Linkuri accesibilitate

 
Grâul. România se pregătește de o producție record, însă sperietoarea cerealelor ucrainene rămâne printre fermieri

Grâul. România se pregătește de o producție record, însă sperietoarea cerealelor ucrainene rămâne printre fermieri


O combină recoltează grâul în județul Galați. Imagine de arhivă.
O combină recoltează grâul în județul Galați. Imagine de arhivă.

2025 poate fi unul dintre cei mai buni ani agricoli pentru România, producția estimată depășind cu 21% media ultimilor cinci ani. Ar fi cea mai mare creștere din UE. Prețul nu este însă unul spectaculos, iar ministrul Agriculturii a decis prelungirea termenului care limitează accesul cerealelor ucrainene.

Din mijlocul lanului de grâu, fermierul gălățean Daniel Ciuhureanu își inspectează producția. E mulțumit de ce vede, dar asta nu înseamnă că nu are probleme.

„Grâul e gata de recoltat, dar m-am lovit de lipsa combinei, de două săptămâni aștept una. Combinele și camioanele sunt deficitare”, explică el pentru Europa Liberă.

Cu 250 de hectare de teren în administrare, Ciuhureanu este unul dintre fermierii care nu au utilaje proprii, care își scot banii investiți în ele doar pentru cei care dețin peste 1.000 de hectare.

Supraproducția din acest an a pus România pe prima poziție în UE la capitolul evoluție față de media ultimilor cinci ani.

Pentru a-și proteja fermierii, Ministerul Agriculturii a propus – iar Guvernul a adoptat, pe 27 iunie – prelungirea termenului care limitează accesul cerealelor ucrainene pe piața românească până la sfârșitul anului.

Din 6 iunie, și Comisia Europeană a reintrodus contingentele tarifare pentru mai multe produse agroalimentare din Ucraina.

Chiar și așa, în cadrul reuniunii Consiliului pentru Agricultură al UE din 14 iulie, Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România și-au exprimat nemulțumirea față de un nou acord între Ucraina și UE, care este elaborat pe baza Zonei de Liber Schimb Aprofundate și Cuprinzătoare (DCFTA), susține European Pravda.

Rețeta miracolului agrar românesc

În 2024, producția de cereale a României cobora la nivelul minim al ultimilor zece ani: era cu 14,7% mai mică decât în 2023.

Conform Institutului Național de Statistică, România obținea 17,87 milioane tone de cereale boabe, față de 20,5 milioane de tone în 2023.

Pe principalele categorii, vorbim de:

  • grâu – 9,29 milioane tone (față de 9,6 milioane de tone în 2023);
  • porumb boabe – 5,99 milioane de tone (față de 8,5 milioane de tone în 2023);
  • orz și orzoaică – 2,19 milioane de tone (față de 2 milioane de tone în 2023);
  • ovăz – 145.000 tone (155.000 tone anul trecut).

Conform unui studiu al Uniunii Europene referitor la piața cerealelor, publicat pe 26 iunie 2025, România a trecut în extrema pozitivă și este creditată anul acesta cu cea mai mare creștere procentuală a producției agricole din UE: + 21,4%, respectiv un total de 23,9 milioane de tone de cereale.

Estimativ, producțiile ar putea fi de:

  • 10,4 milioane tone de grâu;
  • 10,5 milioane tone de porumb;
  • 2,5 milioane tone de orz.

Cum se explică saltul de șase milioane tone în plus, de la 17,9 milioane tone de cereale boabe în 2024 la 23,9 milioane tone în 2025? Nu e un fenomen magic sau tehnologic, doar un banal ajutor natural.

„A venit o ploaie la sfârșitul lui mai care a făcut minuni”, explică fermierul Daniel Ciuhureanu supraproducția de care se bucură mai toate regiunile țării, mai puțin vestul Munteniei.

Ploaia nu a acoperit însă toate zonele țării, motiv pentru care sunt fermieri care nu împărtășesc optimismul prognozei UE.

„Cel puțin jumătatea de vest a Câmpiei Române e afectată de o secetă pedologică profundă care va avea impact major asupra culturilor de floarea-soarelui și de porumb din acest an. Culturile de porumb sunt în marea lor majoritate distruse, iar cele de floarea-soarelui sunt afectate în proporție de peste 50-60%”, a declarat pentru Europa Liberă Mihai Anghel, directorul și acționarul majoritar al Cerealcom.

Grupul administrează peste 25.000 de hectare de teren agricol și este între primii trei producători din România.

Cu un volum de un milion de tone de cereale tranzacționate anual, este unul dintre primii cinci comercianți din țară.

Sperietoarea cerealelor ucrainene

În noiembrie 2021, pe piața UE, prețul grâului de morărit exploda: creștea de la 270-280 de euro/ tona la 420-440 de euro/ tona, conform studiului UE referitor la piața cerealelor, publicat pe 26 iunie 2025.

Din cauza războiului, o mare parte din exporturile ucrainene au traversat România, pe șosele sau căi ferate. Pentru că atunci prețul era mai mic, o parte din marfă a rămas ilegal în România, fapt care a declanșat proteste ale fermierilor autohtoni, urmate de reacții ale autorităților.

A luat astfel naștere Ordonanța de Urgență nr. 84 din 12 octombrie 2023, ce prevede „instituirea unui mecanism de consultare și reacție coordonată în contextul implementării sistemului de autorizare la export introdus de Ucraina pentru produsele agricole”.

„Este responsabilitatea noastră să protejăm fermierii și consumatorii români. Continuăm să protejăm fermierii români de importurile de produse din Ucraina și menținem obligativitatea licențierii pentru astfel de importuri. Fac un apel către toți procesatorii români să își asigure materia primă de la fermierii noștri, pentru a ajuta producția românească”, transmitea ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, prin intermediul unui comunicat de presă.

Pe 30 iunie, Comisia Europeană și Kievul au ajuns la un acord preliminar care ar trebui să permită creșterea exporturilor agricole ucrainene în UE.

Acordul reprezintă un compromis între două regimuri comerciale.

Pe de o parte, există liberalizarea totală a comerțului, cunoscută sub numele de măsuri comerciale autonome (MCA), pe care Bruxellesul a acordat-o Ucrainei după invazia totală a Rusiei în 2022.

Pe de altă parte, există sistemul tarifar normal de liber schimb, care a intrat din nou în vigoare pe 5 iunie.

Acordul și noul sistem tarifar nu au împiedicat reprezentanții din Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România, țările din imediata apropiere a Ucrainei, să-și exprime nemulțumirea.

Nu toți fermierii români se simt amenințați de recoltele din Ucraina, mai ales că par a fi mai slabe.

Potrivit estimărilor de la începutul lui iunie, recolta de cereale a Ucrainei din 2025 ar putea scădea cu 10%, la aproximativ 51 de milioane de tone, față de 56,7 milioane de tone în 2024, a declarat pentru Reuters ministrul ucrainean al agriculturii, Vitali Koval.

„Nu mai avem situația de la începutul războiului, acum încarcă la Reni, Ismail și Odeasa, nu trebuie să vină la Constanța. Acesta este motivul pentru care nu mai tranzitează rutier România, pentru că e foarte costisitor. În plus, în momentul de față grâul ucrainean este puțin mai scump ca în România”, explică pentru Europa Liberă fermierul Daniel Ciuhureanu de ce nu mai reprezintă pentru el o „sperietoare” cerealele vecinilor.

„În momentul de față, influența ucraineană asupra prețului grâului este zero”, spune Claudiu Stavarache, director comercial la Norba Grains, companie care tranzacționează anual aproximativ 150.000 de tone de cereale.

„Piața funcționează pe principiul vaselor comunicante, nimeni nu trebuie să se aștepte ca ucrainenii să aibă vreun mare impact, mai ales la grâu. Rusia este țara din apropierea noastră care contează în dinamica prețului, nu Ucraina”, explică Stavarache.

Nu toți producătorii sunt de aceeași părere.

„Dacă în grămada asta românească mai vine și o altă grămadă de la vecini, prețurile la fermierii din România care vor să-și vândă marfa vor avea potențial de scădere”, consideră Mihai Anghel, directorul și acționarul majoritar al Cerealcom.

Prețul, marea nemulțumire

În timp ce așteaptă să-i vină combina, fermierul gălățean Daniel Ciuhureanu își spune al doilea of: „În general, prețurile la cereale sunt ca acum zece ani, în vreme ce cheltuielile de producție sunt la nivelul lui 2025”.

„Prețurile cererilor din România depind înainte de toate de prețurile cerealelor de la Marea Neagră”, susține Mihai Anghel. „Sunt clar influențate de principalii producători: Rusia, Ucraina și Turcia. În perspectivă, nu văd o creștere semnificativă, ba din contră”, completează directorul și acționarul majoritar al Cerealcom.

În prezent, prețul grâului dus în portul Constanța este de puțin sub 200 de euro/ tonă, la un nivel similar cu cel de pe bursa franceză, unde este 196 de euro, cu 5,6% mai mult decât anul trecut.

După explozia prețurilor de la sfârșitul lui 2021-începutul lui 2022, impactul războiului din Ucraina asupra prețurilor a scăzut. În noiembrie 2022 prețurile coborâseră sub 300 de euro/ tonă iar de la sfârșitul lui 2023 au revenit în zona pragului de 200 de euro, prag anterior depășit în noiembrie 2020.

„Tarifele la transport sunt mai mari cu 30-40% față de cât ar trebui să fie în mod normal”, arată Claudiu Stavarache unul din motivele care diminuează profitul fermierilor. Prețul carburanților, al îngrășămintelor sau al forței de muncă sunt alte cauze.

„În primul rând trebuie dezvoltat sistemul ăsta de a vinde anticipat, ar fi nevoie de cooperative să poți să comasezi oferta, deci să strângi grâu de la mai mulți. La nivelul unei exploatații trebuie să ai consultant de investiții, consultant financiar”, arată care ar fi soluțiile Daniel Botănoiu, președintele Asociației Fermierilor din România.

Producția agricolă UE și impactul ucrainean

Conform studiului Uniunii Europene referitor la piața cerealelor, publicat pe 26 iunie 2025, producția totală de cereale a UE este estimată la 282,9 milioane de tone. Este o creștere de 4,1% peste media pe cinci ani și de 10,8% față de 2024.

Cel mai mare salt în materie de producție îl înregistrează România (+21,4% față de media ultimilor cinci ani), urmată de Spania +13,9% și Ungaria cu +3,3%.

Cel mai mare producător de cereale din UE se estimează că va fi Franța, cu 61 milioane tone, urmată de Germania (41,1 milioane tone), Polonia (34,7 milioane tone), România (23,9 milioane tone) și Spania (23,5 milioane tone).

Cea mai mare importatoare de grâu ucrainean din UE este Spania (69%), urmată de Italia (14%), Portugalia, Olanda și Grecia (fiecare câte patru procente). Importurile totale anuale sunt de cinci-șase milioane de tone.

Cu 28%, Spania conduce în UE și la importul de porumb din Ucraina, urmată de Olanda (25%) și Italia (22%).

În ultimul an, Ucraina a exportat peste 32 de milioane de cereale şi leguminoase, din care 17 milioane de tone de porumb şi peste 13 milioane de tone de grâu, arată revista Ferma. Statele din Africa sunt principalele destinaţii pentru cerealele produse în regiunea Mării Negre, inclusiv România.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Cezar Amariei

    A intrat în echipa Europa Liberă în mai 2023. Jurnalist cu peste 20 de ani de experiență, a colaborat cu unele dintre cele mai importante trusturi media naționale (Mediafax, Adevărul, ProTV, Gândul).

    Specializat în materiale de autor, analize, anchete, sinteze, reportaje, interviuri.

XS
SM
MD
LG