Analiză | 2024, an cu patru feluri de alegeri, o listă de priorități publice îndelung amânate și (prea) multe necunoscute

În 2024, în România au loc toate tipurile de alegeri politice posibile: europarlamentare, locale, generale (parlamentare) și prezidențiale.

Deocamdată, doar data pentru alegerile europarlamentare a fost convenită de autorități, deși nu există încă un anunț oficial. Ele depind de logica legislativă a Uniunii Europene.

Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, spune pentru Europa Liberă că s-a consultat cu membrii guvernului și „opțiunea este 9 iunie”, adică într-o duminică.

Potrivit legislației, „aducerea la cunoștință publică a datei alegerilor se face cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua votării”. Prin urmare, Guvernul trebuie să fixeze oficial data scrutinului cel mai târziu la începutul lunii aprilie.

Președinta Parlamentului Uniunii Europene, Roberta Metsola, a anunțat încă din mai 2023 că alegerile europarlamentare trebuie să aibă loc între 6 și 9 iunie 2024 în toate cele 27 de țări ale UE.

Roberta Metsola atrăgea atunci atenția că, având în vedere situația globală, „democrația europeană este mai importantă ca niciodată”.

În actualul mandat de cinci ani (2019-2024), legislativul european a apărat cu îndârjire regulile de bază ale funcționării Uniunii Europene.

Una dintre cele mai importante astfel de reguli a fost respectarea statului de drept; aleșii au decis, în 2020, condiționarea acordării banilor europeni statelor membre de respectarea indendenței Justiției.

Un alt principiu apărat a fost libera circulație a mărfurilor și persoanelor – la acest capitol, de pildă, de remarcat este că eurodeputații au votat de mai multe ori pentru primirea României în Spațiul Schengen, chiar dacă opoziția Austriei a contat mai mult.

Uniunea Europeană are un rol important și în susținerea financiară a Ucrainei pentru a face față invaziei la scară largă a Rusiei. Din februarie 2022 și până în decembrie 2023, UE a alocat 91 de miliarde de dolari.

Președintele Parlamentului European explica, în mai 2023, că fiecare vot pentru desemnarea viitorilor eurodeputați este important. Tot atunci îi sfătuia pe alegătorii fideli principiilor democratice să nu permită, prin absența de la urne, ca altcineva să decidă pentru ei.

O aluzie la ascensiunea partidelor și grupărilor radicale în multe state europene.

În România, președintele Klaus Iohannis a transmis în mesajul de Anul Nou că „anul electoral 2024 ne va pune în fața unor opțiuni care vor marca destinul țării noastre. De aceea, pentru a reuși să transformăm România în țara pe care ne-o dorim, este vital să ne exercităm dreptul de vot la toate rundele de alegeri care vor urma”.

Interesul pentru alegerile europarlamentare în rândul românilor a crescut spectaculos; aproape s-a dublat în decurs de zece ani.

Dacă în anul 2009 prezența la vot la alegerile europarlamentare a fost de sub 28 la sută, la ultimul scrutin – cel din 2019 – peste 51 la sută dintre românii cu drept de vot au decis cine să-i reprezinte în Parlamentul de la Strasbourg și Bruxelles.

Media prezenței la vot în UE, în 2019, a fost de 50,66 la sută.

La interviurile one2one de la Europa Liberă, comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, și ambasadorii digitali ai Parlamentului European, Răzvan Petri și Vlad Adamescu, au explicat că, în România, discursul agresiv și neîncurajarea prezenței la vot ar putea influența negativ rezultatele alegerilor din 2024.

În actualul mandat al Parlamentului European, România are 32 de europarlamentari.

Alături de ceilalți 673 de eurodeputați, ei votează legi în Parlamentul Uniunii în domenii precum mediul, securitatea, migrația, politicile sociale, drepturile consumatorilor, economia, statul de drept etc.

Viitorul Parlament European va avea 720 de eurodeputați.

Rezultatul alegerilor europarlamentare decide și componența viitoarei Comisii Europene – de facto guvernul UE – care are un rol important în distribuirea către state a fondurilor.

Deocamdată, în România, doar partidele de opoziție Uniunea Salvați România (USR), Forța Dreptei (FD), Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și-au desemnat candidații pentru alegerile europarlamentare.

Prima formațiune care a anunțat lista de candidați a fost AUR, la finalul lunii iulie 2023.

Cap de listă este senatorul Claudiu Târziu, președinte al Consiliului Naţional de Conducere al AUR. În funcție de rezultatul alegerilor, în Parlamentul European de la Strasbourg și Bruxelles ar putea să mai ajungă, din partea AUR, Mugur Mihăescu, fostul membru al trupei de umor „Vacanța Mare”, actor ce a interpretat ani întregi rolul „Garcea” – în care a caricaturizat rolul polițistului.

În 2020 presa a dezvăluit că, înainte de 1989, Mugur Mihăescu a semnat un angajament cu Securitatea și a furnizat note informative.

Pe locurile eligibile de pe lista AUR se mai află avocata Georgiana Maria Teodorescu și Ramona Ioana Bruynseel, fosta candidată la președinția României din partea Partidului Umanist Social Liberal.

USR a fost al doilea partid parlamentar care și-a anunțat candidații la europarlamentare, la mijlocul lunii octombrie 2023.

Prima persoană de pe acea listă, însă – primărița orașului Câmpulung Muscel, Elena Lasconi – a fost retrasă după o dispută publică ce a avut loc între ea și fiica sa. Motivul: Lasconi declarase la o emisiune televizată că susține familia formată dintre un bărbat și o femeie.

După acel scandal, care a zguduit cel mai important partid de opoziție democratică din România, USR și-a schimbat strategia.

Pe 18 decembrie, partidul – alături de Forța Dreptei și PMP – a anunțat formarea unui pol de dreapta, numit „Alianța Dreapta Unită”.

Tot atunci, cele trei partide au anunțat că vor candida pe o listă comună la alegerile europarlamentare din luna iunie.

Primii cinci candidați ai Alianței Dreapta Unită pentru posturile de eurodeputați sunt, în ordine: Dan Barna (fost președinte USR), Vlad Voiculescu (fost ministru al Sănătății din partea USR), Eugen Tomac (președinte al PMP), Vlad Botoș (europarlamentarul USR) și deputata USR Cristina Prună.

Alianța Dreapta Unită a mai anunțat și că îl va susține pe actualul primar general al Bucureștiului, Nicușor Dan, pentru încă un mandat și că va avea un candidat comun la alegerile prezidențiale.

Cele mai mari partide din România, Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), aliați la guvernare, au decis să candideze separat la alegerile din acest an.

Nici PSD, nici PNL nu au anunțat candidații, nici la europarlamentare, nici pentru posturile de primari sau parlamentari.

Doar președintele PNL, fostul prim-ministru Nicolae Ciucă, în prezent președinte al Senatului, a declarat că este dispus să candideze pentru funcția de președinte al României. Fără ca, până acum, partidul – adunat într-o reuniune extinsă sau restrânsă – să facă formal această propunere.

La PSD, fostul ministru al Muncii și ex-primar al Capitalei, Gabriela Firea, și-a reluat, la începutul lunii noiembrie 2023, funcția de președintă a filialei București, din care a fost suspendată după scandalul „azilele groazei”.

Surse din PSD care vor să își păstreze anonimatul au declarat pentru Europa Liberă că social democrații vor începe discuțiile serioase pentru completarea listelor abia la sfârșitul lunii în curs sau chiar în februarie.

Pentru alegerile europarlamentare, conducerea centrală a PSD ar fi vrut, spun sursele, să pună pe liste candidați tineri, bine pregătiți, inclusiv nume noi.

Ulterior, însă, liderii locali ai partidului au întors decizia.

Din partea PSD, la alegerile parlamentare din iunie ar putea candida, printre alții, actualii eurodeputați Mihai Tudose, Dan Nica și Maria Grapini.

La Strasbourg ar vrea să rămână și Claudiu Manda, susținut de filiala PSD Dolj.

Surse social democrate au mai precizat că pe lista de candidați eligibili ai PSD se vor afla mai multe femei. Printre acestea, e posibil să fie incluse actuala consilieră a premierului Carmen Orban, precum și ministra Muncii, Simona Bucura-Oprescu.

PNL și-a ales deocamdată doar echipa care va coordona campania electorală pentru alegerile europarlamentare, după cum a scris Europa Liberă în luna noiembrie.

Lucian Bode, secretar general al partidului și fost ministru de Interne, acuzat de plagiat, a fost ales în unanimitate șeful campaniei electorale.

Unul dintre liderii liberali, eurodeputatul Rareș Bogdan, a declarat de mai multe ori că va candida pentru un nou mandat.

Tot Rareș Bogdan a declarat că PNL va prezenta lista de candidați până în martie 2024, când la București are lor o reuniune a Partidului Popular European.

Cert este că de pe lista PNL nu va lipsi Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului Partidului Popular European, cel mai numeros grup parlamentar din actualul legislativ.

La alegerile europarlamentare din 2019, PNL a obținut zece mandate, cele mai multe dintre toate partidele românești.

Liderul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), Kelemen Hunor, spune pentru Europa Liberă că formațiunea sa va organiza o competiție internă pentru desemnarea candidaților. Lista ar putea fi anunțată public în luna februarie.

Indiferent de candidații de pe liste, alegerile europarlamentare sunt importante și pentru că ar putea creiona o imagine a rezultatelor următoarelor alegeri.

Europa Liberă a explicat deja că, de exemplu, la PNL, soarta președintelui partidului, Nicolae Ciucă, ar putea depinde de rezultatele de la alegerile europarlamentare.

De asemenea, de rezultatul primelor alegeri din 2024 va depinde și relația dintre PSD și PNL, care acum guvernează împreună.

În privința celorlalte alegeri, liderii coaliției de guvernare PSD-PNL nu au hotărât dacă și în ce fel le-ar putea comasa.

Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, precizează pentru Europa Liberă că stabilirea zilei de 29 septembrie – anunțată de surse politice ca data alegerilor locale – ar fi o variantă constituțională; precedentele de acest fel au avut loc în septembrie 2020.

În ceea ce privește alegerile parlamentare și prezidențiale, ele trebuie organizate cel mai târziu la începutul lunii decembrie și s-ar putea suprapune parțial, a completat președintele AEP.

Alegerile prezidențiale au însă două tururi.

Ce se poate schimba după alegerile europarlamentare

Anul electoral 2024 este cu atât mai complicat cu cât schimbările bruște pot clătina serios echilibrul politic.

Nevoia de a menține stabilitatea politică în condițiile războiului sângeros dus de Rusia contra Ucrainei vecine a fost motivul invocat de liderul PNL, Nicolae Ciucă, atunci când a vorbit despre menținerea coabitării politice alături de PSD.

PNL a decis totuși să candideze la toate alegerile din acest an separat de PSD, alături de care guvernează, conform planului pus în aplicare de președintele Klaus Iohannis, din noiembrie 2021.

Dacă PNL va obține la europarlamentare un scor cu mult sub 20 la sută, atunci o parte dintre liderii PNL ar putea cere schimbarea strategiei actuale a partidului, care prevede guvernarea alături de social democrați până la finalul acestui mandat.

PNL ar putea ieși astfel de la guvernare înainte alegerilor din toamnă.

Cert este că PNL nu poate guverna singură, așa că o eventuală desprindere de PSD înaintea alegerilor i-ar folosi doar dacă se aliază – după scrutin – cu USR, UDMR, PMP și Forța Dreptei.

Important va fi însă și scorul pe care îl va obține AUR la alegerile europarlamentare și nu numai.

Dacă acesta va fi unul mare, eventual peste cel al PNL, atunci liderii politici ai celorlalte partide parlamentare ar putea să-și refacă strategiile.

Miza va fi izolarea politică a Alianței pentru Unirea Românilor sau cooptarea AUR într-o coaliție care să permită ținerea partidului într-o zonă de eventual control politic.

În ce măsură presa și social media pot influența rezultatele alegerilor din 2024

Intervievată la Europa Liberă, în luna decembrie 2023, comisara europeană Adina Vălean remarca faptul că, în ultimii ani, agresivitatea poate aduce voturi.

De asemenea, că folosirea cu abilitate a rețelelor sociale poate crește notorietatea candidaților.

Iar unii politicieni români propăvăduiesc pe rețelele sociale excluderea străinilor, a minorităților sau apasă pedala suveranistă, adică vor ca țara lor să se desprindă de Uniunea Europeană sau să aibă o participare minimă.

Raportul digital al Institutului Reuters arata în vara anului 2023 că jumătate dintre români se informează de pe Facebook, o treime de pe YouTube și un sfert de pe WhatsApp.

Politicienii români au învățat și ei că mesajele cu idei sofisticate, exprimate într-un limbaj elitist, nu aduc prea multe voturi. Și s-au adaptat. Organizează campanii pe rețelele sociale, dar plătesc în continuare și anumite site-uri.

Investigațiile publicate în ultimii ani de Europa Liberă și Libertatea au arătat că PSD și PNL au alocat milioane de lei unor site-uri de presă netransparent, iar președinții celor două partide care conduc România, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, refuză să spună clar cine sunt destinarii și de ce fac așa ceva.

În România, președintele Klaus Iohannis nu a acordat în cei nouă ani de mandat interviuri individuale, iar fostul și actualul premier, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, au ales să acorde interviuri mai ales unor redacții mai puțin critice cu puterea.

În luna noiembrie 2023, Marcel Ciolacu i-a acordat un interviu Danei Budeanu – un influencer ce s-a remarcat pentru limbajul agresiv, lăsând în așteptare redacții importante românești și/sau străine care l-au rugat să participe la interviuri.

Jurnalista Emilia Șercan, cea care a scris zeci de articole în care a publicat dovezi privind plagierea lucrărilor de doctorat de către nenumărați politicieni, în frunte cu liderii PNL Nicolae Ciucă și Lucian Bode, a acuzat că liberalii au plătit campanii de denigrare a sa pe rețele sociale.

Prestigiosul Institut Reuters a arătat în raportul său digital pe 2023 că atunci când politicieni organizează campanii de reducere la tăcere a unor jurnaliști se ajunge la o retorică periculoasă.

Astfel de practici pot influența rezultatele alegerilor pentru că politicienii ajung să-și construiască cu bani, inclusiv publici, o imagine exclusiv pozitivă, incompletă.

Pe de altă parte, un studiu al Universității Princeton arăta în iulie 2023 că mesaje postate pe fosta rețea Twitter, acum X, au avut un rol decisiv atât la alegerile prezidențiale precedente din Statele Unite, cât și în campania de ieșire a Regatului Unit al Marii Britanii din Uniunea Europeană.

2024, anul în care reformele ar putea fi stagnate

Stabilitatea României va depinde în 2024 în primul rând de evoluția războiului din Ucraina, dacă acesta va rămâne în țara vecină sau se va extinde.

Indiferent de cum va evalua războiul, Guvernul a alocat deja în 2024 un buget cu aproape 45 la sută mai mare decât în 2023, de peste 95 de miliarde de lei (19 miliarde de euro).

Cele aproximativ 30 de miliarde de lei (6 miliarde de euro) alocate în plus vor fi cheltuite pentru noi achiziții militare.

România este pregătită și să primească din nou refugiați din Ucraina dacă atacurile Rusiei vor continua cu aceeași intensitate ca în ultimele săptămâni, mai ales asupra infrastructurii energetice.

Ucraina a anunțat deja că nu mai are muniție suficientă pentru a contracara toate atacurile Federației.

O altă problemă pe care Guvernul va trebui să o gestioneze va fi deficitul bugetar excesiv.

Legea bugetul de stat anticipează că, în 2024, România va avea o creștere economică de 3,4% din produsul intern brut (PIB), în timp ce deficitul bugetar a fost anticipat că va fi la sfârșitul anului ce tocmai a început de 5% din PIB.

Cu alte cuvinte, România va fi obligată să continue să se împrumute pentru a-și finanța deficitul, ceea ce înseamnă că-și va mări și datoria publică.

Iar pentru 2024, Guvernul s-a angajat prin reforma pensiilor publice că va mări cu 40 la sută aceste venituri pentru cei care au ieșit din activitate. Costurile sunt de aproximativ 60 de miliarde de lei pentru acest an și pentru 2025.

Deficitul bugetar este alimentat în România și de eludarea masivă a plății taxelor.

În toamna anului trecut, ministrul de Finanțe Marcel Boloș a recunoscut la interviurile one2one că România are o uriașa problemă cu evaziunea fiscală – estimată la 10 la sută din PIB. Asta înseamnă un minus anual la buget, cauzat de neplata taxelor, de aproximativ 172 de miliarde de lei (34 de miliarde de euro).

Suma depășește valoarea tuturor investițiilor și a costurilor tuturor reformelor de care România are nevoie și pe care s-a angajat în Planul Național de Redresare și Reziliență Economică post Covid al Uniunii Europene (PNRR) că le va face până în 2026.

Așa cum este prevăzut în PNRR, Guvernul a luat deja mai multe măsuri pentru reducerea evaziunii. Una dintre ele este factura electronică ce a început să fie împlementată chiar din această lună.

În același timp, fostul ministru al Finanțelor Alexandru Nazare a avertizat în luna noiembrie 2023, la one2one, că România ar putea intra în recesiune economică.

În 2023, România ar fi putut lua de la Uniunea Europeană, numai prin PNRR, aproximativ 6 miliarde de euro. Pentru că nu a făcut la timp reformele promise, Bruxellesul nu a putut elibera banii.

Așa că Guvernul speră să poată accesa măcar în 2024 acești bani, plus alte miliarde de euro din bugetul Uniunii până în 2027.

Pentru a primi banii europeni, Executivul trebuie să facă pe lângă investiții mari în infrastructura de transport, de mediu, sănătate, și reforma salarizării bugetarilor, un obiectiv ce vizează plată a peste un milion de bugetari cu drept de vot.

Dar premierul Marcel Ciolacu a dat tonul politicii fiscal bugetare în acest an încă din 2023. A anunțat că în 2024, nicio taxă nu va fi mărită.

„Nu vor fi măriri de taxe şi impozite şi va exista o stabilitate politică”, a promis prim-ministrul Marcel Ciolacu pe 23 noiembrie 2023.

Relaxarea afișată public de premierul social democrat vine în contradicție cu îngrijorarea ministrului de Finanțe.

Pentru a ține sub control cheltuielile instituțiilor publice la finalul anului 2023, ministrul Marcel Boloș a propus, iar premierul Marcel Ciolacu a acceptat, ca banii pentru salariile mai multor bugetari, dar și pentru bursele elevilor și facturile unor instituții publice, să fie alocați din fondul de urgență aflat la dispoziția Guvernului.

Această modalitate de a împărți bani de către guvern a fost o premieră, iar Consiliul Fiscal a avertizat că împărțirea fondurilor altfel decât prin rectificare bugetară, cum prevede legea, este periculoasă.

„Utilizarea fondului de rezervă, înlocuind de facto rectificări bugetare, creează un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparență în execuția bugetară, până la utilizarea discreționară și accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale”, atrăgea atenția Consiliul Fiscal la începutul lunii noiembrie 2023.

În plus, instituția formată din experți independenți atrăgea atenția că efectele practicii se vor vedea în situația financiară a țării în 2024.

„Neprimirea facturilor pentru cheltuieli de investiții deja realizate, neplata facturilor deja primite și rerutarea acestor sume către cheltuieli curente vor afecta mersul economic al României în perioada următoare, făcând ajustarea fiscală mai dificilă în 2024”, completa Consiliul Fiscal.

Premierul Marcel Ciolacu nu a vorbit prea mult despre aceste probleme.

În schimb, a pus din nou pe agenda publică, în noiembrie 2023, subiectul impozitării progresive a veniturilor, în detrimentul cotei unice de impozitare de 16 la sută, despre care PNL a spus că este o linie roșie de netrecut în relația cu PSD.

„Să hotărâm pe o perioadă medie care e soluția cea mai bună: Vom menține cota unică, dar să fie cotă unică, creând un mediu concurențial corect, fără excepții, pe cota de 16 la sută sau să mergem în zona de impozitare progresivă. Eu nu refuz niciuna dintre variante”, a declarat premierul pe 23 noiembrie 2023, la Forumul „Dezvoltăm România”.

O nouă reformă precum cea a schimbării impozitării veniturilor nu arată însă că actuala Putere este dornică să modernizeze țara, cât mai degrabă nevoia de bani și favorizarea electoratului tradițional al PSD.

România are însă nevoie disperată și de reforma administrației de stat.

S-a văzut asta la fiecare dintre tragediile care au avul loc anul trecut.

Găsirea de către autorități a sute de bătrâni tratați în centre sociale ca în lagăre, în județul Ilfov și nu numai, târziu, abia la jumătate de an de la publicarea dramei de către Centrul de Investigații Media și Buletin de București, a arătat că autoritățile locale și centrale de control nu și-au făcut treaba.

Iar anchetele de presă și ale DIICOT au arătat că printre cei implicați în afacerea cazării în centre private a unor oameni cu probleme au fost două persoane apropiate ministrei Familiei de la acel moment, lidera PSD Gabriela Firea.

Astfel, din asociația care administra căminele în care au fost tratați inuman bătrâni în Ilfov și care primea bani de la stat pentru a-i îngriji pe acei oameni, făcea parte, potrivit Centrului de Investigații Media, cea mai bună prietenă a Gabrielei Firea, Ligia Gheorghe (fostă Enache).

De aseamenea, asociația care administra căminele era condusă de Ștefan Godei, unul dintre cei care au însoțit-o pe Firea în unele deplasări și a fost angajat șofer la cabinetul său parlamentar, potrivit presei.

O tragedie care a arătat cât de deprofesionalizată este și Poliția a fost cea soldată cu moartea doi tineri, după ce un șofer care consumase droguri a intrat în plin cu mașina în ei și alți trei prieteni lângă 2 Mai/jud. Constanța, în august 2023.

Șoferul, Vlad Pascu, un tânăr de 19 ani, fusese oprit anterior de polițiști, care nu au avut la ei un test antidrog; bărbatul a fost lăsat liber.

Tot în august 2023, o stație GPL, amplasată lângă locuințe, în Crevedia/jud. Dâmbovița, a explodat. Autoritățile au ajuns la concluzia că activitatea se desfășura ilegal și că firma proprietară anunțase fals că activitatea a fost oprită în 2020. Trei oameni au murit, peste 50 au fost rănite, iar mai multe familii și-au pierdut casele.

Ultima tragedie, cea de la complexul turistic Ferma Dacilor, de lângă Tohani/jud. Prahova, a arătat că autoritățile au lăsat ani la rând să funcționeze o unitate care nu avea autorizațiile necesare.

Șapte persoane au ars de vii între care trei copii. O a opta victimă a incendiului din 26 decembrie încă este căutată.

Toate aceste tragedii în cascadă, în care victime au fost copii și adulți nevinovați, au arătat din nou că statul este incapabil în multe situații să impună respectarea legilor sau că nu are autoritatea necesară.