„Nu cred că pericolul a trecut, el vine în cea mai mare măsură din ceea ce se întâmplă în Europa și în principal în Germania. Noi, prin comerțul exterior, suntem puternic dependenți de Germania și dacă economia germană continuă să dea semnele de slăbiciune pe care le-a dat în ultima vreme, atunci și România va fi afectată”, argumentează pentru Europa Liberă, analistul economic Aurelian Dochia.
Studiul, pe care compania de cercetare a pieței IRSOP și Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) îl realizează lunar începând cu 2014 - întreabând un eşantion de manageri dacă în firma lor producţia, comenzile, stocurile, angajările şi alţi parametri au crescut sau au scăzut faţă de luna precedentă, arată că revenirea industriei s-a produs mai mult pe seama cererii de pe piața internă decât a comenzilor pentru export, care au stagnat.
Cu toate că semnalele sunt îmbucurătoare, analistul economic subliniază că este o tendință care se întâlnește, în general, pe final de an, pentru că după încheierea perioadei de vacanță activitatea economică se reia, iar lunile noiembrie și decembrie sunt asociate cu un consum mai mare generat de sărbătorile de iarnă.
„Pe termen mediu și lung, dacă ne uităm la începutul anului viitor, cred că situația rămâne destul de îngrijorătoare și de altfel toate prognozele care au fost anunțate în ultima vreme -și Fondul Monetar Internațional, și Banca Mondială, și UE - toate merg pe ideea încetinirii unei creșteri la nivel mondial. Nu avem cum să scăpăm de această tendință. Întrebarea este cât de profundă va fi această încetinire în România”, explică analistul economic.
Pentru moment, nu există încă semnele unei recesiuni, însă pentru România chiar și scăderea ritmului de creștere economică de la 4% la 3% poate avea un „impact semnificativ”, mai explică Aurelian Dochia. Impactul poate fi mare din cauza faptului că România importă mai mult decât exportă și pentru că deficitul bugetar a crescut foarte mult, iar pentru ambele este nevoie de finanțare. Potrivit Ministerului Finanțelor Publice, pe primele nouă luni ale anului, deficitul bugetar a ajuns la 2,6% din PIB. Deficitul nu trebuie să treacă la finalul anului de 3%, iar ținta anunțată la începutul anului de guvernarea PSD era și mai mică, de 2,76%.
O soluție pe termen scurt ar fi împrumuturile, însă „în momentul în care cei care te împrumută văd că ești la ananghie, condițiile vor fi mai aspre”, mai subliniază analistul.
Barometrul mai arată că s-a accentuat creșterea importurilor de materii prime, costurile de producție au rămas și ele ridicate. „Costurile ridicate explică parţial rata scăzută a ofertei de muncă în industrie şi ar putea avea o legătură cu menţinerea inflaţiei peste nivelul dezirabil”, este menționat în studiul citat. De asemenea, prețurile încasate de firme pentru produsele lor au coborât puţin faţă de august. Autorii raportului explică faptul că acest lucru a fost posibil cel mai probabil „în contextul în care au scăzut exporturile, unde preţurile sunt mai mari, şi a crescut proporţia comenzilor interne, unde preţurile sunt mai reduse”.
Pe termen lung, tendința este de creștere a prețurilor, atrage atenția Aurelian Dochia, mai ales în condițiile unei rate ridicate a inflației – 3,5% în luna septembrie, cea mai ridicată din UE – și a presiunii pe cursul de schimb.
„Produsele industriale pot avea o creștere de prețuri care să nu se vadă, o vreme, în coșul nostru zilnic, pentru că trebuie mai întâi ca producția industrială să ajungă în magazine, să se vândă și mai apoi se înregistrează în consum. Și la unele produse durează mult. De exemplu, poate dura și câteva luni până când să se vadă în prețul unei mașini creșterea prețului la oțel”, mai spune economistul.
Facebook Forum