Scrisoarea miniștrilor din România, Ungaria, Slovacia, Polonia și Bulgaria, transmisă Comisiei Europene, nu este publică, dar agenția națională de presă din Ungaria transmite mesajul ministrului maghiar al Agriculturii:
„Cele cinci țări de la graniță sunt printe cele șase state UE care pot produce mai mult grâu și porumb decât au nevoie, așadar contribuția fermierilor noștri la autonomia strategică a UE este esențială”.
Fermierii suferă pierderi semnificative din cauza cerealelor ucrainene care tranzitează țările est-europene, chiar dacă, în teorie, transporturile ar trebui să treacă sigilate, reclamă reprezentanții lor.
„Trebuie introduse de la Bruxelles măsuri care să protejeze piețele statelor membre de la granița cu Ucraina, dar care să le permită în același timp să-și exploateze potențialul de export”, adăugă ministrul Agriculturii din Ungaria, Istvan Nagy, în scrisoarea către Bruxelles.
La București, în a cea de-a șasea zi de proteste ale fermierilor, ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu, a transmis o listă de promisiuni și le-a cerut, apoi, să plece acasă. El a semnat un proces verbal la sfârșitul discuțiilor, în care s-au agreat mai multe termene-limită până la care ministerul să le îndeplinească condițiile.
În cea de-a șaptea zi, adică marți, fermierii și transportatorii au anunțat că vor continua să protesteze. Și miercuri sunt acțiuni ale celor nemulțumiți în mai multe zone din țară.
Unii agricultori consideră că promisiunile nu sunt suficiente. Vama Siret a fost blocată și marți, pe sensul de intrare în Ucraina.
Referitor la solicitările din scrisoarea celor cinci state de la granița cu Ucraina, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene declară pentru Europa Liberă că instituția monitorizează îndeaproape exporturile ucrainene.
„Comisia a cerut Ungariei, Poloniei și Slovaciei să-și ridice interdicțiile temporare de importuri și să furnizeze orice date legate de comerț care ar putea informa Comisia în procesul de lua decizii”, transmite Executivul de la Bruxelles.
Oficialii din Comisie nu doar că nu vor să oprească importurile acum, dar plănuiesc să le permită sub același regim neimpozitat și pe viitor. Potrivit purtătorului de cuvânt, Comisia își va finaliza în următoarele zile propunerea de a extinde suspendarea taxelor de import pe cerealele ucrainene cu încă un an, până în iunie 2025.
Decizia nu are nevoie de unanimitate din partea statelor membre, ci doar de o majoritate. În ciuda poziției sale pro-UE și pro-Kiev, noul premier al Poloniei, Donald Tusk, susține demersurile protecționiste și se va opune înnoirii acordului de liber schimb cu Ucraina.
Revendicările fermierilor - cine trebuie să le rezolve?
Dintre cei care au protestat timp de șapte zile, în jumătate din țară, mulți și-au transmis revendicările prin Clubul Fermierilor Români.
Directorul executiv al Clubului, Florian Ciolacu, spunea că „unele probleme se pot rezolva aici, unele nu se pot rezolva aici, se rezolvă la Bruxelles. Iar unele nu se pot rezolva nici aici, nici la Bruxelles, și trebuie ca fermierii să se adapteze”.
Așadar, ce ține de Bruxelles și ce ține de guvernanții de la București?
Bruxelles
De Bruxelles ține ajustarea normelor europene la care se supun agricultorii, în ceea ce privește calitatea culturilor lor și procesele de producție.
Tot oficialii europeni supraveghează și comerțul de pe piață unică, despre care fermierii spun că este distorsionată de importurile ucrainene ieftine. Ei guvernează și standardele la care sunt supuse importurile ucrainene către cele 22 țări UE care nu sunt apropiate geografic de Ucraina.
Nu în ultimul rând, de la Bruxelles vin mare parte din banii ceruți de fermieri pentru subvenții și ajutoare.
Ce doresc fermierii de la UE?
- Derogarea de la aplicarea standardelor Gaec 7 și 8 pentru anul curent și oferirea unui răspuns cert fermierilor români până la finalul lunii ianuarie – doar astfel își mai pot realiza o prognoză în privința gestionării eficiente a culturilor agricole pentru anul 2024, spun ei.
Ce sunt aceste standarde? GAEC 7 este o cerință de rotație a culturilor și GAEC 8 presupune alocarea unei porțiuni de teren culturilor care nu sunt productive - ambele caută să asigure sănătatea solului și productivitatea pe termen lung.
Ambele cerințe presupun ca agricultorii să renunțe la parte din terenul arabil sau să-l folosească diferit decât l-ar folosi pentru cele mai productive și profitabile culturi.
Fermierii europeni au mai primit o derogare pentru anul 2023 de la aceste standarde, în iulie 2022. Ministerul Agriculturii promite că va lua o decizie până pe 31 ianuarie.
- Sprijinirea fermierilor afectați de secetă pentru pierderile suferite aferente producției și valorificării cerealelor și oleaginoaselor pentru culturile de toamnă 2022, prin acordarea unui ajutor de stat, având la bază cadrul temporar Ucraina în valoare de 100 EURO/ hectar.
În schema propusă de Comisie pentru ajutoarele alocate fermierilor afectați de comerțul cerealelor ucrainene, se menționează ajutoare pentru energie, dar nimic despre condițiile de secetă. Ar ține de Comisie să modifice textul ca să adauge un criteriu legat de secetă și de Parlamentul European să-l aprobe.
În trecut, UE a mai acordat ajutoare de urgență pentru a combate efectele fenomenelor meteorologice extreme, inclusiv seceta. Cel mai recent, a fost aprobată o astfel de măsură în iulie 2023. 22 de state membre au beneficiat de acele fonduri, pe când România și celelalte patru țări afectate de traficul cerealelor ucrainene au primit un ajutor special.
- Asigurarea unei competiții corecte pe piața comună europeană (inclusiv statele aflate într-un proces de aderare la UE) în ceea ce privește importul produselor agroalimentare care prezintă standarde neconforme regulamentelor europene privind agricultura, mediul și sănătatea consumatorilor europeni.
Regulile competiției se aplică tuturor produselor din UE. Pe hârtie cel puțin, nu intră pe piață și nu se vând produse neconforme.
Potrivit acordului de import al cerealelor ucrainene, acestora le-a fost permis să intre pe piața europeană, în 22 de state membre, doar nu în cele cinci de la graniță (inclusiv România). Produsele sunt suficient de bune ca să fie consumate pe piața europeană și standardele sanitare nu trebuie întărite, a declarat în iulie 2023 vicepreședintele Comisiei, Valdis Dombrovskis.
Conform raportului Comisiei din noiembrie 2023, Ucraina se aliniază parțial la standardele sanitare și fitosanitare ale UE. Mai trebuie să-și reformeze instituțiile de specialitate, să întărească controalele și să implementeze măsuri de combatere a bolilor. Cu un an în urmă, Ucraina a aprobat două legi care apropie standardele sale fitosanitare de cele ale UE: una pentru semințe și alte materiale pentru sădit, alta pentru monitorizarea pesticidelor și a calității semințelor. Ucraina nu are încă legi care să restricționeze organismele modificate genetic.
Politica privind comerțul ține exclusiv de Bruxelles pentru întreaga piață unică. Blocajele unilaterale ale celor cinci state membre nu erau conforme cu spiritul UE.
„Ucraina a adoptat un Plan de Acțiune pentru a-și controla exporturile și să prevină distorsionarea piețelor din statele membre UE din vecinătatea sa”, punctează purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru Europa Liberă.
București
Guvernul de la București poate ajusta legile și cerințele naționale, atâta timp cât nu le contrazic pe cele europene. De la București se gestionează în detaliu subvențiile pentru fermieri venite de la Bruxelles și se adaugă altele naționale. Tot administrația română asigură coordonarea vamală și controalele la care sunt supuse transporturile de cereale pe teritoriul României.
- Acordarea în regim de urgență a plăților APIA, pentru schemele care nu țin și de alte termene.
Ministerul promite că plățile se vor face până pe 29 februarie și că vor crește plățile pentru porumbul siloz cumpărat de fermierii care au cel puțin trei vaci de lapte.
- Compensarea pierderilor fermierilor afectați de perturbarea majoră a pieței cerealelor, cauzată de importul cerealelor ieftine din Ucraina, care nu respectă standardele UE și pot pune în pericol siguranța alimentară, dar și de tranzitul cerealelor și oleaginoaselor ucrainene: minim 60 EURO/tonă comercializată, prin acordarea unui ajutor de stat, conform cadrului de ajutor de stat adoptat de Comisia Europeană care permite ca statele membre să acorde până la 280.000 euro/fermă și până la 2,5 milioane euro/IMM din industria agroalimentară.
- Oferirea unor linii de creditare avantajoase antreprenorilor din agricultură cu garanții guvernamentale, până cel târziu la finalul lunii ianuarie, care să permită fermierilor continuarea activității în anul curent. Lansarea operațională a Creditului Agricol și Creditul Fermierului.
Comisia Europeană a aprobat ajutoarele pentru fermieri, care pot primi granturi, avantaje fiscale, avansuri rambursabile, garanții, împrumuturi, titluri de capital. Ajutoarele se pot acorda până în iunie 2024, după ce schema europeană a fost prelungită în noiembrie.
Există, așadar, fonduri europene. Este nevoie de un cadru național.
Guvernanții au propus la începutul lui ianuarie o schemă numită Creditul Fermierului, care ar oferi fermierilor granturi și credite fără comision de rambursare anticipată.
Tot ce rămâne de făcut pentru Guvern este să aprobe schema și ca aceasta să fie publicată în Monitorul Oficial.
Ministrul Agriculturii a anunțat că a depus un proiect de lege pentru amânarea la plată a ratelor pentru creditele neperformante, cu dobânzi mari, și pentru Creditul Agricol cu 2% plus ROBOR, pentru capital de lucru și investiții în ferme.
- Echivalarea categoriei B cu TR și a categoriei B1 cu TR1, indiferent de masa maximă autorizată a utilajului agricol.
Ministrul Agriculturii s-a angajat la echivalarea categoriei B putere, echivalarea B1 putere și o derogare până la sfârșitul anului pentru înregistrarea utilajelor agricole. Se va discuta subiectul în următoarea ședință de guvern.
- Actualizarea valorii ajutorului de stat privind rambursarea accizei pentru motorina achiziționată şi utilizată în agricultură. Ministerul promite că va îndeplini măsura până pe 30 iunie.
- Protejarea pieței interne prin efectuarea de controale sistematice pentru verificarea regimului vamal și respectarea cerințelor UE. Multe produse ucrainene își schimbă originea în Republica Moldova și Bulgaria, iar apoi sunt comercializate pe teritoriul României.
Pentru a elimina produsele despre care fermierii spun că sunt neconforme (cerealele cu pesticide, de exemplu), cel mai simplu ar fi ca acestea să nu pătrundă, de la bun început, pe piața europeană, ca să nu distorsioneze competiția. Atunci, ar fi nevoie de controale întărite la vamă, ceea ce ține de autoritățile naționale.
Tot autoritățile naționale ar trebui să se asigure că transporturile de cereale nu sunt desigilate odată ce pătrund pe teritoriul țărilor de tranzit.
Problema s-ar putea datora, parțial, faptului că autoritățile nu au supravegheat suficient aplicarea restricțiilor, așa că mulți comercianți au putut importa mai mult, fără să declare.
Ministerul se angajează să adopte culoare separate și să monitorizeze cu sigilii electronice GPS importurile prin portul Constanța în cursul anului 2024.
Blocarea cerealelor ucrainene
Pe timp de război, Ucraina s-a bazat pe exportul de cereale pe drumurile europene și prin Marea Neagră. După eșecul acordului cerealelor din Marea Neagră, la care Rusia a refuzat să mai participe din iulie 2023, ucrainenii au căutat soluții alternative.
Ei au început să exporte mai mult pe uscat, iar camioanele au început să treacă prin România, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria.
În iulie 2023, mai multe state europene au impus interdicții unilaterale pentru importurile de cereale ucrainene, după ce acestea ar fi inundat piețele locale. Oficial, nemulțumirile statelor est-europene au fost aplanate până în toamnă și s-a ajuns la un acord de tranzit prin care cerealele ucrainene treceau, în transporturi sigilate, pe teritoriile lor.
Însă soluția pare a nu fi fost eficientă. Șoferii de TIR polonezi au blocat timp de mai multe săptămâni, la sfârșitul lui 2023 și începutul acestui an, mai multe puncte de frontieră cu Ucraina. Noul premier pro-UE al Poloniei nu a încercat să suprime blocada.
Transportatorii din România au început și ei să blocheze vămile Siret și Vicovu de Sus, în ianuarie.