Pe 1 septembrie 2023, când semnau noul contract colectiv de muncă pentru anul 2024, cei 745 de angajați ai AFDJ Galați aveau destule motive să fie mulțumiți.
Beneficiile lor nu scădeau. Ba, în anumite situații, cum ar fi norma de hrană pentru navigatori, creșteau cu aproximativ 20%, în pas cu rata inflației la alimente.
În ianuarie 2024, când să se aplice contractul – stupoare: angajaților li s-a transmis nu doar că nu crește nimic ci, dimpotrivă, anumite beneficii ar urma să scadă.
Motivul: adoptarea „Ordonanței austerității”, cum a fost numită Legea nr.296/ din 26 octombrie 2023 privind „unele măsuri fiscal - bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung”.
Rezultatul: aproximativ 10% dintre navigatori și piloți au plecat la companii private.
Restul așteaptă să vadă, într-o atmosferă extrem de tensionată, ce se întâmplă și se pregătesc să oprească lucrul. Caz în care nu doar traficul de mărfuri ar avea de suferit, ci și întreținerea căii de navigare.
Austeritate greșit aplicată
În ianuarie 2024, când a construit bugetul companiei, conducerea AFDJ Galați a luat în considerare Ordonanța Austerității.
Ștefan Frunză, liderul sindicatului Farul, care reprezintă majoritatea angajaților AFDJ, susține pentru Europa Liberă că asta ar însemna reducerea valorii tichetelor de masă de la 40 la 20 de lei, reducerea alocației de hrană de la 100 la 36 de lei și cea a diurnelor de deplasare de la 160 la 69 de lei.
Anunțul a produs rumoare printre cei 365 de navigatori și piloți.
„Doar în ultima lună au plecat la firme private 12 - 15 navigatori și piloți”, spune Frunză, care estimează că o zecime au părăsit deja compania, de la începutul anului.
Pentru a evita o hemoragie de personal și așa insuficient, conducerea AFDJ a recurs la un artificiu: a calculat care ar fi noul buget anual pentru fiecare beneficiu (alocația de masă ori tichetele de hrană, de exemplu) și le-a plătit întregi, dar pe mai puține zile.
„Alocația de hrană (bugetul anual, n.r.) se termină în martie, iar tichetele de masă, în iunie”, ne-a transmis Frunză.
Acesta este motivul pentru care ultimele săptămâni au reprezentat un adevărat tur de forță pentru Ștefan Frunză, liderul sindicatului Farul, care reprezintă majoritatea angajaților AFDJ.
Însoțit de directorul comercial Sorin Crețu, de la AFDJ, au discutat cu angajații din cele șase puncte aflate în subordinea administrației fluviale: Sulina, Galați, Brăila, Călărași, Giurgiu și Drobeta Turnu-Severin.
Motivul discuției: de ce nu se aplică înțelegerea parafată în toamna anului trecut.
„A fost o acțiune de informare iar oamenii au spus că, dacă nu se aplică, vor întrerupe activitatea”, a explicat Frunză pentru Europa Liberă.
Semnalul de alarmă
Pe 31 ianuarie 2024, liderul sindical trăgea un prim semnal de alarmă: trimitea către Guvernul României, în atenția prim-ministrului Marcel Ciolacu, o adresă prin care cerea „exceptarea Regiei Autonome Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați de la aplicarea prevederilor Legii nr.296/26.10.2023 privind unele măsuri fiscal - bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung”.
Arăta că prevederile nu ar trebui să se aplice Administrației Fluviale în primul rând pentru că aceasta nu a fost înființată de statul român, ci printr-un acord internațional semnat la Belgrad, în 1948.
În plus, cerea aplicarea clauzelor Contractului Colectiv de Muncă, aflat în vigoare și adoptat înaintea Ordonanței austerității.
Două luni mai târziu, niciun răspuns nu a venit nici de la Ministerul Finanțelor, nici de la cel al Muncii.
La cel din urmă, pe 14 februarie, Sindicatul Farul solicita „un punct de vedere legitim cu privire la aplicarea clauzelor Contractului Colectiv de muncă (înregistrat pe 1 septembrie 2023, n.r.) versus prevederile Legii nr. 296 /26.10.2023 privind unele măsuri fiscal - bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung”.
Europa Liberă a întrebat reprezentanții Guvernului și ai Ministerului Muncii care este motivul pentru care sindicaliștii de la Farul nu au primit până în prezent un răspuns la solicitarea lor. La rândul nostru, am fost tratați cu tăcere.
Soluții incerte
Conducerea AFDJ Galați nu a reușit să ajungă la o soluție referitoare la modul cum să aplice Ordonanța austerității.
„Așteptăm răspunsul Ministerului Finanțelor și o Ordonanță de Guvern care să reglementeze Legea nr. 296”, a transmis pentru Europa Liberă Sorin Crețu, directorul comercial al AFDJ.
„Am luat legătura cu un avocat și în cel mult două săptămâni vom depune acțiune în instanță. Până atunci, navigatorii au spus că, dacă nu primesc norma de hrană, stau la bordul navelor, dar fără să lucreze”, a declarat Ștefan Frunză pentru Europa Liberă.
În cel mai negru scenariu, dacă navigatorii nu vor fi mulțumiți de rezultat și vor opri lucrul, nu doar traficul comercial va avea de suferit pe Dunăre: AFDJ are obligația să întrețină calea navigabilă.
Acordul internațional semnat la Belgrad în 1948 prevede „în cazul când un stat dunărean nu ar fi în măsură să întreprindă el însuși lucrările care sunt de competența sa teritorială și care sunt necesare pentru a asigura navigația normală, acest stat va fi ținut să le lase a fi executate prin Comisiunea Dunării”.
Situația este descrisă în adresa trimisă de sindicaliști Guvernului, adresă la care acesta nu a găsit încă, de două luni, resursele necesare să ofere un răspuns.
Ce prevede ordonanța austerității în privința achizițiilor
Art. I. — (1) În anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, ordonatorii de credite ai autorităților și instituțiilor publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, nu pot încheia angajamente legale pentru categoriile de cheltuieli prevăzute la următoarele articole de cheltuieli bugetare:
a) „Bunuri și servicii” pentru alineatul „Furnituri de birou”;
b) Reparații curente;
c) Bunuri de natura obiectelor de inventar;
d) Cărți, publicații și materiale documentare;
e) Consultanță și expertiză;
f) Pregătire profesională;
g) Studii și cercetări;
h) Contribuții ale administrației publice locale la realizarea unor lucrări și servicii de interes public local, în baza unor convenții sau contracte de asociere;
i) Alte cheltuieli, cu excepția alineatelor „Chirii”, „Prime de asigurare nonviață” și „Executarea silită a creanțelor bugetare”; j) Asociații și fundații, cu excepția angajamentelor ce vizează domeniile „Sănătate”, „Asistență socială” și finanțarea structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale prevăzute la art. 86 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, și ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară prevăzute la art. 10 din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
