Guvernul bosniac s-a opus, marți, pentru a doua oară, organizării de alegeri europarlamentare pe teritoriul țării pentru cetățenii din Polonia, Slovacia și România.
Decizia vine ca răspuns la votul din 23 mai al celor trei țări din Adunarea Generală ONU, de recunoaștere a masacrului de la Srebrenica. 84 de membri din cei 193 de membri ai Adunării Generale au votat în favoarea propunerii, iar 68 s-au abținut.
Rezoluția desemnează ziua de 11 iulie drept „Zi internațională de reflecție și comemorare a genocidului din 1995 de la Srebrenica”.
Anual, în această zi va fi comemorarat masacrul în care au fost uciși aproximativ 8.000 de bărbați și băieți musulmani bosniaci din orașul Srebenica, în urmă cu aproape 30 de ani.
Bosnia-Herţegovina este împărţită de la încheierea războiului civil, în anul 1995, în două entităţi autonome, Republica Srpska şi Federaţia croato-musulmană. În Guvernul de la Sarajevo sunt reprezentate ambele entități.
Informația privind votul și motivarea miniștrilor din Consiliul de Miniștri a fost confirmată pe 4 iunie pentru Radio Europa Liberă de Elmedin Konaković, ministrul de Externe al Bosniei și Herțegovinei.
„Miniștrii din Republika Srpska au arătat încă o dată Europei cât de distructivi sunt. Ei au votat împotriva propunerii de a permite cetățenilor din Slovenia, România și Polonia să voteze în Bosnia, la ordinul lui Milorad Dodik. Sateliții ruși își arată încă o dată adevăratele culori, UE trebuie să vadă clar acest lucru”, a scris ulterior Konakovic pe X (Twitter).
Miniștrii din Republika Srpska în Consiliul de Miniștri bosniac nu au comentat cu privire la votul lor.
Pe 30 mai, Consiliul de Miniștri de la Sarajevo (Bosnia și Herțegovina) a dat vot negativ pentru organizarea de alegeri europarlamentare în cazul celor trei țări UE. Miniștrii de naționalitate sârbă sunt cei care nu au fost de acord.
Pe 4 iunie, miniștrii bosniaci au dezbătut încă o dată notele primite de la ambasadele Sloveniei, Poloniei și României privind organizarea votului în misiunile diplomatice ale acelor țări pentru alegerile europene. Din nou, votul a fost negativ, scrie presa de la Sarajevo.
S-au opus aceiași miniștri sârbi din guvernul bosniac, ca răspuns la sprijinul celor trei țări pentru rezoluția ONU privind masacrul de la Srebrenica.
Autoritățile române consideră, însă, că nu e nevoie de nicio aprobare a guvernului bosniac. Secția de votare e amenajată în ambasada, iar acolo e teritoriu românesc.
„Nicio țară nu poate să împiedice o altă țară să desfășoare alegeri. În Bosnia e prevăzută o singură secție de votare, în sediul ambasadei. În sediul ambasadei nu pot să dispună. Secția de votare se va deschide la ora 7:00, pe 9 iunie”, a declarat președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, pentru Europa Liberă.
Ambasada României la Sarajevo nu a răspuns solicitării RFE/RL cu privire la numărul de alegători înregistrați în Bosnia & Herțegovina care ar trebui să voteze și la alegerile locale din 9 iunie.
Ministerul Afacerilor Externe nu a emis, încă, un punct de vedere, în acestă problemă. A transmis, însă, că ministrul afacerilor externe din Bosnia și Herțegovina, Elmedin Konaković, este în vizită în România. Și că vor fi semnate mai multe documente privind relațiile dintre cele două țări.
- Protocolul dintre Guvernul României și Consiliul de Miniștri al Bosniei și Herțegovinei privind succesiunea Bosniei și Herțegovinei la tratatele bilaterale încheiate între Republica Populară Română / Republica Socialistă România / România și Republica Populară Federativă Iugoslavia / Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, la nivel de stat și, respectiv, de Guvern;
- Planul de Acțiune privind cooperarea pentru anii 2024-2025 între Ministerul Afacerilor Externe al României și Ministerul Afacerilor Externe al Bosniei și Herțegovinei.
De asemenea, Ambasada Poloniei la Sarajevo a confirmat pentru RFE/RL cu privire la deschiderea secțiilor de votare pe 9 iunie, menționând că cetățenii polonezi „au acces liber la misiunile lor diplomatice în conformitate cu Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice”.
Cetățenii polonezi „vor putea să folosească acest drept și să voteze pentru candidații lor la alegerile pentru Parlamentul European”, a declarat Ambasada Poloniei.
„Trebuie subliniat faptul că o eventuală absență a consimțământului pentru organizarea alegerilor pentru Parlamentul European ar fi foarte deranjantă, mai ales în legătură cu o țară care aspiră să adere la Uniunea Europeană și căreia Consiliul European a dat «undă verde» pentru începerea negocierilor de aderare la 26 martie anul acesta”, precizează Ambasadei Poloniei.
În schimb, Ministerul Afacerilor Externe al Sloveniei l-a invitat pe însărcinatul cu afaceri temporar al Bosniei și Herțegovinei la o întâlnire la Liubliana.
Președintele Sloveniei, Nataša Pirc Musar, și șefa diplomației slovene, Tanja Fajon, au considerat decizia guvernului bosniac ca inacceptabilă.
Întrebat dacă ambasadele României, Sloveniei și Poloniei pot deschide secții de votare, în pofida deciziei Consiliului de Miniștri, Ministerul Afacerilor Externe al Bosniei și Herțegovinei a răspuns că nu poate da o explicație, deoarece ambasadele sunt entități extrateritoriale în conformitate cu „Convenția de la Viena”.
În același timp, Ministerul Afacerilor Externe de la Sarajevo a explicat pentru RFE/RL că este de datoria Consiliului de Miniștri al Bosniei și Herțegovinei să dea consimțământul pentru ca alte țări să voteze în ambasadele lor, în baza legii privind condițiile în care cetățenii altor țări pot vota pe teritoriul Bosniei și Herțegovinei, adoptată în 1996.
Bosnia și Herțegovina a depus cererea de aderare la UE în februarie 2016 și a primit statutul de țară candidată în decembrie 2022.
În luna martie a acestui an, Comisia Europeană a recomandat oficial începerea negocierilor cu Bosnia și Herțegovina în vederea aderării la Uniunea Europeană.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
Meliha Kesmer, corespondentă a Serviciului Balcanic al RFE/RL, a contribuit la acest articol.
