În 2024, aproximativ jumătate din populația lumii a participat la alegeri, cu peste 1,65 miliarde de voturi exprimate în mai mult de 70 de țări. Deși acest an a marcat un număr record de scrutinuri, provocările pentru democrație au fost mai mari ca niciodată scrie The Economist.
România: Retrogradată din cauza problemelor electorale
România a înregistrat un regres semnificativ în 2024 și a fost retrogradată de la categoria „democrație defectuoasă” la cea de „regim hibrid”.
Acest declin se datorează acuzațiilor de interferență rusă, utilizării ilegale a rețelelor sociale în campanie și încălcărilor legilor privind finanțarea electorală.
Problemele, scrie The Economist, au culminat cu anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională.
Aceste evenimente au afectat grav scorul României în indicele democrației, reflectând o scădere a încrederii în procesele democratice.
Observațiile Economist Intelligence Unit despre alegerile anulate din România:
„Cetățenii români au reacționat cu un amestec de furie și ușurare la decizia Curții Constituționale de a anula rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie și de a anula turul al doilea, programat pentru 8 decembrie. Într-o decizie slab argumentată, fără probe solide care să-i susțină concluziile, Curtea a susținut că un amestec străin pe rețelele sociale a influențat rezultatul alegerilor.
Primul tur fusese câștigat de doi candidați anti-sistem, care au reușit să depășească reprezentanții partidelor aflate la guvernare, devenite extrem de nepopulare. Decizia Curții de a anula alegerile, bazată pe rapoarte neclare de interferență electorală rusească, este o măsură excepțională, mai ales că dovezile prezentate sunt, în cel mai bun caz, discutabile.
Afirmația că alegătorii candidatului de dreapta, outsiderul Călin Georgescu, ar fi fost influențați masiv de o campanie pe TikTok este greu de crezut, mai ales având în vedere profilul social al susținătorilor săi, majoritatea fiind votanți vârstnici din mediul rural, care își iau informațiile din televiziuni dominate de partidele aflate la putere.
Ulterior, au apărut dovezi că Partidul Național Liberal (PNL), unul dintre partidele de guvernare, a finanțat campania pe rețelele sociale în favoarea lui Georgescu, într-o mișcare tactică ce s-a întors împotriva sa.
Acest scandal nu va face decât să erodeze și mai mult încrederea extrem de scăzută a cetățenilor români în guvern și partidele politice.
Cu alegerile prezidențiale anulate la sfârșitul anului 2024 în circumstanțe tulburi, alegerile reprogramate din mai vor fi examinate îndeaproape.
„Noul guvern a fost deja fost criticat pentru încercarea de a limita amenințarea unui vot împotriva partidelor aflate la putere prin schimbarea regulilor privind votul diasporei și reglementarea social media în timpul unei campanii electorale”, arată documentul Democracy Index 2024.
Indexul democrațiilor The Economist
1. Regim autoritar (Authoritarian regime)
- Regimuri politice în care puterea este concentrată în mâinile unei singure persoane sau a unui grup restrâns.
- Lipsesc mecanismele de control democratic sau participarea largă a cetățenilor în procesul decizional.
- Drepturile civile și politice sunt adesea restrânse.
- Alegerile, dacă au loc, nu sunt libere și corecte.
- Apar conflicte interne din cauza limitării libertății de expresie și a accesului la informație.
2. Regim hibrid (Hybrid regime)
- Combinație între caracteristici autoritare și democratice.
- Există alegeri, dar acestea sunt adesea influențate de guvern și nu sunt complet libere sau corecte.
- Există o formă de opoziție, dar aceasta este adesea restricționată sau controlată.
- Libertățile fundamentale, cum ar fi libertatea presei, pot fi parțial respectate, dar cu limite.
- Instabilitatea politică și corupția pot fi frecvente.
3. Democrație defectuoasă (Flawed democracy)
- Există alegeri libere și corecte, dar instituțiile democratice sunt uneori slabe sau corupte.
- Drepturile și libertățile fundamentale sunt, de obicei, protejate, dar nu întotdeauna garantate pentru toți cetățenii.
- Există unele limite în transparență și eficiență guvernamentală.
- Opoziția politică există, dar poate fi subminată de practici corupte sau de controlul mediatic.
4. Democrație completă (Full democracy)
- Alegeri libere și corecte, cu o participare largă a cetățenilor.
- Instituțiile democratice funcționează eficient, protejând drepturile fundamentale.
- Există un stat de drept puternic, cu un sistem judiciar independent.
- Mass-media sunt libere și independente, iar pluralismul politic este respectat.
- Corupția este controlată și instituțiile guvernamentale sunt transparente.
Democrația în SUA și Europa
În ciuda alegerilor prezidențiale din 2024, Statele Unite au rămas o „democrație defectuoasă”, cu un scor apropiat de cel din 2023. Totuși, începutul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump ridică îngrijorări legate de independența serviciului public și de valul de ordine executive de legalitate discutabilă.
Europa, care domină în mod tradițional topul democrațiilor, a înregistrat, la rândul ei, un declin notabil.
Franța a fost retrogradată din categoria „democrațiilor complete” la „democrații defectuoase”, pe fondul scăderii încrederii în guvern, cauzată de alegerile anticipate ale lui Emmanuel Macron și de instabilitatea politică (patru prim-miniștri într-un singur an).
Norvegia a rămas cea mai democratică țară din lume, urmată de Noua Zeelandă și Suedia.
Tendințele globale: Democrația în pericol
Astăzi, doar 6.6% din populația mondială trăiește într-o democrație completă, față de 12.5% acum un deceniu. În același timp, doi din cinci oameni trăiesc sub regimuri autoritare, notează The Economist.
Alegerile din multe țări s-au dovedit a fi simulacre democratice. În Pakistan, scrutinul a fost marcat de violență, iar principalul opozant, Imran Khan, a fost închis înaintea votului.
În Rusia, Vladimir Putin a obținut un al cincilea mandat în urma unei alegeri considerate fără legitimitate democratică.
În alte state, precum Burkina Faso, Mali și Qatar, alegerile au fost anulate complet.
Ce urmează pentru democrația globală?
Victoria lui Donald Trump în 2024 face parte dintr-un trend global de revoltă împotriva liderilor aflați la putere, notează experții Economist Intelligence Unit.
Următorul mare test pentru democrație va fi în 2025, când lideri aleși vor promova noile politici de guvernare.
În cazul României, rămâne de văzut dacă noul scrutin va aduce mai multă transparență și corectitudine sau dacă va confirma tendința de degradare a democrației.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
