Acum un an, cabinetul Orban obținea la limită votul parlamentului, plecând la drum cu gândul unei guvernări scurte de câteva luni, pentru a asigura tranziția până la alegerile anticipate. O strategie complicată, pentru că PSD și partidele- satelit, ALDE și Pro România, dețineau majoritatea în parlament. Planul le-a fost dat peste cap atât de refuzul PSD de a se aventura în anticipate, care le erau defavorabile, dar, mai ales, izbucnirea pandemiei. Pentru liberali astrele s-au aliniat defavorabil: de un an de zile guvernează o țară zguduită, ca întreaga lume, de altfel, de cea mai teribilă criză sanitară, ce a venit la pachet cu o criză economică pe măsură.
Cum s-a descurcat guvernul Orban, ce înfrângeri și ce victorii a înregistrat?
1. Politica
Cu gândul doar la alegerile anticipate, dorite și de Klaus Iohannis, care nu rata ieșire publică pentru a le face apologia, PNL s-a dedicat în principal acestui obiectiv. Avea toate motivele, europarlamentarele arătaseră un PSD aflat în cădere liberă după încarcerarea lui Liviu Dragnea și sub conducerea Vioricăi Dăncilă. Alegerile prezidențiale, câștigate detașat de Iohannis, au suflat vânt în pânzele PNL, cotat în sondaje cu 40%, în timp ce PSD se târa pe undeva pe la 20%.
În acest context, una dintre mize era schimbarea sistemului electoral pentru alegerile locale- revenirea la două tururi de scurin. Era un demers, care nu aducea mari avantaje electorale PNL, dar dădea satisfacție aliaților din parlament- USR- și propriului electorat, care presau în sensul acesta. Orban și-a asumat răspunderea pentru schimbarea legii, în sensul renunțării la localele într-un singur tur. A circulat la acea vreme cu insistență informația că Ludovic Orban și Marcel Ciolacu, asistați de pe margine de președintele Iohannis, au bătut palma atât pentru un singur tur la locale, cât și pentru anticipate. PSD a depus moțiune de cenzură și guvernul Orban a căzut. Părea primul pas spre alegerile anticipate. Nominalizarea lui Florin Câțu a părut și ea una de sacrificiu, pentru a se face al doilea pas spre anticipate.
Prinși cu încrengăturile politice, negocieri și trădări, PNL și președintele Iohannis aproape că nici nu au observat că un nou virus, pornit din China, începuse să facă ravagii în lume. Spania și Italia deja se confruntau cu o situație critică, iar coronavirusul trecuse granița României al cărei sistem medical rămăsese nereformat de ani de zile. Florin Câțu s-a retras peste noapte din cursa pentru premier, Iohannis l-a renominalizat pe Orban, parlamentul l-a votat și anticipatele, împreună cu revenirea la două tururi de scrutin, au fost agățate în cui.
De atunci și până recent PSD și-a păstrat majoritatea în parlament, reușind să impună legi populiste și blocheze multe din inițiativele guvernului. Pe fondul pandemiei și al crizei economice, PSD și-a mai revenit până la alegerile locale, organizate de abia în septembrie, obținând un scor politic în jur de 30% și mai mulți primari decât PNL, erodat de guvernare. Cu toate acestea, prin comparație cu 2016, victoria PNL rămâne clară: și-a dublat practic numărul de consilii județene și de primari, a reușit să ia din mâinile PSD câteva fiefuri tradiționale, cum ar fi Vrancea de la Marian Oprișan. Pe de altă parte, a practicat traseismul politic, pe care altă data îl critia apăsat, pe listele PNL pentru locale găsindu-se foști membri PSD și Pro România.
Fragilitatea PSD de după alegerile locale, principala pierdere fiind a Bucureștiului, s-a văzut rapid- majoritatea parlamentară a început să scârțâie serios, atât din cauza trădătorilor din propriul partid, cât prin pierderea suferită de aliații săi- ALDE și Pro România au obținut scoruri modeste, nereușind să sară pragul de 5%. Astfel, PSD a eșuat în planul amânării alegerilor locale până în primăvară.
Bile albe
- Asumarea guvernării într-o perioadă grea pentru România
- Câștigarea algerilor locale
Bile negre:
- Ratarea revenirii la două tururi de scrutin
- Practicarea traseismului politic
Marile rateuri
-
Desființarea Secției Speciale
Desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), așa numita Secție Specială a fost una dintre promisiunile guvernului Orban. Doar că demersul a fost blocat de majoritatea parlamentară PSD, pe de o parte, și de rezultatul referendumului pentru justiție, pe de alta.
PSD și aliații s-au opus pe față desființării acestei secții, în pofida criticilor venite din partea Comisiei Europene și a magistraților români, respingând în parlament mai multe initiative legislative în acest sens. Guvernul Orban, și în special ministrul justiției Cătălin Predoiu, au refuzat să dea o Ordonanță de Urgență invocând rezultatul referendumului, în care o majoritate covârșitoare a populației a votat pentru interzicerea legiferării prin OUG în domeniul infracțiunilor, pedepselor și orgazanizării judiciare. Singura soluție era asumarea răspunderii guvernului, dar asta însemna moțiune de cenzură și căderea cabinetului, ceea ce liberalii și Iohannis nu și-au dorit atunci.
Un proiect de lege privind desființarea Secției Speciale a fost inițiat de abia acum o lună și el se află încă în dezbatere publică.
-
Desființarea pensiilor speciale
Desființarea pensiilor speciale, mai exact a privilegilor, a fost o altă promisiune a liberalilor, blocată la Curtea Constituțională, dar și de abilitatea de care a dat dovadă PSD, preluând tematica. PNL a încercat să treacă prin parlament o lege mai veche, care a fost respinsă de Curtea Constituțională. Apoi, în înțelegere cu PSD, USR și alte partide au propus și votat o lege care prevedea impozitarea tuturor pensiilor speciale cu 85%. Așa cum era de așteptat legea a fost contestată la CCR de Avocatul Poporului și de Curtea Supremă, care a amânat în repetate rânduri o decizie. Ultima amânare a avut loc chiar astăzi, în condițiile în care, în plină pandemie, aceste pensii au costat bugetul 3 miliarde de lei.
2. Pandemia
La două luni de la instalarea guvernului Orban 2, România a intrat în carantină pentru a opri răspândirea coronavirusului. Numărul cazurilor era mic, comparativ cu alte țări europene, Italia, Spania, Anglia, Franța, dar sistemul de sănătate, deficitar atât ca infrastructură, cât și ca personal medical, constituia un mare handicap. Megând în siajul european, lockdown-ul și-a produs efectele: cazurile și mortalitatea au fost ținute sub control. Guvernul și-a asumat meritele. Nu a ezitat să acuze PSD care lăsase rezerva de materiale sanitare goală, spitalele în părăsire, Direcțiile de sănătate politizate și deprofesonalizate și nu construise nici unul din cele 5 spitale regionale promise. Efortul de a remedia partial o situație cu adevărat grea a fost considerabil: achiziționare de măști și de echipamente de protecție, ventilatoare pentru paturile ATI, pe o piață în care cererea era mai mare decât oferta.
Pe de altă parte, nu au lipsit neregulile, afacerile necurate și achizițiile la limita legii, așa cum avea să arate raportul Curții de Conturi și cum avea să semnaleze presa.
Valul doi al pandemiei, venit și pe fondul creșterii curentului negationist și conspiraționist, se dovedește însă o piatră de încercare mult mai mare. Într-o singură lună cazurile noi au ajuns la peste 8600/ zi, rata mortalității este cea mai mare din Europa, indicindența la mia de locuitori sare cu fiecare zi, harta înroșindu-se progresiv. Măsurile restrictive par că nu își produc efectul, de aceea specialiștii în sănătate vorbesc tot mai des despre nevoia carantinării unor orașe sau chiar județe. De altfel, Timișoara a anunțat că ar putea intra în lockdown, incidența depășind 6 la mie. Se pune problema și pentru Cluj, și chiar București. Deciziile sunt însă amânate pe fondul apropierii alegerilor
Bile negre:
- Întârzierea măsurilor restrictive
- Gestionarea redeschiderii/ închiderii școlilor și a învătâmântului online
- Comunicarea informațiilor legate de virus, al cărei numitor comun a fost ( și este) lipsa de transparență și gafele
Bile albe
- Ținerea sub cotrol a pandemiei în primul ei val
- Creșterea capacității de testare- s-a plecat de la câteva sute de teste pe zi și s-a ajuns l peste 35.000
- Organizarea spitalelor Covid și suport Covid
3. Economia
La finalul lui 2019, la scurt timp după preluarea guvernării și după ce a descoperit găurile lăsate în buget de guvernarea PSD, ministrul finanțelor Florin Câțu a revizuit deficitul bugetar la 4,6% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Bugetul a fost adoptat prin asumarea răsăunderii de frica amendamentelor pe care PSD le-ar fi depus și care ar fi grevat suplimentar cheltuielile statului.
Pe acest fond, pandemia a venit cum nu se poate mai rău, în acest moment deficitul a urcat până la 6,39% din PIB, iar până la finele anului este de așteptat să urce până la 8,6%. Multe dintre cheltuieli au fost generate de investițiile care au trebuit fi făcute în sistemul sanitar și de achizițiile de materiale și echipamente. România a intrat cu un handicap major în pandemie, care riscă să fie accentuat de legi votate în parlament, la loc de cinste fiind majorarea pensiilor cu 40%. Refuzată cu obstinație de guvernul Orban, care a explicat că majorarea nu poate fi susținută de finanțele țării în contextul pandemiei, legea a fost votată de majoritatea PSD, iar Curtea Constituțională i-a dat undă verde. Astfel, anul viitor, cheltuielile cu pensiile și salariile vor fi mai mari decât veniturile, arată cursdeguvernare.ro.
Din cauza cheltuielilor foarte mari, guvernul a fost nevoit să se împrumute masiv, până în luna septembrie împrumuturile statului treceau de 100 de miliarde de lei, iar necesarul de împrumut pe tot anul se situează la 138,4 miliarde de lei, un alt record. Împrumuturile se fac însă la costuri foarte mari.
Bile negre
- Proasta colectare a taxelor, cea mai proastă din Europa, care nu s-a îmbunătățit
- Continuarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) iniţiat de PSD,
- Alocarea netransparentă a banilor din Fondul de Rezervă
Bile albe
- Eliminarea unor prevederi din controversata Ordonanță 114, cum ar fi supraaciza la carburanți
- Rata mică a șomajului în context de pandemie
- Susținerea firmelor mici și mijlocii prin introducerea șomajului tehnic
