Românii nu mai au încredere că miniștrii Transporturilor își respectă promisiunile în privința autostrăzilor, susține Sorin Grindeanu, care adaugă, în interviul pentru Europa Liberă că „este o rușine” că România nu are o autostradă care să traverseze Carpații. În PNRR, România a alocat 7,5 miliarde de euro pentru autostrăzi.
*Europa Liberă va difuza vineri dimineață a doua parte a interviului cu Sorin Grindeanu, despre funcționarea Coaliției de guvernare, perspectivele guvernării și cele electorale, precum și despre criza prețurilor la gaze.
Ministrul spune însă că nu are inelul Arabelei, eroina unui serial din comunism, pentru a face vrăji în privința autostrăzii Comarnic - Brașov. Prima soluție tehnică, cu un cost de 8 miliarde de euro a fost respinsă de minister. De opt luni se lucrează la un plan B.
Sorin Grindeanu dezvăluie că a primit critici din interiorul PSD pentru modul în care s-a raportat la scandalul Blue Air, dar precizează că trebuie respectate regulile economiei de piață. Potrivit ministrului, compania poate ajunge în faliment dacă nu se recredibilizează. Într-o situație similară ar putea și TAROM, dacă nu respectă planul de restructurare, iar numirile politice continuă.
- despre Blue Air: Dacă vrem să ne întoarcem în alte epoci, în care statul trebuie să vină și să rezolve tot, eu nu sunt de acord cu această abordare și nu sunt de acord nici cu pozițiile în care, dacă intră o firmă privată în faliment, trebuie să vină statul și să ajute. Vrem o economie de piață sau vrem să ne întoarcem în alte zone.
- TAROM, între redresare, privatizare și faliment: TAROM urmează un plan de restructurare și management privat și se poate privatiza sau poate da faliment.
- despre garanțiile Blue Air și preluarea de AVAS: Nu cred că garanțiile acoperă creditul, am fost de acord cu amendamentul din Parlament ca Blue Air să treacă la AVAS dacă are probleme.
- despre autostrada Brașov - Comarnic: Nu am inelul Arabelei să o fac să apară. Am respins soluția de 8 miliarde de euro. Poate nu o să fie doar autostradă, poate vor exista și porțiuni de drum expres.
- despre autostrada Pitești - Sibiu: S-ar putea să fie gata în patru ani. Faptul că n-avem o autostradă care să traverseze Carpații este o rușine.
Europa Liberă: Ați fost plecat în vacanță.
Sorin Grindeanu: Da, am fost cu familia plecat în vacanță.
Europa Liberă: Ați fost fost plecat cu avionul, cu mașina?
Sorin Grindeanu: Cu mașina am fost. Am fost pe litoralul românesc cinci zile și am fost tot cu mașina, în afară, în Slovenia, cu copiii și cu soția.
Europa Liberă: Presupun că ați văzut că sute de români în aceste zile stau în aeroporturi așteptând ca cineva să-i aducă acasă, tot din niște vacanțe.
Sorin Grindeanu: Da, am văzut.
(*Interviul integral, în varianta audio, la finalul articolului.)
Europa Liberă: Când ați avut pe masă primele informări din partea AFM-ului (n.r. - Administrația Fondului pentru Mediu) și ANPC-ului (n.r. - Protecția Consumatorului) că este ceva în neregulă la Blue Air și acolo se poate transforma totul într-un nou Caritas?
Sorin Grindeanu: Răspunzând complet la toată întrebarea: situația economică a Blue Air-ului era cunoscută de ani de zile și am să mă explic. Undeva în toamna anului 2020, au solicitat acel ajutor de stat pe care îl știți de trei sute de milioane de lei. A fost dată o ordonanță de urgență cu privire la acest lucru.
Blue Air a început să tragă sume din acești trei sute de milioane de lei din octombrie până în ianuarie 2021. În decembrie 2020, în perioada în care încă accesau acest credit, să-i spunem așa, sau acest ajutor, ei au intrat, conform unei decizii judecătorești, a unui judecător-sindic, în acea formă de organizare numită concordat, care este premergătoare falimentului, insolvenței printr-o sentință judecătorească.
Asta e public, arăta situația economică a Blue Air. Pe parcursul anului 2021 s-a tot venit cu diverse adrese către Minister, informându-se Ministerul, atât al Transporturilor, cât și a Finanțelor, în fapt Guvernul României, și de faptul că ei nu mai pot să ramburseze acest ajutor.
În momentul când s-a dat ajutorul, adică în octombrie 2020 de către Guvernul Orban, situația era astfel: timp de un an de zile trebuiau să plătească dobânzile la acest credit. Deci până în octombrie 2021, iar din octombrie 2021 să plătească și dobânzile și rata. Ei au informat Ministerul Transporturilor în iulie-august 2021 că nu pot să plătească nici măcar dobânzile și de atunci n-au mai plătit absolut nimic.
Europa Liberă: Aceea a fost singura informare care a existat între Blue Air și Guvernul României, respectiv Ministerul Transporturilor sau au existat și altele?
Sorin Grindeanu: De atunci au început și au spus că ei nu pot să plătească.
Europa Liberă: În decembrie ați primit noi informări de la ei?
Sorin Grindeanu: Nu s-a schimbat situația față de august – iulie, adică în momentul în care au anunțat că ei nu mai plătesc. Într-un fel, au notificat Guvernul României că ei nu pot să plătească ce s-au angajat în urmă cu zece luni. N-au mai făcut acest lucru.
E dificil să găsești peste noapte soluții să aduci românii în țară.
Fie că vorbim de autorități naționale sau europene, nu putem contesta faptul că industria aeronautică a trecut totuși, odată cu această pandemie, printr-o situație dificilă. Și nu doar România, ci și alte state au oferit ajutoare către companiile aeriene. Ăsta este un lucru pe care nu l-a inventat România și puteți verifica - în aproape toate țările Uniunii Europene a existat acest tip de ajutor. Este adevărat că a fost afectată industria.
Totodată, această formă de organizare, dată printr-o sentință, vă repet, printr-o sentință, te duce la anumite restricții. Mai mult decât atât, în iulie anul acesta, 2022, și-au reînnoit forma de organizare, acest concordat pentru încă un an, tot urmare a unei sentințe a unui judecător.
Dar asta nu înseamnă că decizia management-ului și, subliniez, a existat o decizie a management-ului, nu a Consiliului de Administrație (CA), să întrerupă zborurile este una corectă. Acea decizie n-a fost a CA, a fost a management-ului, urmare a acțiunii AFM-ului, justificată de către Blue Air că este acțiunea AFM-ului și care ne-a dus într-o situație delicată.
Acum o săptămână, în seara în zilei respective, tam-nesam ne-am trezit dintr-odată cu acest anunț de la Blue Air că întrerupe zborurile, ca urmare a popririi conturilor de către cei de la AFM - Ministerul Mediului, mă rog, ei nu mai se află în posibilitatea de a efectua zboruri.
Acest lucru a dus, la ceea ce știți, hotărârea de Guvern fost dată în urmă cu o săptămână prin care s-au alocat cinci milioane la fondul de rezervă al Guvernului.
Să știți că e dificil să găsești peste noapte soluții să poți să aduci, să aduci românii. Vorbesc de românii care au fost pe aeroporturi în vacanță.
Europa Liberă: V-am întrebat dacă ați primit aceste informații din partea AFM-ului și din partea ANPC-ului.
Sorin Grindeanu: Eu nu am știut de acțiunea AFM-ului de poprire a conturilor lui.
Europa Liberă: Nu știați că Blue Air are probleme?
Sorin Grindeanu: Știam că are și toată lumea știa. E o decizie publică ceea ce a dat judecătorul de două ori. Cine spune că nu știe aceste lucruri înseamnă că minte. În momentul în care se dă o decizie publică e o sentință. Faptul că Blue Air-ul se află în această situație de concordat e ca urmare a unei decizii a unui judecător, care e publică.
Europa Liberă: Oamenii nu am știut. Ei au cumpărat bilete la Blue Air cu bună credință. Dumneavoastră, Sorin Grindeanu, vă dau exemplu, dacă erați în luna aprilie.
Sorin Grindeanu: În aprilie se aflau în aceeași situație.
Europa Liberă: Dacă erați în situația de a cumpăra un bilet de avion, alegeați Blue Air?
Sorin Grindeanu: Depinde de destinație și de cursa respectivă. Ce încerc să vă spun eu e următorul lucru, situația lor nu s-a schimbat de aproape doi ani. Da? S-a schimbat în ultima săptămână prin această decizie de poprire a conturilor, de blocare a AFM-ului, dar situația lor este publică de doi ani.
Europa Liberă: Datoriilor lor au crescut cu o sută de milioane față de anul trecut.
Sorin Grindeanu: Dar tot în această situație de concordat sunt de aproape doi ani, care este starea premergătoare falimentului.
Europa Liberă: De aceea v-am întrebat: dumneavoastră vă gândeați să cumpărați un bilet în luna aprilie?
Sorin Grindeanu: Și eu v-am răspuns că în funcție de rute și de destinație n-aveam o problemă să cumpăr un bilet la Blue Air, dar, totodată, trebuie să mai înțelegem ceva: faptul că vorbim de o companie privată, nu e compania statului.
Europa Liberă: La care statul are doi reprezentanți în Consiliul de Administrație.
Sorin Grindeanu: Urmarea acestui ajutor. Dar nu e o companie a statului. Este o companie privată. Vă dau un exemplu dus la extrem și vreau să subliniez acest lucru: dacă dumneavoastră aveți un credit la alimentara de la parterul blocului în care stați și de acolo trebuie să vă luați pâine și când coborâți n-au pâine, nu mâncați pâine? Eventual vă duceți la alimentara de lângă, vă cumpărați altă pâine și vedeți cum vă recuperați banii.
Galerie Foto | Blue Air, toate aeronavele la sol. Călătorii rămași în aeroporturi reacționează pe social media
Dar să știți că există regulamente europene, care se aplică și la Lufthansa, și la Air France, și la Tarom, și la Blue Air, și la Wizz Air și la toate, care spun următorul lucru: în momentul în care se anulează o cursă sau e întârziere mai mare de șase ore la o cursă, călătorul își recuperează banii și compania este obligată să dea aceste sume, sumele de bani până în cuantum de 600 de euro, este în funcție de distanța și de ruta respectivă.
Acestea sunt regulamente europene. În paranteză vă spun, în urmă cu două săptămâni, s-au anulat opt sute de zboruri ale Lufthansa. Nu s-a dus Olaf Scholz cu avioane să aducă nemți acasă.
Dacă vrem să ne întoarcem în alte epoci, în care statul trebuie să vină și să rezolve tot, eu nu sunt de acord cu această abordare și nu sunt de acord nici cu pozițiile în care dacă intră o firmă privată în faliment trebuie să vină statul și să ajute. Mâine se întâmplă altceva. Vrem o economie de piață sau vrem să ne întoarcem în alte zone.
În acest moment, eu îmi doresc ca Blue Air să fie salvată pentru că vorbim până la urmă de o companie românească, dacă acest lucru, pe regulile de piață, nu se întâmplă, să știți, și ați văzut agresivitatea altor companii de acest tip low-cost în a lua piața deținută de Blue Air.
Europa Liberă: Mulți oameni au simțit și presupun că ați remarcat și dumneavoastră pe rețele de socializare sau când i-ați văzut la televizor: au simțit că sunt abandonați de stat și că statul a avut informații despre situația delicată financiară a Blue Air, iar ei nu au fost informați. Niciun oficial al statului român nu a ieșit să spună ceva despre situația de la Blue Air.
Sorin Grindeanu: Vă contrazic. Unu: statul nu a abandonat. Statul a dat hotărâre de guvern prin care a alocat o sumă și prin care Taromul a făcut șapte, opt sau nouă curse în ultimele zile, aducând aproximativ o mie de români.
Europa Liberă: Din câți?
Sorin Grindeanu: Păi eu nu pot să iau pe toată perioada. Noi vorbim de situații de urgență.
Dacă dumneavoastră vă luați un bilet la o cursă de autobuz, de autocar de la București la München, de la companie privată și acea companie nu-și mai desfășoară traseul, trebuie să vină Nicolae Ciucă să pună la dispoziție un autocar, sau Sorin Grindeanu să vă duceți dumneavoastră la München?
Europa Liberă: Dacă statul are doi reprezentanți în acea firmă.
Sorin Grindeanu: Nici măcar atunci. Are doi reprezentanți, dar nu este parte a acelei firme. Are doi reprezentanți cu un mandat clar să urmărească din moment ce s-a dat acel ajutor de stat, dar nu e parte în acea firmă statul.
Dacă și recâștigă încrederea călătorilor, Blue Air are un final tragic.
Europa Liberă: Cei doi au remarcat că problemele continuă?
Sorin Grindeanu: Bineînțeles că au remarcat, dar e decizie publică. Faptul că s-a considerat că nu trebuie să se spună public acest lucru, inclusiv de dumneavoastră, de presă. De ce nu ați căutat sentința judecătorului sindic? E publică? De ce n-ați dat-o public?
E o chestiune care s-a întâmplat și în decembrie 2020 și în iulie 2021. De ce? Că alte sentințe văd că sunt de interes. N-a fost ținută la secret. De unde această chestiune? Toată lumea știa, fiindcă altfel nu luau ajutorul de stat.
S-au tras semnale de alarmă în ultima perioadă, dacă mă gândesc și la ANPC și la alții, care au spus acest lucru. Nu luau acest ajutor de stat dacă erau într-o situație economică bună. Adică despre ce vorbim? Au venit să ia trei sute de milioane fiindcă aveau miliarde în conturi. Pentru ce au primit ajutor de stat, fiindcă stăteau bine economic?
Europa Liberă: Domnul Orban, la vremea respectivă premier, susținea că au luat acești bani pentru că a fost un an greu din cauza pandemiei ...
Sorin Grindeanu: Mergeau bine economic sau că mergeau prost?
Europa Liberă: Mergeau prost din cauza pandemiei.
Sorin Grindeanu: Atunci ce a fost secret?
Europa Liberă: Secretul a fost în această primăvară când AFM-ul și ANPC -ul aveau informații.
Sorin Grindeanu: Am văzut chestiunile publice, dar situația lor economică nu s-a schimbat de doi ani și ceva.
Europa Liberă: Întrebarea pentru viitor: ați spus că vă doriți salvarea Blue Air. Cum credeți că un cetățean poate cumpăra un bilet la Blue Air în viitor?
Sorin Grindeanu: Asta e o întrebare bună. Primul punct pe care trebuie să îl facă dacă doresc, din perspectiva mea, dar eu nu sunt CEO la Blue Air și nici nu îmi stă bine să dau sfaturi ca ministru al Transporturilor, trebuie să recâștige încrederea călătorilor. Dacă nu-și recâștigă încrederea călătorilor, compania are un final tragic.
Europa Liberă: Faliment.
Sorin Grindeanu: Bineînțeles. Vedeți altul?
Europa Liberă: Dumneavoastră ne puteți spune.
Sorin Grindeanu: De ce să vă spun eu? Eu spun dacă se închide o alimentară, trebuie să spun eu sau trebuie să vină ministrul Daea să spună asta? Vrem să ne întoarcem în comunism sau vorbim de economie de piață?
Europa Liberă: Oamenii care au cumpărat bilete la Blue Air au fost păcăliți, au fost amăgiți că vor primi zboruri ulterioare în baza acelor sume.
Sorin Grindeanu: Am văzut comunicatul Blue Air-ului din urmă cu câteva zile în care au dat trei variante cu rambursarea sumelor cu alte rute, dacă se pot echivala, dacă reîncep zborurile, și cu raportarea în wallet-ul valorii respective.
Da, am mai văzut ceva în acel comunicat care, recunosc, m-a deranjat pentru că eu știu ce eforturi s-au făcut, și la minister și la Tarom în aceste zile, pentru a face aceste curse în a aduce aproape o mie de români acasă și alți aproape opt sute au folosit cursele TAROM deja existente folosind biletul Blue Air.
Să știți că n-a fost simplu: să găsești echipaj, pentru că Taromul trebuie să-și desfășoare orarul propriu al companiei proprii, să găsești echipaj disponibil, să găsești avion disponibil, să găsești înțelegere în aeroporturile de destinație, să poți să aterizezi și să poți să decolezi.
Și s-au făcut eforturi și la minister și la Tarom și le-am mulțumit de fiecare dată și la Ministerul de Externe.
Europa Liberă: Credeți că oamenii își vor mai vedea banii dacă dumneavoastră vorbeați mai devreme totuși de un posibil sfârșit acestei companii, falimentul?
Sorin Grindeanu: Vorbeam de faliment dacă nu reușesc să-și recâștige încrederea călătorilor. Eu pot să vă spun că nu îmi doresc acest lucru și pot să vă spun că dacă se vine cu un plan coerent și nu trebuie să vină la Sorin Grindeanu. Acest ajutor a fost dat și cu aprobarea Comisiei Europene, cum s-au dat în toate țările.
Europa Liberă: Cu domnul Burduja ați vorbit în această perioadă?[Sebastian Burduja, PNL, Ministrul Cercetării, fost secretar de stat la Ministerul de Finanțe]
Sorin Grindeanu: E coleg cu mine. Să știți că nu vreau să fac pe milițianul aici, pe post de ministru. Eu sunt de acord că este colegul meu de guvern. Nu sunt nici prim-ministru să-i chem la ordine pe colegii mei.
Europa Liberă: L-ați fi chemat?
Sorin Grindeanu: Aș fi luat mai multe date, sunt de acord. Asta nu înseamnă că primul ministru nu are în acest moment date, că nu vreau să vorbesc în numele primului ministru.
Europa Liberă: Pare așa o pace între PSD și PNL să nu ne deranjăm unii pe alții cu ce am făcut în trecut.
Sorin Grindeanu: Nu e o pace în care unii... Hai să facem tablou corect. Unu, unii au făcut în trecut, dacă au făcut ceva și momentul de început - T zero, dacă e să vorbim așa în termeni din fizică, este acea ordonanță în care s-au dat trei sute de milioane. Doi, au mai fost unii între timp care pozează în fecioare mari. Păi da, de când a început Blue Air-ul să nu mai plătească datoria? De când a început Blue Air-ul să nu mai plătească?
Europa Liberă: De când?
Sorin Grindeanu: Din august 2021. Cine era aici?
Europa Liberă: Cred că mai avea șașe zile domnul Drulă.
Sorin Grindeanu: Nu șase zile. Cu vreo două luni înainte.
Europa Liberă: Ați spus august.
Sorin Grindeanu: Iulie, august, USR-ul a plecat în septembrie.
Europa Liberă: Și domnul Drulă e vinovat să înțeleg?
Sorin Grindeanu: Nu, eu n-am spus, dar nici nu poate să pozeze în Fecioară Maria.
Europa Liberă: Cred că nici dumneavoastră nu puteți cu pozați în Fecioara Maria, nici Ludovic Orban.
Sorin Grindeanu: Eu pot să vă spun următorul lucru: de când a început să nu mai plătească Blue Air-ul și de când au notificat Guvernul este vara anului trecut. Adică nu se mai întâmplau, nu se mai respectau condițiile pentru care a fost dat acel acel împrumut.
Europa Liberă: Acele informări au fost când domnul Drulă era ministru și au continuat succesiv și anul acesta.
Sorin Grindeanu: Informările nu trebuie să aibă cineva impresia că sunt lucruri extraordinare. Începând din august anul trecut nu s-a schimbat statusul.
Europa Liberă: Ei informau că nu plătesc.
Sorin Grindeanu: Nu informau, nu plăteau. Despre ce vorbim? În acest moment ei n-au mai plătit aceste aceste sume. Rămâne să vedem cum s-au constituit acele garanții.
Europa Liberă: Statul român ar trebui să primească din acele garanții anumite sume. Din toate informațiile publice, acele garanții nu acoperă acel împrumut?
Sorin Grindeanu: Da, vă rog eu să verificați, că iarăși spuneți după aceea că n-a fost informată lumea. Luați ordonanța de urgență dată de Orban și uitați-vă să vedeți ce garanție sunt. E publică ordonanța, nu este la secret.
Europa Liberă: Sunt aeronave care nu sunt la prețul la care erau estimate și un teren. Greșesc?
Sorin Grindeanu: Nu, nu greșiți.
Europa Liberă: Dumneavoastră ca ministru constatați că acele garanții nu acoperă...
Sorin Grindeanu: Dar nu e rolul Ministerului Transporturilor să execute garanțiile. Nu e în fișa postului. N-am pârghiile legale să mă apuc. Unu: nici nu știu să fac evaluări la terenuri, că nu e rolul ministrului Transporturilor să fac acest lucru, nici să mă apuc să execut aceste garanții, că nu e titular Ministerul Transporturilor pe treaba asta. Da?
Europa Liberă: Dar sunteți conștient în acest dialog că acele garanții nu acoperă creditul.
Sorin Grindeanu: Eu pot să am o părere, există o problemă în acest moment legată de garanție. Dar s-ar putea să fie falsă.
Repet, nu sunt expert în în această chestiune.
Europa Liberă: Cine ar trebui să preia după aceea executarea garanției? Este acel amendament despre care s-a vorbit, introdus în luna mai, că dacă este o problemă, trece către AVAS, nu merge către Ministerul Transporturilor. E o problemă că merge către AVAS și se știa acest lucru din luna mai? Se pregătea terenul, de fapt, pentru această situație?
Sorin Grindeanu: E rolul AVAS-ului, era nenatural să fie la Transporturi. Cum să mă duc să execut, să intru drept cotă parte? Mie mi se părea împotriva firii din start.
Europa Liberă: Înseamnă că în luna mai existau aceste informații că s-ar putea ajunge în situația asta, nu?
Sorin Grindeanu: Se știa de doi ani de zile, nu de anul trecut. Cine v-a spus că nu știa, de exemplu fostul Ministru de aici care poza, minte.
De doi ani de zile s-a intrat și au cerut acești bani nu că stăteau foarte bine economic și fiindcă aveau mari probleme și de doi ani de zile, ei, aproape doi ani, sunt în această formă de concordat.
Europa Liberă: Dumneavoastră ați înțeles ca ministru din luna mai că situația se poate agrava și s-a luat această decizie.
Sorin Grindeanu: Nu, de ce trăiți în scenarii de acest tip? Nu.
Europa Liberă: Pentru că Parlamentul a acționat.
Sorin Grindeanu: Dar eu răspund în numele Parlamentului?
Europa Liberă: Sunteți în coaliția de guvernare, presupun că știați ce se întâmplă.
Sorin Grindeanu: Bineînțeles și am fost de acord cu acest amendament.
Europa Liberă: Asta vă spun, știați, nu erau informații noi.
Sorin Grindeanu: Normal c-am știut de acest amendament, nu înseamnă că eu l-am propus, dar am fost de acord cu el pentru că am considerat că AVAS-ul, cum e și la alte societăți, poate să gestioneze aceste lucruri, nu Ministerul Transporturilor.
TAROM, între management privat și restructurare sau faliment
Europa Liberă: Să revenim acum spre ce puteți controla. Se numește TAROM, o companie care pierde ani de ani bani. Dar se mai întâmplă ceva cu TAROM, multe numiri pe criterii politice, mulți șefi numiți exclusiv pe criterii politice și o mare familie a TAROM-ului, în care au foarte multe familii, la propriu, se regăsesc printre angajați. Când se va sparge această problemă a TAROM-ului, a numitor politice care sunt de zeci de ani în această companie și compania aceasta va avea un drum normal spre eficiență și nu spre apartenență politică?
Sorin Grindeanu: Pașii ar trebui să fie și trebuie să fie următorii: unu - să pună în aplicare planul de restructurare agreat cu Comisia Europeană în urmă cu două luni. Am avut încă o discuție la Bruxelles cu doamna comisar Vestager și am căzut de acord pe acel plan de restructurare și trebuie să-l punem în aplicare.
Toți cei care vă spun că nu s-au întâmplat numiri politice în toți acești treizeci și ceva de ani de după Revoluție, mint toți. Atâta timp cât nu faci, indiferent de companie, indiferent de cât de extraordinar e CV-ul cuiva, dacă nu aplici 109 (n.r. - guvernanța corporativă), toate aceste numiri sunt politice.
Și asta vă spune un om care are o mașină de tocat foarte bună aici, la ieșire, vă rog să filmați când ieșiți mașina de tocat hârtii. Am primit în zece, aproape zece luni de când suntem la guvernare, topuri întregi de CV-uri și de aici a plecat hotărârea mea de a aplica 109 la toate companiile din subordinea Ministerului Transport în această perioadă și am pornit acest proces.
Am făcut licitație publică pentru firmele care să recruteze, o firmă externă, deci n-are nicio treabă Ministerul Transporturilor. Doi - în această perioadă, la unele s-a și încheiat perioada în care se depun CV-urile, există un calendar pentru toate companiile din subordinea sau din coordonarea Ministerului Transporturilor.
Dacă nu se întâmplă acest lucru, toate celelalte, că pozează unii mai frumos, mai urât, că au credibilitate mai mare sau mai mică, vă spun eu că toate sunt de acest tip, toate, restul este minciună. Și atunci, dacă faci acest 109, pentru că nu exista alt cadru legal decât de a aplica 109.
Europa Liberă: Dumneavoastră spuneți că acele CV-uri presupun că veneau de la colegii dumneavoastră din Partidul Social Democrat sau din PNL. De ce vă trimiteau CV-uri dacă doreau management profesionist.
Sorin Grindeanu: Pentru că aici e decizia mea. M-ați întrebat de lucruri pe care le fac eu, aici e decizia mea și am luat această decizie de a face 109 la toate instituțiile. În acest moment când vorbim, se întâmplă acest lucru la cinci companii: Metrorex, CFR Infrastructură, CFR Călători, CNAIR, CNIR. Până la sfârșitul anului se vor întâmpla lucrurile la toate celelalte, e calendar, e public. Dacă vorbim de aceste cinci, eu nu știu, ca ministru, nimic, câte CV-uri s-au depus, cine le-a depus și așa mai departe și e normal.
Europa Liberă: Garantați că numirile vor fi apolitice?
Sorin Grindeanu: Pe 109? Este o chestiune și v-am spus că a existat o achiziție publică cu firme, a fost procedură de achiziție în care au venit mai multe firme și care se ocupă de acest lucru. Facem 109 sau nu facem?
Europa Liberă: De ce nu au înțeles colegii dvs din PSD sau PNL că acest lucru era normalitatea?
Sorin Grindeanu: Sau în trecut din USR? Când am venit aici am găsit useriști în consiliile de administrație, doar nu credeți că ei sunt nemuritori și reci. Au fost UDMR, USR, toată lumea.
Tocmai de aceea am luat această hotărâre. Că mai trimit, că nu mai îmi trimit, nu mai mai interesează în acest moment, pentru că am pornit 109. Punct. Dacă se întâmplă aceste două puncte: o dată planul de restructurare agreat cu Comisia și al doilea lucru management pe 109, există o șansă să salvăm TAROM.
Dacă nu, Taromul va avea aceeași traiectorie ca multe companii din estul Europei și nu doar din Est, care au dat faliment. În acest moment, în estul Europei, dacă luăm companiile aeriene din fostele țări sovietice, comuniste, mai există două companii naționale pe piață LOT-ul polonez și TAROM. Restul toate sunt faliment sau închise de ani buni.
Nu e exemplu doar din estul Europei și Alitalia în urmă cu un an și ceva, nu că a avut probleme, s-a închis. Deci, există o șansă, ca să închid întrebarea dumneavoastră.
Dacă facem acești doi pași esențiali nu înseamnă că am terminat lucrurile. Dar, așa măcar avem o șansă să salvăm TAROM-ul. Management stabil, dat de 109 și restructurare. Este stabilită prin agreement-ul cu Comisia Europeană. Dacă nu faci aceste lucruri, în mod sigur falimentul e la orizont.
Europa Liberă: Privatizarea Tarom mai intră în discuție?
Sorin Grindeanu: Sunt deschis, ca ministru, la orice tip de de acțiune care să ducă la eficientizarea activității Tarom. Că înseamnă ca statul să-și vândă transparent, deschis pe bursă o parte de acțiuni, că înseamnă lucruri care să ducă, multe alte acțiuni pot fi făcute, care să ducă la la eficientizarea și la așezarea pe baze economice corecte. Sunt deschis la toate aceste propuneri.
Deocamdată, trebuie să se întâmple cele două lucruri de care aminteam mai devreme. Să știți că am dialoguri, și nu doar eu, că nu trebuie să am doar eu, ci Taromul și conducerea de acolo și trebuie să aibă și cei de aici din minister de pe zona de aviație discuții și au avut cu companii mari, puternice în ultima perioadă discuții, pentru că să știți că TAROM cu bune, cu rele, dar e un brand.
Este un brand important care a existat și există de mult timp pe piață și TAROM-ul de aceea poate fi sau sunt un un pic optimist din acest punct de vedere.
Europa Liberă: În cât timp vom afla dacă TAROM se salvează și merge spre privatizare.
Sorin Grindeanu: Nu e un proces de scurtă durată. Ei au termenele clare cu Comisia stabilite prin ceea ce vă spuneam mai devreme. De asemenea, sunt termene clare pe 109.
Când va veni nou Consiliul de Administrație și noul management pe 109 - să știți că de ai bun 109, că ai criterii de performanță pe care, anual, în Consiliul de Administrație, domnii manageri sau director general, dacă nu le-au atins, pleacă acasă.
Europa Liberă: Știți că povestea aceasta s-a mai vândut și în alți ani și nu s-a respectat.
Sorin Grindeanu: Asta e legea 109, în acord cu principiile europene.
Europa Liberă: Ați simțit acum TAROM că este pregătit să ia locul Blue Air pe piață, să fie activ?
Sorin Grindeanu: Sunt piețe diferite. Taromul nu e competitor cu Blue Air-ul și nici n-a fost. Blue Air u este o companie low-cost. Taromul este o companie de linie, normală, nu e low-cost. Blue Air are competitori alții Wizzair, RyanAir și așa mai departe.
Este o rușine că nu avem o autostradă care să traverseze Carpații. Nu am inelul Arabelei
Europa Liberă: Mai există o problemă pe care românii o resimt. Se numește autostrăzile din România. Se apropie sărbătorile de iarnă, iar vom avea cozi pe Comarnic, Brașov.
Sorin Grindeanu: Voi supăra pe mulți prin acest interviu, inclusiv pe colegii mei din partid, care sunt mai de stânga decât mine. Abordarea pe subiectul Blue Air, din anumite puncte de vedere, din păcate, am văzut această abordare la oameni care spun că-s de dreapta a părut una socialistă, sincer și chiar a fost socialistă.
Europa Liberă: Ați primit reproșuri din PSD pentru modul în care ați comunicat pe subiectul Blue Air?
Sorin Grindeanu: Eu le-am spus: vrem economie de piață? Astea sunt regulile, nu sunt regulamente ale României, sunt regulamente europene.
Europa Liberă: Dar cineva din partid v-a transmis că nu este bine.
Sorin Grindeanu: Da, dar nu în mod direct. Că sunt mai degrabă mesaje de dreapta ce am transmis eu în aceste zile. Sigur, unii care-s de dreapta au transmis de stânga, alții am înțeles în isteria lor neomarxistă de ce transmit aceste lucruri.
Europa Liberă: Revenim la Comarnic Brașov, vom vedea iar cozile de mașini la iarnă?
Sorin Grindeanu: Revenind la ce v-am spus și că o să supăr mulți. Să știți că n-am, când eram mic era acel serial Arabela, n-am inelul Arabelei să-l întorc și dintr-o dată să avem autostrăzi pe distanța Comarnic-Brașov.
În 2021, a fost încheiată licitația pentru sau chiar în 2020, dacă nu mă înșel, a fost încheiată licitația pentru elaborarea studiului de fezabilitate Comarnic-Brașov. O durată de patru-cinci ani, ca să faci doar studiul de fezabilitate, o licitație care are un câștigător.
În acest moment i-am pus pe colegi, i-am rugat pe colegii mei, deși este un contract adjudecat, în desfășurare, nu există termeni să reziliezi contractul, oamenii se înscriu în termenii respectivi, i-am rugat pe colegii mei din Minister să încerce să aibă discuții cu firma respectivă, fiindcă am văzut tot felul de poziții cum că se ajunge la o autostradă care are costul de aproape opt miliarde de euro. Adică o sută și ceva de kilometri de autostradă să ajungi la opt miliarde de euro pe soluțiile tehnice mi se pare extrem de mult și nu pot să accept așa ceva.
Europa Liberă: Când ați primit această informație, știu că este de la începutul anului această informație.
Sorin Grindeanu: Înțeleg că interesul autorităților locale de a nu strica zonele respective, și înțeleg de ce, pentru că sunt zone turistice, iar toate dezvoltările care au loc acolo nu ar trebui să fie, să spunem, îngrădite de o autostradă. Dar nici nu pot să mergi cu tunel de la Comarnic la Brașov, că nu traversăm, nu suntem pe Tunelul Mânecii sau Gotthard, iar costurile, costurile acestea sunt imense și nu își permite nimeni.
Săptămâna viitoare va fi o întâlnire cu proiectantul și cu alți factori de decizie pentru a ne duce pe variante mult mai jos, fiindcă altfel, dincolo de termenul de care vorbeam mai devreme, ajungem să avem un SF și după aia să faci licitația și să n-ai banii necesari să execuți.
Europa Liberă: Când ați venit la minister în această iarnă v-ați dat seama că soluția cu tunelul reprezintă un cost foarte mare.
Sorin Grindeanu: Eu cred că oricine, oricine ar fi fost aici, și-ar fi dat seama. Totuși, opt miliarde pe o sută și ceva de kilometri...
Europa Liberă: În cele opt luni, din ianuarie până în prezent, s-a căutat o altă soluție tehnică?
Sorin Grindeanu: Se caută. Este un contract în desfășurare, nu a venit firma respectivă să dea livrabilul. Dacă vreți, am intervenit în mod pozitiv în contract, în sensul că am fost informat că la cum se duc dezbaterile publice pe la autoritățile locale, care spun pe la mine nu treci, trebuie tunele.
Având aceste semnale, am acționat intervenind, repet, în mod pozitiv, noi ca Minister, și spunând stop. În forma asta în care toată lumea vrea tunel, vrea lucruri extraordinare, ajungem la un cost pe care statul român nu și-l va permite și atunci trebuie să regândiți. Repet, în toate aceste perioade au fost dezbateri publice la autoritățile locale, deci sunt informații publice.
Europa Liberă: Care este soluția?
Sorin Grindeanu: Nu s-a terminat. În primul rând sunt în contract cei care realizează studiul de fezabilitate. În al doilea rând, se caută soluții care să ne ducă mult mai în jos și ăsta este rostul acestor întâlniri.
Europa Liberă: Să nu treacă prin stațiuni?
Sorin Grindeanu: Nu poți să mergi o sută de kilometri pe tunel sau în tunel.
Europa Liberă: Asta am înțeles. Care este planul B?
Sorin Grindeanu: Studiul de fezabilitate este în lucru, nu este finalizat. În această perioadă s-au primit semnale că lucrurile merg spre o soluție extrem de scumpă. Noi am considerat necesar să le atragem atenția că așa ceva, chiar dacă la final se vine conform contractului, firma respectivă va veni cu studiul de fezabilitate pe care trebuie să-l recepționez, noi nu vom putea realiza execuția acelui proiect.
Europa Liberă: Deci nu avem o soluție B pentru Comarnic – Brașov.
Sorin Grindeanu: S-a intervenit, spunându-le că trebuie să reia aceste dezbateri, să găsească variante mai ieftine, nu tot timpul pe sub pământ și prin tuneluri.
Poate sunt tronsoane pe această secțiune Comarnic-Brașov, unde poate să fie drum expres, nu autostradă. Se iau în calcul toate variantele care ne-ar duce la un cost mai mic.
Europa Liberă: Când spuneți cost mai mic, care este suma pe care o considerați corectă?
Sorin Grindeanu: Nu, nu. E un lucru pe care în acest moment eu nu pot să-l calibrez.
Europa Liberă: Cinci miliarde e o sumă mai aproape de adevăr?
Sorin Grindeanu: Dar nu facem așa. În primul rând, vreau să vină, pentru că e un proces, nu e simplu. Nu a zis ministrul că, domnule, dacă faceți studiu și iese în trei miliarde e foarte bun. Nu, scuzați-mă, nu le știu pe toate și cine spune că le știe pe toate iarăși minte. V-am mai zis de câteva ori deci, această chestiune trebuie tratat așa. Stop, exact cum am spus - vă duceți, refaceți anumite lucruri, faceți dezbateri public, vorbiți cu primarii, vorbiți cu consiliile locale și veniți cu un plan B. Poate pe secțiunea asta de douăzeci de kilometri nu e nevoie de autostradă. Ajunge un drum expres, cum e cel de la Craiova la Pitești.
Soluții de acest tip aștept eu. Dar, repet, e un contract dat în urmă și adjudecat în urmă cu un an și ceva, dar nu voiam să o ia pe linia greșită.
Europa Liberă: Opt ore de la Timișoara la București, zece ore de la Veneția la Timișoara. Cum vi se pare paralela?
Sorin Grindeanu: Da, aveți dreptate. Dacă tot m-ați întrebat de Timișoara, cu autostradă sau fără sunt vreo șapte sau opt capitale ca număr de kilometri mai apropiate de Timișoara decât Bucureștiul, geografic.
Europa Liberă: Nu ar trebui să conectăm și capitala României la Vest?
Sorin Grindeanu: Ar fi vreun român care să vă spună că n-ar trebui?
Europa Liberă: Trec 32 de ani și nu avem autostradă între București și Sibiu.
Sorin Grindeanu: Eu consider faptul că n-avem o autostradă care să traverseze Carpații este o rușine. Faptul că treizeci și ceva de ani noi n-am reușit să facem acest lucru, fie că vorbim de trecerea Carpaților din Transilvania în Muntenia sau din Transilvania în Moldova. Hai să vă spun, ca să nu mai vorbim discuții sau ce vânează unii senzațional.
Europa Liberă: Românii vor autostrăzi dincolo de discuțiile politice.
Sorin Grindeanu: Da, românii ca să aibă autostradă, și dumneavoastră, și eu, și colegii noștri, în primul rând, trebuie să aibă contracte să se întâmple acea autostradă. Altfel rămânem cu dorința. Nu se pot întâmpla lucruri legate de construcții de autostrăzi dacă tu nu ai nici măcar semnate contracte să se execute. Hai să vorbim de Sibiu-Pitești, că despre asta este vorba.
În toamna anului trecut, cu toată dorința poporului român de a avea vreo autostradă care să treacă Carpații, și asta era cea mai aproape de finalizare, din cinci loturi ale autostrăzii Sibiu-Pitești existau contracte doar pe două. În toamna anului trecut, târziu, s-a semnat un contract. În primăvara aceasta al doilea contract și în august al treilea contract, cel mai mare contract semnat vreodată de CNAIR.
Deci, în niciun an de zile, în zece luni de zile s-a închis din această perspectivă, care e extrem de importantă. Nu poți să construiești autostrăzi dacă nu ai contracte de execuție. S-au închis lucruri sau prima parte a unor lucruri care trebuiau făcute de treizeci de ani. Restul sunt povești. Celelalte două au intrat în faza de execuție.
Lotul de la Sibiu la Boița va fi recepționat probabil în toamna târzie, chiar iarna acestui an. La celălalt, de la Pitești la Curtea de Argeș, de asemenea, se lucrează.
Europa Liberă: Sunt tronsoanele mai ușor de construit, nu trec munții.
Sorin Grindeanu: Da. Numai că pe celelalte - pe doi, pe trei și pe patru până acum zece luni de zile au fost doar discuții la televizor. Nu s-a făcut nimic, nici măcar nu se semnaseră contracte. S-a făcut primul pas.
S-au semnat contracte pentru execuție, proiectare și execuție, SF-urile există. Și atunci trebuie să ai un SF, trebuie să ai proiectare și după aceea execuție. Și ai două variante pe fonduri europene pe FIDIC [standard de contract internațional de construcții n.r.] roșu, în care este direct execuția sau pe FIDIC galben, care înseamnă proiectare plus execuție.
Deci sunt cele două variante pe care tu poți să le alegi ca autoritate contractantă și aici s-au închis lucrurile, sunt desemnați câștigătorii. Deja a trecut ceva vreme.
Pe loturile doi, trei și patru se lucrează la proiectare. Cred că pe patru deja e aproape de finalizare proiectarea, urmând să intre și pe patru pe formă pe execuție. Dar e târziu, sunt de acord cu dumneavoastră. Rușine e și că dacă mergi de la Sibiu la Nădlac te întrerupt vreo 14 kilometri între Marginea și Holdea, la limita județelor Timiș și Hunedoara, te dai jos de pe autostradă, mergi 14 kilometri și te reurci pe autostradă. Aia este o rușine.
Minciună și rușine
Europa Liberă: Ați remarcat că ați folosit des cuvintele minciună și rușine. Dar aceste lucruri trebuiau făcute de politicieni.
Sorin Grindeanu: Eu n-am făcut separație, că a fost guvern USR-ist, PNL-ist, PSD-ist. În treizeci de ani, clasa politică din România a rămas datoare pe infrastructură cetățeanului român.
Europa Liberă: Cu mențiunea că USR a fost la guvernare opt luni.
Sorin Grindeanu: Da, da, cu mare tam-tam, cu circ. În aceste luni, nouă luni aveai impresia, dacă te luai după isteriile lor că s-a terminat cu infrastructura în România.
Europa Liberă: Contează mai puțin conflictul decât finalul, că românii nu au pe ce să circule, nu au autostrăzi.
Sorin Grindeanu: Tocmai de aia, eu am fost cât se poate de onest și v-am spus aceste lucruri.
Europa Liberă: Care e termenul pentru finalizare Pitești – Sibiu?
Sorin Grindeanu: Depinde de loturi. V-am spus că unul din cele cinci se va da în circulație la începutul acestui an. Celălalt, care e important să știți dacă se ajunge, adică lotul cinci, Pitești-Curtea de Argeș, este deja în faza de execuție. Cred că sunt undeva pe la cincisprezece la sută. Au terminat faza de proiectare.
Europa Liberă: Problema e la munți.
Sorin Grindeanu: În mare, undeva - patru ani cam așa, nu e o zonă simplă.
Europa Liberă: În patru ani se va circula de la Pitești la Sibiu?
Sorin Grindeanu: Se va termina. Se vor termina și celelalte două. Depinde de la contract la contract și de la lot la lot. Da, se termină și faza de proiectare și de execuție. Cam așa se duc lucrurile pe zona respectivă.
Europa Liberă: Nu aveți sentimentul că oamenii nu mai au încredere în promisiunile miniștrilor?
Sorin Grindeanu: E justificată lipsa de încredere. Scuzați-mă, dar în toți acești ani, faptul că se vede prea puțin, este absolut normală reacția de lipsă de încredere. Ar fi culmea să aibă încredere, sincer. Și atuncea nu-ți rămâne decât o variantă să arăți că se poate.
Și îmi povestea un prieten de-al meu foarte bun, pe care îl cunoașteți, Mihai Tudose, când a fost vorba de podul de la Brăila. Când s-a dus acasă, el fiind din Brăila, și-a spus domnule, se va construi podul, hai, domnule, lasă-ne în pace. Stai, că uite s-aprobat, s-a terminat, e licitația încheiată, deja știm constructorii italian, japonez. Hai lasă-ne. După care au început să sape, să facă pilonii. E absolut normală reacția să nu aibă încredere pentru că în acești mulți ani am ajuns într-un stadiu în care infrastructura lasă foarte mult de dorit.
Și atunci, ceea ce am făcut la sfârșitul anului trecut, în decembrie 2021, în ultima ședință de guvern a fost să aprobăm un plan investițional pe următorii zece ani, dar care a fost agreat cu Comisia Europeană. Trebuie să rămână pentru orice guvern, indiferent că e PSD, că e PNL, că e USR, că-s combinații de ele, transporturile trebuie să rămână prioritate pentru toate guvernele.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)
Europa Liberă: În PNRR, suma pentru infrastructură este mare, sunt 7,5 miliarde de euro.
Sorin Grindeanu: România are nevoie, dincolo de sumele din PNRR, de o infrastructură decentă și dezvoltarea acestei zone duce la creștere economică. De aceea, trebuie ca toate guvernele de acum încolo să aibă prioritate transporturile.
Europa Liberă: Acum vine responsabilitatea politicienilor să atragă acești bani europeni. Dacă banii europeni doar stau și nu sunt atrași și vom constata în 2026 că din 7.5 miliarde de euro am utilizat 4 miliarde de euro, spre exemplu, ce facem?
Sorin Grindeanu: De unde știți că vor fi patru în loc de șapte? Încă acționăm în România, nu doar la transporturi, sub incidența exercițiul lui bugetar 2014 -2020 cu regula de N+3.
Europa Liberă: Exercițiu financiar din care România a pierdut 8 miliarde de euro.
Sorin Grindeanu: Ministerul Transporturilor va epuiza sumele. Este premieră de după Revoluție, deci vor fi trași toți banii care reveneau infrastructurii mari din România înainte de termen. Am făcut cerere la Comisie pentru că România probabil că nu-și va cheltui toți banii, ca pe lunile care rămân până la sfârșitul anului să mai aloce Ministerului Transporturilor cel puțin încă jumătate de miliard din banii care oricum reveneau României, să putem să cheltuim.
Știți ce contracte am semnat de la începutul anului până la 1 august, apropo și de PNRR? Patru virgulă șapte miliarde de euro. Sunt contracte semnate de Grindeanu în șapte luni. Știți cât a fost cea mai mare sumă pe un an de zile în istoria acestui minister? 2.1 miliarde în 2020. Până la sfârșitul anului, ce avem ca scenarii ne vom duce la opt miliarde, deci aproape de patru ori mai mult decât în cel mai bun an.
Bugetul Ministerului Transporturilor pe anul acesta este cel mai mare buget din istorie și vom cheltui banii.
Portul Constanța
Europa Liberă: Domnul Huțucă, colegul dumneavoastră de la PNL Constanța, vă acuză că ați făcut o numire politică la port.
Sorin Grindeanu: Tot acest scandal și mașina mea de tocat hârtii de aici vor fi scoase din uz și scandalul nu va mai exista în această toamnă, când se aplică 109 la toată lumea.
Europa Liberă: Portul Constanța a fost menționat des în discursul suveranist, naționalist că urmează să fie privatizat pentru ca România să intre în Schengen.
Sorin Grindeanu: Eu am fost acuzat de liberalism, nu de suveranism.
Europa Liberă: Intrăm în Schengen?
Sorin Grindeanu: Eu sunt optimist că da, semne bune sunt. Știu că sunt eforturi, se fac eforturi și eu cred că e un lucru bun pentru România. Nu cred, sunt sigur.
*Prima parte a interviului cu Sorin Grindeanu, în varianta audio, mai jos. Europa Liberă va difuza a doua parte a interviului vineri, 16 septembrie.
