală de știri Batumelebi.
În multe dintre noile afaceri rusești „poți să mergi acolo și să uiți că te afli în Georgia”.
Pentru mulți oameni din Batumi, nou-veniții ruși sunt reprezentanți ai unui stat pe care îl consideră dușmanul lor: Georgia și Rusia au purtat un război în 2008, iar Moscova continuă să susțină cele două teritorii separatiste georgiene Abhazia și Osetia de Sud.
Tensiunile au crescut și mai mult de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina anul trecut, ceea ce a determinat sute de mii de ruși să fugă din țara lor - mulți dintre ei în Georgia.
Batumelebi și alte redacții locale au scris mai multe articole despre noile afaceri din Batumi conduse de ruși.
Conform investigațiilor, multe dintre aceste întreprinderi par să fi încălcat legile care obligă întreprinderile din Georgia să servească clienții în georgiană (sau, cel puțin la nivel teoretic, în abhază, care este cealaltă limbă de stat conform Constituției georgiene).
Dezvăluirile au dat roade. Agenția Națională Georgiană pentru Concurență (GNCA), un organism însărcinat cu aplicarea legii lingvistice, a anunțat pe 1 august că a lansat investigații asupra a 11 întreprinderi din Batumi care ar fi încălcat legea.
Anunțul agenției mai precizează că numărul întreprinderilor investigate „ar putea crește”.
Agenția a refuzat să identifice pentru RFE/RL în ce limbă funcționau întreprinderile în cauză.
Însă jurnalista Irma Dimitradze a declarat că sursele sale de la agenție au declarat că afacerile erau administrate de ruși.
Oriental Bakery este deținută de un georgian, Raul Putladze, care a declarat că l-a angajat pe barmanul belarus Aleksey Losev, după ce nu a reușit să găsească un georgian pentru acest post.
Mulți tineri din Batumi studiază în afara orașului, așa că numărul potențialilor angajați este mic, a declarat el pentru RFE/RL.
Drept urmare, l-a ales pe Losev, care a fost profesor de grădiniță în Belarus înainte de a fugi împreună cu familia sa la Batumi, la scurt timp după începerea războiului, pe care guvernul belarus l-a susținut.
„Nu știam dacă Belarusul se va implica [în război], dar am vrut să plecăm înainte ca acest lucru să se întâmple”, a declarat Losev.
Întrebat despre incidentul cu șoferul care a livrat apa, Putladze i-a luat apărarea lui Losev, explicând că noul angajat învață georgiana și poate face majoritatea tranzacțiilor în această limbă.
El a spus că un jurnalist a venit în repetate rânduri în cafenea pentru a încerca să expună greșelile de exprimare ale lui Losev în georgiană, filmându-l pe barista în timp ce îi punea întrebări dificile de vocabular sau întrebându-l ce ingrediente se aflau în toate prăjiturile din meniu.
Cu toate acestea, în general, Putladze a declarat că aprobă demersul de aplicare a legii lingvistice. „Când vii într-o țară, trebuie să vorbești cu localnicii și să înțelegi ce îți spun”, a spus el. El a acuzat guvernul că este prea „relaxat” în ceea ce privește reglementările care permit practic oricui să deschidă o afacere.
Dar dezvăluirile din presă au fost prea mult, a susținut el, adăugând că a suspectat că jurnalistul care i-a vizitat instituția lucra probabil pentru o publicație cu sediul în Tbilisi, mai degrabă decât în Batumi.
„Oamenii din Tbilisi sunt mult mai agresivi în legătură cu această problemă. În Batumi nu vezi atât de multă agresivitate. Oamenii de aici o iau în serios, dar fără atâta agresivitate”, spune el.
Mulți dintre cei sosiți recent în Batumi sunt de acord că tensiunile interetnice sunt mai reduse decât în Tbilisi, unde graffiti antirusești sunt omniprezente în centrul orașului, iar prezența rusă este mai mereu sursa unor controverse.
Dacă în Tbilisi este de așteptat ca rușii să încerce mai întâi să comunice în limba engleză, acest lucru nu se întâmplă în Batumi.
„Batumi este mult mai relaxat în legătură cu aceste lucruri”, a declarat Nikita, un lucrător bielorus din Batumi, care a cerut să nu i se folosească numele de familie din cauza unor eventuale repercusiuni în țara sa de origine, unde „oamenii pot fi aruncați în închisoare pentru orice lucru mărunt”.
„În Tbilisi trebuie să întrebi în ce limbă să vorbești. Aici poți să începi pur și simplu în rusă și nu m-am confruntat niciodată cu vreo reacție proastă din această cauză”, a spus el.
Ca urmare a atmosferei relaxate, el spune că „după o lună în Batumi mă simțeam deja ca un localnic. Cu excepția faptului că nu vorbesc georgiană”.
„Atmosfera din oraș s-a schimbat”
Dar pentru mulți georgieni din Batumi, noii sosiți vorbitori de limbă rusă devin un pic prea confortabili.
„Atmosfera din oraș s-a schimbat”, a declarat Salome Gorgiladze, un ghid turistic născut în Batumi.
În discuția purtată în Parcul Central al orașului, ea a analizat împrejurimile și a făcut semne către trecători. „Ei nu sunt din Georgia, nu sunt din Georgia”, a spus ea.
„Uneori, dacă stai și asculți, auzi mai mult rusă decât georgiană sau orice altă limbă”, a spus ea.
Își amintește că bunica ei vorbea, pe lângă georgiană, și rusă fluent, plus câteva cuvinte în armeană, greacă și turcă, pentru că avea vecini de aceste naționalități.
„Batumi a fost întotdeauna un oraș cosmopolit, așa că nu este ceva neobișnuit pentru noi să avem oameni străini aici și să auzim limbi străine”, spune ea, menționând că ceea ce s-a schimbat este amploarea noii populații vorbitoare de limbă rusă. „Acum, ei domină. Aceasta este diferența”.
Lupta identitară
Batumi a avut mult timp anxietăți legate de identitatea sa. Până în 1878, orașul a făcut parte din Imperiul Otoman; populația din regiunea înconjurătoare Adjara era formată în mare parte din georgieni, care erau musulmani și vorbeau turca pe lângă georgiană.
După ce otomanii au cedat Adjara Imperiului Rus, Batumi a căpătat, de asemenea, populații importante de armeni, greci și ruși.
Orașul a continuat să fie contestat de otomani în timpul Primului Război Mondial, iar Tratatul turco-sovietic de la Kars din 1921, care stabilea granița reciprocă a celor două state, stipula că Adjarei i se va acorda un statut autonom pe baza identității sale musulmane.
Deși caracterul său musulman a scăzut constant de-a lungul deceniilor, Adjara și-a păstrat statutul de „celălalt”, a cărui georgianitate a fost pusă sub semnul întrebării până în perioada post-sovietică, scrie antropoloaga Tamta Khalvashi.
În perioada imediat post-sovietică, a fost un stat-în-stat fără lege, până când Mikheil Saakașvili, care a venit la putere în urma Revoluției Trandafirilor din 2003, a reușit să reafirme controlul guvernului central.
În timpul mandatului lui Saakașvili, Batumi a fost martorul unui program ambițios de renovare urbană care a urmărit în mod conștient crearea unei identități mai europene pentru oraș, distrugând o școală construită de sovietici și înlocuind-o cu o imitație de piață italiană și ridicând monumente care evidențiază legăturile vechi ale regiunii cu Grecia.
Orașul refăcut s-a dovedit a fi deosebit de popular în rândul turiștilor turci, iar la sfârșitul anilor 2010 o parte a orașului vechi s-a umplut de restaurante turcești, iar guvernul turc și-a exercitat influența în regiune, provocând o reacție de respingere în rândul georgienilor conservatori.
La un moment dat, un partid de dreapta, Alianța Patrioților, a montat panouri electorale care descriau Adjara ca fiind „ocupată” de Turcia.
Afluxul rusesc
Acum sunt rușii. Cifrele privind afluxul de ruși sunt greu de obținut, dar ghidul turistic Salome Gorgiladze a estimat că ar putea exista până la 30.000 de ruși în Batumi, un oraș cu 180.000 de locuitori (conform statisticilor oficiale).
Un studiu al Băncii Naționale a Georgiei a constatat că ponderea rușilor care fac achiziții imobiliare în Batumi a crescut brusc după începerea invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, semnificativ mai mult decât cifra echivalentă din Tbilisi.
În noiembrie 2022, rușii reprezentau 18% din cumpărătorii de imobile din Batumi, potrivit studiului băncii.
Batumi și stațiunile balneare din jur sunt destinații de vară populare pentru ruși și alți turiști post-sovietici, precum și pentru georgieni. Observațiile empirice sugerează că proporția turiștilor ruși de aici a crescut semnificativ în acest sezon.
Numărul de vizitatori ruși în Georgia a crescut puternic în acest an față de anul trecut, crescând într-un ritm semnificativ mai rapid decât vizitatorii din statele membre ale Uniunii Europene, arată datele oficiale. (Datele nu indică cifrele specifice pentru Batumi).
Salome Gorgiladze a explicat boomul turismului rusesc prin faptul că restricțiile legate de război înseamnă că rușii care călătoresc au mai puține opțiuni în alte părți ale lumii.
Iar acest lucru a alungat, la rândul său, turiștii care nu doresc să fie în preajma atâtor ruși în timp ce războiul din Ucraina este încă în desfășurare, a spus ea. Printre aceștia se numără mulți georgieni, un punct sensibil pentru mulți din Batumi.
Videoclipurile care prezintă presupusa preluare a controlului de către ruși în Batumi s-au răspândit pe rețelele de socializare, dar mulți dintre cei de aici susțin că sunt vizați în mod nejustificat.
„Este foarte nedrept. Există o mulțime de afaceri rusești și în Tbilisi, iar acolo sunt mai mulți ruși decât în Batumi. Dar ei ne atacă: «Voi îi iubiți pe ruși»”, a declarat Gorgiladze. Ea a spus că și-a amintit de panica turcească.
„Oamenii nici măcar nu fuseseră în Batumi și afirmau: «Ah, acum este un oraș turcesc, am pierdut Batumi». Și acum ei spun din nou «Am pierdut Batumi»”, a adăugat ea.
Ghidul turistic a admis că s-ar putea să se afle în minoritate printre locuitorii din Batumi, dintre care mulți salută boomul rusesc pentru beneficiile economice pe care le-a adus.
Punctele de vedere pe această temă sunt în concordanță cu politica internă. Susținătorii partidului de guvernământ Visul Georgian tind să vadă Rusia ca pe o oportunitate economică și sunt mai înclinați să considere Turcia ca pe un inamic istoric, în timp ce susținătorii opoziției tind să fie mai antiruși.
Politicienii din opoziție au încercat să instituie un regim de vize pentru ruși și să restricționeze achizițiile imobiliare de către ruși.
Gorgiladze a ironizat ideea că turcii ar putea fi o amenințare: „Avem o înțelegere mitologică a lor, ceva ce s-a întâmplat acum zece secole este la fel de important ca ceva ce s-a întâmplat acum zece ani. Era anul 1878 când au încheiat socotelile cu Batumi.”
Și ea s-a arătat disperată că guvernul nu pare interesat să ia măsuri drastice împotriva întreprinderilor rusești, în ciuda anchetei GNCA. „Nu simt că vor rezolva vreodată această problemă. Nu există voință din partea guvernului”, a spus ea.
Tensiunile legate de prezența tot mai mare a Rusiei au atins cote maxime la sfârșitul lunii iulie, când un vas de croazieră rusesc - la bordul căruia se aflau și susținători declarați ai invaziei rusești în Ucraina - a făcut o escală la Batumi și a fost întâmpinat de protestatari naționaliști, iar unii dintre ei au aruncat cu ouă în ruși.
Mulți ruși din Batumi au declarat că episodul nu a fost reprezentativ pentru experiențele lor în oraș.
Apariția navei în Batumi a părut a fi o provocare calculată din partea Rusiei și că numărul protestatarilor georgieni a fost relativ mic, a declarat o tânără originară din Irkutsk, care conduce un canal popular de Telegram pentru vorbitorii de limbă rusă din Batumi sub numele „Kate Vesna”.
Tânăra, la fel ca mulți dintre noii sosiți în Batumi, a declarat că experiențele sale în Georgia au fost pozitive.
Nu la fel se întâmplă și cu țara sa de origine: în decembrie anul trecut, ea a fost păcălită să apară la un program al televiziunii de stat rusești în care interviurile cu ea și cu alți ruși din Georgia au fost editate selectiv pentru a face ca viața lor aici să pară cât mai mizerabilă.
Ea și-a amintit un episod, la scurt timp după ce a sosit în Batumi, în care împreună cu câțiva prieteni au fost surprinși de una dintre ploile torențiale frecvente care au loc în zonă.
Un georgian, văzându-i în fața ușii sale, i-a adăpostit din calea furtunii. Ea a considerat acest lucru ca fiind simbolic: „Toți oamenii care au afaceri aici își dau seama că Georgia este acum acoperișul nostru - noi nu mai avem un acoperiș”.
Reprezentativă sau nu, controversa croazierei a atras atenția presei pe scară largă în Georgia, iar declarația GNCA a fost publicată a doua zi după ceea ce avea să fie ultima escală în port. Opinia mea, afirmă jurnalista Irma Dimitradze, a fost că momentul nu a fost o coincidență.
Rabat de la aplicarea legilor lingvistice din Georgia?
Georgia a adoptat legea care stipulează că panourile și reclamele pentru întreprinderi trebuie să fie în limba georgiană cel puțin la fel de proeminent ca în orice altă limbă în anul 2015.
O altă lege privind drepturile consumatorilor, adoptată în 2022, impune întreprinderilor să ofere servicii într-o limbă de stat. Legea specifică faptul că necunoașterea limbii de stat nu reprezintă o justificare pentru a nu oferi servicii în limba respectivă.
GNCA investighează încălcările de către firme ale legilor lingvistice pe baza sesizărilor pe care le primește de la public, apoi lucrează cu întreprinderile pentru a le determina să înceapă să respecte legea, a declarat Sergo Sanikidze, șeful Departamentului de protecție a drepturilor consumatorilor pentru RFE/RL.
În cazul în care o afacere continuă să nu respecte legea, aceasta poate fi amendată, a spus el.
Legile privind solicitarea de servicii în limba georgiană sunt încălcate pe scară largă, nu numai în cazul întreprinderilor conduse de ruși. În orașul vechi din Batumi, un client nu are șanse mai mari să fie servit în limba georgiană la un restaurant turcesc sau de o maseuză thailandeză decât la o cafenea rusă.
Întrebat în legătură cu informațiile conform cărora doar întreprinderile rusești ar fi fost investigate, Sanikidze a declarat că „agenția se angajează să asigure un tratament corect și să respecte drepturile consumatorilor, indiferent de limba utilizată în furnizarea serviciilor”.
Dar mulți din Batumi sunt fericiți că întreprinderile rusești sunt vizate.
Numeroasele localuri turcești, de exemplu, nu reprezintă o amenințare, a declarat jurnalista Irma Dimitradze.
„Turcia este un caz diferit, Turcia este prietenul nostru. Sângele rău cu Turcia a fost de dinainte ca aceasta să fie chiar Turcia, așa că este o situație total diferită”, a spus ea. Concentrarea asupra întreprinderilor rusești „nu este rasism. Este vorba despre amenințări reale la adresa securității”.
Unii proprietari de întreprinderi rusești susțin că legea nu este rezonabilă.
Aleksei Antonenko, un rus care locuiește în Georgia din 2015, a deschis barul Back Door din Batumi la scurt timp după începerea războiului. El se străduiește să facă din bar „un spațiu sigur” pentru toți noii sosiți din Batumi.
În rândul personalului se numără ucraineni și bieloruși, iar în weekendul în care a fost vizitat de RFE/RL, barul găzduia o seară de stand-up comedy în limba ucraineană.
Însă, el a angajat primul barman de naționalitate georgiană abia cu o săptămână mai devreme. A căutat, dar până de curând nu a putut găsi pe nimeni calificat, a spus el.
Lipsa unui angajat georgian a însemnat, de asemenea, că nu putea avea un meniu în limba țării adoptive, având în vedere că lista de oferte se schimbă frecvent și că ar trebui să apeleze în mod constant la ajutor extern pentru editare.
Prin urmare, meniul este doar în limba engleză: „Ar trebui să fie în toate cele trei limbi [engleză, georgiană și rusă] sau doar în engleză.”
De asemenea, semnele de la ușa barului, aflat chiar lângă promenada de pe malul mării din Batumi, erau doar în engleză. El a recunoscut că acest lucru încalcă legea, dar a spus că publicul țintă, inclusiv georgieni, vorbește oricum limba engleză.
El a estimat că ponderea clienților georgieni din bar a crescut de la aproximativ 10 la sută inițial la aproximativ 20 la sută și a spus că nu au existat conflicte legate de limbă, cu excepția provocatorilor ocazionali care vin pentru a face o remarcă pe această temă. Reglementările au fost inutile, a spus el: „Piața ar trebui să decidă singură”.
Așa cum a spus un barman de la un bar administrat de ruși din Batumi, care a cerut ca numele său să nu fie folosit deoarece vorbea în nume propriu: „Există legea și există realitatea”.
