Linkuri accesibilitate

România în statisticile europene: locul 2 la mortalitate, locul 16 la cazurile noi de Covid


Rata de notificare a cazurilor COVID-19 de 14 zile la 100 000, săptămânile 41-42

România are, pe 24 octombrie, o rată a deceselor la suta de mii de locuitori de 4.9, ceea ce o plasează pe locul doi în Europa. În privința numărul de cazuri noi cumulate la 14 zile, indicele este de 268.6 adică locul 16 la nivel European, potrivit datelor Centrului European pentru Combaterea Bolilor (ECDC).

Pe 30 septembrie, adică acum 3 săptămâni, rata a deceselor la suta de mii de locuitori era de 2.9, ceea ce o plasa pe locul 3 în Europa. Cazurile noi cumulate la două săptămâni aveau indicele de 103.6, ceea ce însemna locul 13 în Europa.

Pe 4 septembrie, rata deceselor avea indicele de 3.2, cea mai mare din Europa, iar numărul cazurilor noi de coronavirus la suta de mii de locuitori era de de 83.8.

În 4 august, rata deceselor era de 2.0, primul loc în Europa. Numărul cazurilor noi de coronavirus la suta de mii de locuitori era de 81.0.

Ce arată datele la nivel european: locul 2 la mortalitate, locul 16 la cazuri noi

Ceea ce ar trebui să îngrijoreze autoritățile este rata mare a mortalității comparată cu indicele relativ scăzut al cazurilor noi. Mai exact, diferența dintre locul 16 ( cazuri noi) si 2 (mortalitate).

Se observă că, începând din luna august, de când România a început să ocupe prima poziție în Europa la mortalitatea la suta de mii de locuitori, indicele a crescut progresiv, de la 2 la 4.9, în trei luni. Același trend l-a urmat și indicele cazurilor noi, care a sărit de la 81 la 268.6, ceea ce înseamnă o triplare.

În țările care se confruntă cu cele mai mari creșteri ale cazurilor de Covid, raportul este invers, cu excepția Ungariei, care o rată a deceselor ridicată- 4.7 la un număr de cazuri noi mai mic decât cel al României-199.6.

În schimb, țări cu indici ridicați de noi îmbolnăviri au rate de mortalitate mult mai mici decât România, cum este, de exemplu, Belgia.

Mai există cazuri de țări cu ambele rate ridicate, cum e Cehia, care are și o rată ridicată a mortalității, 10.0, și un indice mare al îmbolnăvirilor- 1210.8.

Situația în Europa: decese- cazuri noi ( la 100.000 locuitori)

1.Cehia: rata decese- 10.0, cazuri noi- 1210.8.

2.România: rata decese-4.9, cazuri noi-268.6

3. Ungaria: rata decese- 4.7, cazuri noi-199.6

4. Belgia: rata decese-4.3, cazuri noi- 1115.6

5. Spania: rata decese- 3.9, cazuri noi-394.2

6. Polonia: rata decese- 3.3, cazuri noi-294.9

7. Marea Britanie: rata decese-2.8, cazuri noi-383.1

8. Franța: rata decese- 2.8, cazuri noi-520.9

9. Bulgaria: rata decese-2.7 , cazuri noi-180.7

10. Croația: rata decese-2.5, cazuri noi-301.0

România. Evoluția pandemiei în ultimele două săptămâni

Timp de două zile consecutive s-au înregistrat peste 5000 de cazuri, vineri, 23 octombrie-5,028 cazuri noi si un total de 201,032 cazuri de COVID-19.

În ultimele două săptămâni, numărul cazurilor a crescut de aproape 3 ori, 24 de județe au depășit incidența 1,5 la mia de locuitori, iar alte 4 județe au sărit de 3 la mie.

Rata medie de pozitivare este de 12,2%.

Creșterea numărului de cazuri în ultimele 14 zile, este îngrijorătoare arată medicul Octavian Jurma pe Facebook.

  • ultimele 3 zile am inregistrat un total de 14,778 cazuri noi
  • ultimele 7 zile am inregistrat un total de 28,516 cazuri noi
  • ultimele 14 zile am inregistrat un total de 52,146 cazuri noi

Ministrul Tătaru dă vina pe raportare pentru rata mare a mortalității

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, susține că rata mare a deceselor din România provine din modalitatea de raportare, adică sunt introduse și decesele celor care au avut comorbidități.

Raportăm efectiv la tot ce înseamnă comorbidităţi. Noi am văzut şi celelalte raportări. De exemplu, sunt unele ţări care dau acea raportare pentru cazurile decedate de SARS-COV-2, fără comorbidităţi sau decesul prin decompensarea acestor comorbidităţi. Noi am ales să raportăm toate decesele care au avut, o dată, cauză SARS-CoV-2, dar şi decompensarea patologiilor concomitente prin prezenţa SARS-CoV-2 şi decesul fiind din acele cauze”.

Profesorul Alexandru Rafila, expert OMS, spune însă că metodologia de raportare, una care include toate decesele de Covid, inclusiv cele din cauza unor boli preexistente, a fost recomandată de Organizația Mondială și că toate țările fac acest gen de raportare.

OMS spune că trebuie raportate ca fiind decese datorate infecției cu noul coronavirus sau în legătură cu noul coronavirus, aici e o chestiune mai mult de semantică, orice persoană infectată care a murit fie din cauza infecției cu coronavirus, fie din cauza unei afecțiuni preexistente și a fost diagnosticat cu COVID-19. Singurele excepții de la această modalitate de raportare sunt accidentele. Acum, în ceea ce privește bolile cronice, situația este următoarea: într-o boală cronică, să spunem, chiar într-un stadiu final, s-ar putea ca persoana respectivă să fi trăit o săptămână, o lună, șase luni, un an, iar infecția cu coronavirus a dus la o grăbire a decesului. Din această cauză, OMS recomandă ca, din punct de vedere statistic, să fie raportată ca infecție cu noul coronavirus”.

XS
SM
MD
LG