Linkuri accesibilitate

Rușii anti-război care au fugit în străinătate se tem că vor fi expulzați după presiunile Kremlinului


Artyom Vazhenkov, un fost coordonator al fundației interzise Open Russia, se află în exil din 2021. După ce inițial a fugit în Georgia, el s-a stabilit în Germania.
Artyom Vazhenkov, un fost coordonator al fundației interzise Open Russia, se află în exil din 2021. După ce inițial a fugit în Georgia, el s-a stabilit în Germania.

Mai mulți activiști anti-război, care au fugit din Rusia după invazia Ucrainei, spun acum că forțele de securitate ale Kremlinului ar putea face presiuni în secret asupra țărilor gazdă pentru a-i forța să se întoarcă în Rusia.

La sfârșitul lunii trecute, autoritățile din Serbia au refuzat să prelungească reședința pe termen lung a consilierului districtual din Sankt Petersburg, Vladimir Volokhonsky.

Un oponent declarat al invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, Volokhonsky locuiește în țara balcanică de mai bine de un an. El și alți doi ruși emigrați sunt cofondatorii Societății Democrate Ruse, care organizează în mod regulat evenimente prin care condamnă politicile președintelui rus Vladimir Putin.

„Nu cred că mă vor trimite departe de aici”, a declarat Volokhonsky pentru RFE/RL, întrebat dacă se teme de extrădarea sa în Rusia, unde disidența împotriva războiului este pedepsită cu ani lungi de închisoare.

„Până la urmă, Serbia rămâne o țară care respectă mai mult sau mai puțin procedurile normale, iar extrădarea de aici este o chestiune complicată”, a adăugat el.

Cu toate acestea, a spus el, oficialii de frontieră au încercat recent să îl împiedice să reintre în Serbia după o călătorie în străinătate.

Deși avocatul său a reușit să-i obțină intrarea în această țară și să facă recurs împotriva refuzului de a-i prelungi permisul de ședere, Volokhonski se teme că astfel de tactici ar putea fi rezultatul unor presiuni ascunse ale forțelor de securitate rusești, care îi vizează pe disidenți.

„Rămâne de văzut în ce măsură practica de a refuza prelungirea permiselor de ședere și de a bloca intrarea în țară va fi extinsă și la activiștii mai puțin cunoscuți”, a declarat el.

Pe măsură ce războiul pe scară largă din Ucraina continuă în al doilea an, fără a se întrevedea un final clar, mulți dintre rușii anti-război care au fugit din țară în primele zile ale invaziei văd semne îngrijorătoare că Moscova ar putea face presiuni asupra guvernelor gazdă pentru a-i forța pe disidenți să se întoarcă în Rusia și să se confrunte cu represalii.

Această temere o au în special cei care au fugit în foste țări sovietice precum Armenia, Kârgâzstan și Kazahstan sau în țări cu legături persistente cu guvernul lui Putin, precum Serbia, Turcia sau Emiratele Arabe Unite.

„Dacă o persoană a fost declarată «agent străin» [de către Rusia] sau are legătură cu o organizație care a fost etichetată drept «extremistă» sau «indezirabilă», i-aș recomanda să se îndrepte spre Europa la prima posibilitate”, a declarat Artyom Vazhenkov, fost coordonator al fundației interzise Open Russia, care se află în exil din 2021.

După ce inițial a fugit în Georgia, el s-a stabilit în Germania.

„Este de neimaginat”

La începutul lunii trecute, mai multe canale de Telegram pro-Kremlin au raportat că guvernul rus a ajuns la „mai multe acorduri confidențiale” cu Emiratele Arabe Unite, „inclusiv despre fugari care se ascund în EAU și care prezintă interes într-un fel sau altul pentru FSB”, se arată în raport, referindu-se la agenția de securitate internă a Rusiei, Serviciul Federal de Securitate.

„Acestea includ activarea diferitelor mecanisme pentru relocarea lor în Federația Rusă”.

„Până în prezent, Moscova a convenit asupra unor mecanisme de returnare a criminalilor și activiștilor cu Kazahstan, Kârgâzstan și Armenia. În curând, mecanismele vor începe să funcționeze cu Turcia, Georgia și Mongolia”, continuă raportul.

De asemenea, potrivit raportului, sunt în curs de negociere mecanisme cu Serbia și Thailanda.

„Se poate presupune că, astfel, spațiul informațional este «curățat» înaintea alegerilor prezidențiale pentru a minimiza amenințările din exterior pentru, să spunem, candidatul principal”, se mai arată în raport, referindu-se la alegerile prezidențiale din Rusia din martie 2024, în care se așteaptă ca Putin să candideze și să câștige un al cincilea mandat de președinte.

Presupusul efort, se mai arată în raport, este coordonat de administrația prezidențială rusă.

Demografii independenți Aleksei Raksha și Iulia Florinskaia au estimat emigrarea totală din Rusia în 2022 la o cifră cuprinsă între 400.000 și 800.000 de persoane.

Aproximativ 100.000 de ruși au plecat în Georgia, iar o cifră similară face referire la Kazahstan. Cel puțin 50.000 s-au mutat în Serbia; 40.000 în Armenia; și peste 30.000 în Israel, Kârgâzstan și în țările Uniunii Europene, fiecare.

Aleksandr Morozov, cercetător la Centrul de Studii Ruse Boris Nemțov de la Universitatea Charles din Praga, spune că disidenții ruși din străinătate au puține motive să se teamă.

Aleksandr Morozov
Aleksandr Morozov

„Nicio țară nu va preda activiști politici Rusiei”, a declarat el pentru RFE/RL.

„Este de neimaginat, chiar dacă a fost deschis un dosar penal pentru acuzații de extremism”, a menționat Morzovo.

Guvernele din întreaga lume, a adăugat el, sunt conștiente de cât de ușor folosește Rusia termeni precum „extremist” și „terorism”.

În condiții de război, avocații ar trebui să aibă puține probleme în aproape toate țările în lupta împotriva deportării.

„Zvonurile despre acorduri pe care le-am văzut pe canalele Telegram ale Kremlinului ar trebui să fie privite ca măsuri anti-emigrație. Cel mai probabil este doar rezultatul unui ordin al lui Putin de a opri oamenii să fugă din țară”, a spus el.

„Loialitate față de Kremlin”

Activista rusă Alyona Krylova a fost arestată în capitala Kârgâzstanului, Bișkek, pe 4 iunie.

Fostă purtătoare de cuvânt a ONG-ului For Human Rights din Rusia, ea este și cofondatoare a unei organizații numite Levy Soprotivleniye (Rezistența de stânga), care a fost considerată o organizație extremistă de către guvernul rus.

În Rusia, ea a fost acuzată de crearea unei organizații extremiste și ar putea executa până la șase ani de închisoare.

„Sunt posibile și sentințe mai blânde. Cum ar fi o amendă, servicii publice sau arest la domiciliu. Așa că ea a ales extrădarea în speranța de a obține o sentință mai blândă. Noi îndeplinim cererea ei și nu depunem apel”, a declarat avocatul ei, Marat Kydyrov, pe 30 iulie.

Kydyrov a adăugat că se așteaptă la extrădarea activistei în viitorul apropiat, adăugând că soțul ei rămâne în Kârgâzstan.

Grupul „Rezistența de stânga” a organizat numeroase proteste împotriva invaziei Rusiei în Ucraina.

Un alt activist al acestui grup, Lev Skoryakin, a fost și reținut la Bișkek în iunie și luptă împotriva extrădării în Rusia.

Avocații săi au declarat pentru RFE/RL că l-au ajutat, de asemenea, să solicite statutul de refugiat. El se confruntă cu acuzații de huliganism în Rusia.

Pe 6 iunie, autoritățile din Bișkek au recunoscut că l-au deportat pe activistul rus anti-război Aleksei Rozhkov. Acesta este acuzat de un atac incendiar asupra unui centru de recrutare militară din afara Ekaterinburgului, în martie 2022, și ar putea fi condamnat la 15 ani de închisoare.

Aleksei Rozhkov
Aleksei Rozhkov

Ilya Shumanov, directorul general al ONG-ului Transparency International din Rusia, consideră că deportarea lui Rozhkov și celelalte arestări sunt rezultatul „presiunii exercitate de autoritățile ruse asupra guvernului kârgâz, care este pregătit să se conformeze pentru a-și demonstra loialitatea față de Kremlin”.

Actualul „model de cooperare” este „colaborarea agențiilor de aplicare a legii” din ambele țări, a declarat el pentru serviciul kârgâz al RFE/RL.

„Și nu este vorba doar de Kârgâzstan. Auzim povești similare din Kazahstan și Armenia”, a adăugat el.

Shumanov recunoaște că numărul țărilor dispuse să extrădeze activiști politici în Rusia este foarte mic, deoarece „a face acest lucru poate duce la consecințe negative în comunitatea internațională”.

Cu toate acestea, în martie, organizația informală Krasnaya Krysha, o inițiativă civică a activiștilor emigranți și voluntari ruși, cu sediul în Kârgâzstan, s-a închis, plângându-se de presiuni intense din partea unei serii de autorități kârgâze, cum ar fi Serviciul Fiscal și furnizorul municipal de utilități.

Cel mai important, activiștii spun că agenții Serviciului de combatere a extremismului și a migrației ilegale au amenințat că îi vor deporta.

În iunie, Kârgâzstanul, Rusia și Kazahstan au semnat un acord tripartit privind schimbul de date cu caracter personal. Conform pactului, guvernele vor furniza, la cerere, informații despre cetățenia, proprietățile înregistrate, obligațiile legale și cazierul judiciar al persoanelor aflate sub jurisdicția lor.

Activiștii pentru drepturile omului și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibilele ramificații ale acordului asupra disidenților ruși anti-război și a tinerilor care au fugit din Rusia pentru a evita mobilizarea militară.

Rusia ar fi cerut Kârgâzstanului informații despre aproximativ 85.000 de persoane, iar această cerere ar fi putut duce la reținerea lui Alyonei Krylova și Lev Skoryakin.

„Este suficientă muncă de făcut”

În Serbia, activistul rus anti-război Volokhonsky spune că autorităților „în mod clar nu le place” nicio activitate politică care ar putea deranja Kremlinul.

„În ceea ce mă privește, m-am simțit de mai multe ori în pericol în Serbia. Iarna trecută, cineva a desenat un Z mare pe ușa mea”, a spus el, referindu-se la un simbol folosit de guvernul rus și aliații săi pentru a-și demonstra sprijinul pentru invazia Ucrainei.

„Spre deosebire de Rusia, însă, poliția a încercat cel puțin să mă protejeze cât de mult a putut. Dacă ieșiți pe străzi să protestați aici, poliția vă va proteja”, a spus el.

Cu toate acestea, el adaugă că, având în vedere ultima sa confruntare cu autoritățile, își reconsideră planurile de a cere azil în Germania.

Alyona Lakomkina
Alyona Lakomkina

Alyona Lakomkina a fugit din Rusia în mai 2022, după ce locuința sa din orașul Tver a fost percheziționată și a fost reținută pentru activitatea sa din organizația politicianului de opoziție încarcerat Alexei Navalnîi.

De îndată ce a fost eliberată după interogatoriu, ea a zburat mai întâi în Kârgâzstan și apoi în Armenia.

Ea își amintește un moment emoționant, când și-a sunat tatăl de la aeroport, pentru a-și lua rămas bun.

„Pentru prima dată în viața mea, el mi-a spus că este mândru de mine pentru ceea ce făceam”, a declarat Lakomkina pentru RFE/RL.

„Și mi-a ordonat să nu mă întorc până când nu se termină totul”. Acum, însă, activista spune că nu se simte „100% în siguranță” în Armenia.

Ea crede că există ofițeri FSB ruși la majoritatea punctelor de trecere a frontierei armene și pe teritoriul Armeniei.

Deocamdată, spune ea, dosarul penal rusesc în care este încă considerată oficial „martor” a fost înghețat.

„Dar dacă vor depune acuzații penale și vor emite un mandat, s-ar putea să mă confrunt cu deportarea. Dar știu mai mult sau mai puțin ce aș face dacă s-ar întâmpla asta”, a spus ea.

Lakomkina spune că mulți ruși anti-război din Armenia sunt siguri că autoritățile locale i-ar preda dacă Rusia ar solicita acest lucru. Dar ea își pune încrederea în societatea civilă armeană, spunând că există activiști în țară „care nu vor lăsa să se întâmple nimic rău”.

Ultima dată când a comunicat prin e-mail cu anchetatorul care se ocupă de cazul ei în Rusia, acesta părea să minimalizeze temerile că ar putea fi extrădată.

„El a spus că are deja destulă treabă de făcut având în vedere situația din interiorul țării”, a explicat ea.

La fel, Maksim Ivantsov a părăsit Rusia pentru Georgia în prima zi a invaziei Ucrainei, în februarie 2022. El spune că nu se teme că va fi deportat, dar că nu se simte în siguranță.

Își face griji că, dacă ar părăsi țara, s-ar putea să nu i se permită să revină.

„Dacă o persoană a fost etichetată drept agent străin sau extremist, este foarte probabil să i se refuze intrarea în Georgia”, a spus el.

„Dar ei nu ar preda pur și simplu pe cineva. Există prea multe riscuri mari pentru Georgia în acest sens, cum ar fi o înrăutățire a relațiilor cu Uniunea Europeană și cu Statele Unite”, a completat el.

Autoritățile din Georgia s-ar confrunta, de asemenea, cu o reacție politică semnificativă, deoarece majoritatea georgienilor privesc guvernul rus în mod negativ.

„Cred că, atâta timp cât în Georgia vor avea loc alegeri, nu vor exista cazuri de extrădare aici”, a spus el.

Articol scris de Robert Coalson, în baza reportajului realizat de Anton Starikov de la serviciul North.Realities al RFE/RL și Kunduz Kysylzharova de la serviciul kârgâz al RFE/RL.
XS
SM
MD
LG