În timp ce felicitările liderilor din întreaga lume au început să curgă din momentul în care a devenit clar că Donald Trump a câștigat președinția SUA pentru a doua oară, nu a existat niciun semn din partea președintelui rus Vladimir Putin, iar purtătorul său de cuvânt a sugerat că un mesaj ar putea să vină în viitor.
Site-ul Kremlinului, unde sunt postate astfel de lucruri, a fost dominat de o relatare a participării de la distanță a lui Putin la lansarea ceremonială a unui spărgător de gheață cu propulsie atomică – un simbol al rolului Rusiei în Arctica, unde concurează pentru resurse cu Statele Unite și alții.
Semnalul a fost foarte clar și ar fi fost la fel chiar dacă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu l-ar fi explicat: a spus că lansarea spărgătorului de gheață a fost „mai importantă” pentru ruși decât alegerile din Statele Unite.
Acest lucru a făcut parte dintr-un efort al lui Putin, al Kremlinului și al mass-mediei de stat de a prezenta Rusia și guvernul său ca fiind indiferenți la rezultatul votului american.
Putin nu a comentat rezultatul alegerilor din SUA până la sfârșitul zilei de 7 noiembrie. L-a felicitat neoficial pe Trump la câteva ore după ce a participat la un forum în orașul stațiune Soci.
Putin l-a lăudat pe Trump, spunând că acesta a dat dovadă de „curaj” atunci când un bărbat înarmat a încercat să îl asasineze în iulie.
El a spus că ceea ce a numit declarațiile lui Trump despre dorința de a „restabili relațiile” cu Moscova și de a „favoriza încheierea crizei ucrainene” – o referire la războiul total pe care Putin l-a lansat împotriva vecinului Rusiei în 2022 – „merită atenție, ca să nu spun mai mult”.
Comentariile de la Soci au părut să susțină argumentul observatorilor: aerul de indiferență era o perdea de fum.
Cel mai probabil: Kremlinul spera la o victorie a lui Trump, în mare parte pentru că ar pune sub semnul întrebării viitorul sprijin al SUA pentru Ucraina împotriva invaziei ruse, sau la o victorie la limită a vicepreședintelui Kamala Harris, care ar fi putut provoca haos în Statele Unite dacă ar fi fost contestată de Trump și susținătorii săi.
În scenariul Trump câștigător, gândirea a fost că „perspectivele pentru continuarea – ca să nu mai vorbim de extinderea – sprijinului pentru Ucraina ar fi în pericol, Europa ar intra în panică, iar alianța NATO ar risca să se destrame”, a scris analistul rus Mark Galeotti.
„Cu toate acestea, chiar dacă Harris ar fi câștigat, ei au anticipat că susținătorii lui Trump ar fi făcut scandal, iar și contestațiile care ar fi urmat ar fi paralizat noua administrație”, a declarat Galeotti într-un articol publicat de ziarul britanic iNews pe 6 noiembrie.
Putin, căruia îi place să își bată joc de Occident și să îl țină în suspans cu privire la speranțele, planurile și motivele sale, a afirmat în septembrie că o favorizează pe Kamala Harris.
Acest comentariu a făcut parte din ceea ce ar fi putut să fie un efort concertat al Kremlinului de a evita impresia că Putin și guvernul său sperau că Trump va câștiga.
În acest scop, au existat numeroase critici la adresa lui Trump la televiziunile de stat rusești pe măsură ce campania din SUA avansa.
La sfârșitul lunii iulie, vorbind la televiziunea de stat Channel One, observatorul militar Dmtry Drozdenko l-a numit pe Trump „un sclav al statului profund - nu poate face nimic în privința asta, nu are puterea - acesta este modul în care este organizată America”.
„În 2016, în cea mai mare parte, l-am iubit cu pasiune pe Trump”, a declarat Vladimir Soloviov, un important comentator TV pro-Kremlin, în iunie.
„Am avut chiar... oameni care au pictat triptice: Trump, [politicianul francez de extremă dreapta Marine] Le Pen și [Putin]. Ei bine, ce am obținut până la urmă din asta?”
Odată cu victoria lui Trump, tonul comentatorilor pro-Kremlin a fost mai optimist.
Dar în emisiunea sa de seară din 6 noiembrie, Soloviov a avertizat împotriva entuziasmului excesiv.
„Nu avem nevoie de fanfară. Nu ar trebui să fim prea fericiți sau să sărbătorim”, a spus el. „Ar trebui să observăm cu interes ceea ce se întâmplă și să tragem concluzii rezonabile”.
În timp ce Putin și-a prezentat felicitările într-o manieră informală, în comentariile de pe 7 noiembrie, sunt mai multe motive pentru care nu a făcut acest lucru oficial, împreună cu alți lideri mondiali, cu o zi înainte.
În primul rând, Putin a demonizat Statele Unite și a prezentat invazia Rusiei la scară largă, pe care a lansat-o împotriva Ucrainei în 2022, ca parte a unei lupte civilizaționale împotriva unui Occident agresiv și falimentar din punct de vedere moral.
În acest context, Putin dorește să evite orice impresie că speră cu nerăbdare la un dezgheț al relațiilor cu Washingtonul sau că este posibil să se înmoaie și să facă concesii în orice problemă controversată – cum ar fi războiul din Ucraina – cu Trump la putere.
Dorința de a părea distant este probabil și mai puternică în urma rapoartelor conform cărora Trump i-a trimis în secret lui Putin echipament de testare Covid în timpul pandemiei și că cei doi au vorbit de mai multe ori de când Trump a părăsit funcția - lucru negat de campania lui Trump.
Pe lângă dorința de a părea imparțial și indiferent, reticența Kremlinului poate reflecta, de asemenea, incertitudinea cu privire la modul exact în care Trump va aborda invazia Rusiei în Ucraina.
Criticile lui Trump și ale contracandidatului său, JD Vance, cu privire la zecile de miliarde de dolari în arme și alte ajutoare pe care Statele Unite le-au acordat Ucrainei sub președinția lui Joe Biden au condus la speranța Kremlinului că sprijinul occidental pentru Kiev se va reduce rapid, oferind Rusiei un avantaj uriaș pe câmpul de luptă.
În timpul campaniei electorale, Trump a afirmat în mod repetat că, dacă va fi ales, va pune capăt foarte rapid războiului, stârnind temeri la Kiev și în rândul susținătorilor săi că Statele Unite ar putea face presiuni pentru un acord care să ofere Kievului foarte puțin și Moscovei foarte mult, inclusiv teritoriul pe care îl controlează în prezent.
Însă Trump nu a spus prea multe despre modul în care ar reuși să aducă ambele părți la masa negocierilor. Deci, cel puțin pentru moment, Putin nu pare să aibă niciun motiv să semnaleze că este pregătit pentru pace în alte condiții decât cele ale Rusiei.
Printre altele, acestea includ controlul Rusiei asupra a cinci regiuni ucrainene în întregime, inclusiv asupra părților care nu sunt ocupate în prezent de forțele Moscovei, și o interdicție permanentă privind aderarea Ucrainei la NATO.
Cu puțin timp înainte ca Putin să vorbească la Soci, secretarul Consiliului său de Securitate și fost ministru al apărării, Serghei Șoigu, a vorbit dur despre războiul din Ucraina, afirmând că „Occidentul se confruntă cu o alegere - să continue să finanțeze [apărarea Kievului împotriva invaziei ruse] și să distrugă populația ucraineană sau să recunoască realitățile actuale și să înceapă să negocieze”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
