Linkuri accesibilitate

Interimatul șefilor sau cum se controlează politic un spital de stat


Activiștii de la Declic au instalat marți în fața clădirii Parlamentului un balon de 6 metri în formă de ciolan și au cerut depolitizarea spitalelor.

Semnatarii petiției „Cu ciolanul la Parlament: Depolitizați spitalele, acum! Gata cu ciolaniada!” cer deputaților să inițieze de urgență un proiect de lege care să oprească numirile politice și care să limiteze interimatul la conducerea spitalelor. Ei spun că aceste provizorate înseamnă management precar și corupție.

Spitalele ar trebui să fie, în teorie, medii curate, sigure, organizate în jurul interesului pacientului și conduse de profesioniști.

„În schimb, spitalele României sunt bombe cu ceas, care se pot prăbuși la primul cutremur, se pot aprinde oricând și sunt adevărate focare de infecții nosocomiale. Adică infecții pe care le luăm din spitale. Iar la conducerea celor mai multe spitale se află manageri interimari, numiți pe criterii politice, nicidecum angajați prin concurs, pe criterii de competență”, atrage atenția comunitatea Declic, care a organizat, marți, un protest inedit în fața Parlamentului prin care cere modificarea Legii spitalelor.

Actuala lege permite interimatul pe perioadă nelimitată, prevedere de care toate guvernările au abuzat, spun activiștii de la Declic.

Practica interimatului este legală pentru că, până la angajarea prin concurs a unui manager de spital, a unui profesionist, legea permite să fie numit în funcție un manager interimar provizoriu.

Interimatul numit politic este legal, dar el ar trebui să fie o situație excepțională, atrag atenția activiștii de la Declic care dau și trei exemple.

Spitalul de Psihiatrie Săpunari are un nou manager interimar, numit de președintele Consiliului Județean Călărași (PSD). Spitalul Universitar are un nou manager interimar din aprilie trecut, numit de ministrul liberal al Sănătății de la acea vreme. Institutul „Matei Balș” din Capitală are un nou manager interimar numit de ministrul Sănătății de la USR PLUS, după ce Adrian Streinu Cercel, acum deputat PSD, și-a dat demisia. Acesta deținuse șefia spitalului timp de 20 de ani.

„Din șase în șase luni, managerul interimar poate sta și trei ani în funcție”, atrage atenția Anduța Karetsou, coordonatorul campaniei Declic. „Ar trebui ca interimatul să fie o excepție, timp în care căutăm un manager pentru următorii trei ani. În schimb, majoritatea sunt interimari. Și la Spitalul Universitar, managerul interimar este din aprilie 2020. Cam peste tot, numai la 'Marius Nasta' nu e interimar. E vorba de o viziune pe termen lung, când știi că ești în funcție și nu vine mâine cineva cu presiuni politice.”

Lanțul vicios al interimatului

Circa două treimi din spitalele din România au manageri interimari, potrivit unor estimări, fără o verificare riguroasă, pentru că nu a avut cine să o facă oraș cu oraș, spital cu spital, consiliu cu consiliu județean.

Comunitatea Declic a protestat marți în fața Parlamentului cu expunerea unui ciolan gonflabil uriaș, cerând oamenilor politici să schimbe legea în vigoare pentru oprirea lanțului vicios al interimatului, considerat un instrument politic de control asupra conducerii spitalelor din România.

Activiștii de la Declic au protestat marți cu un ciolan gonflabil în fața Parlamentului, cerând întreruperea „ciolaniadei” interimatelor de la conducerile spitalelor, controlate astfel politic.
Activiștii de la Declic au protestat marți cu un ciolan gonflabil în fața Parlamentului, cerând întreruperea „ciolaniadei” interimatelor de la conducerile spitalelor, controlate astfel politic.

În consecința acestui control politic, spitalele merg prost și în pierdere și nicidecum în interesul pacientului, atrage atenția organizația civică.

Pe de altă parte, specialiștii domeniului spun că răspunderea pentru această situație este împărțită iar soluția nu ar fi una legislativă ci, mai degrabă, de raportare – cu responsabilitate – la provocarea de a conduce un spital și la ceea ce presupune ea pentru interesul public. Așadar, nu schimbarea legii, ci schimbarea de paradigmă ar fi soluția, spun ei. Dimpotrivă, impunerea de restricții ar duce la alte abuzuri sau situații absurde, avertizează specialiștii intervievați de Europa Liberă.

„Depolitizați spitalele, acum!’’

Interimatul perpetuat la nesfârșit, dincolo de faptul că este responsabilitatea autorităților locale și nu a ministerului de resort, nu este întotdeauna din vina politică a partidului aflat la butoanele consiliului local, spun specialiștii consultați de Europa Liberă.

Uneori lipsește resursa umană, lipsesc profesioniștii dispuși să-și riște cariera într-o misiune riscantă și dificilă.

Pe de altă parte, din cauză că sunt considerate „vulnerabilități de imagine”, de multe ori spitalele rămân cu interimate și pentru că șefia consiliului local preferă să se delimiteze de conducerile acestor spitale, tot așa cum, dimpotrivă, sunt consilii locale care vor să controleze aceste interimate tocmai pentru a-și asuma eventualele beneficii de imagine.

Odată cu acțiunea de protest, Declic a depus la Camera Deputaților și o petiție semnată de peste 21.000 de membri, care cer inițierea unui proiect de modificare a legii care permite perpetuarea la nesfârșit a interimatelor.

Anduța Karetso este coordonatorul campaniei Declic.
Anduța Karetso este coordonatorul campaniei Declic.

„Fiecare partid vede la ceilalți că fac numiri politice. Ceea ce este îngrijorător. Nu spun că nu sunt, printre cei numiți politic, și oameni capabili, dar trebuie stabilitate niște criterii, care există deja prevăzute la concursuri. Sigur, și concursurile au problemele lor... În prezent, managerii de spitale sunt numiți interimar la infinit. O dată la 6 luni li se prelungește interimatul, fără să fie organizat un concurs pentru aceste funcții. Deja excepția a devenit o regulă și vrem să oprim această practică a tuturor guvernelor”, a declarat pentru Europa Liberă Anduța Karetsou, organizatorul campaniei Declic.

Într-un joc de roluri, organizatorii protestului au organizat și o tombolă a numirilor „pentru că este atât de ușor să obții o funcție de management într-un spital, dacă ai influență politică”, împărțindu-și funcții precum: Director specialist în conflicte de interese / Manager rudă cu cine trebuie / Director avizat pozitiv de ministru /Director 0% competențe, 100% pile.

Membrii Declic le cer aleșilor să schimbe legea, în așa fel încât să managerii spitalelor să fie numiți strict pe criterii de competență, nu pe criterii politice, prin limitarea interimatelor. Participanții la acțiune, care a durat întreaga zi, le-au cerut parlamentarilor „să taie pofta de 'ciolan’ din spitale" și să oprească „practica toxică a managerilor numiți politic”, potrivit unui comunicat remis presei marți.

„Subiectul depolitizării spitalelor a intrat într-un con de umbră, policienii au uitat ce au promis în campania electorală. Le amintim noi și le cerem să se ocupe prioritar de această problemă. Pofta de 'ciolan' e mare în România și oricine poate avea acces la conducerea unui spital, dacă e în grațiile politicienilor. Le cerem parlamentarilor să schimbe legea spitalelor, astfel încât să nu mai permită numirile politice și interimatele pe termen lung”, a declarat Anduța Karetsou, coordonatorul campaniei Declic.

Adrian Wiener: Interimatul nu mai este excepția, ci regula, dar impedimentul nu este unul legislativ

Adrian Wiener, vicepreședintele USR PLUS al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, recunoaște că interimatul nu mai este o excepție a felului în care funcționează managementul spitalicesc, ci regula, dar spune că soluția de îndreptare a acestei situații nu este una legislativă, iar situația creată nu e întotdeauna din vina ordonatorului (politic) de credite.

Teama mea este că nu vom găsi sute de oameni, profesioniști adevărați, pentru managementul spitalicesc din România într-un interval de două-trei luni.

„Sigur că de dorit ar fi ca toate posturile să fie ocupate prin concursuri oneste, corecte, susținute la toate spitalele care acum au manageri interimari. Dar nu știu în ce măsură ține de legislație, în sensul că legislația oferă ca alternativă această măsură, dar nu spune efectiv să o suprautilizezi.

Deci, aici este un mix de factori: o legislație firească – pentru că managementul interimatului este unul normal în măsura în care contractul de management presupune evaluarea anuală a indicatorilor de performanță și se presupune că la unele dintre aceste evaluări raportul este negativ, adică persoana respectivă nu îndeplinește contractul de management la parametri agreați cu ordonatorul de credite și atunci, până la ocuparea postului prin concurs de către altcineva trebuie să ai un interimat.

Teama mea și nu vă ascund că și a ministrului Sănătății (Vlad Voiculescu – n.r.) este că nu vom găsi sute de oameni, profesioniști adevărați, pentru managementul spitalicesc din România într-un interval de două-trei luni. Dar, oricum, cel care organizează concursurile în majoritatea spitalelor din țară nu este ministerul, ci autoritățile locale pe care legea nu-i împiedică sub nicio formă să organizeze aceste concursuri.

Impedimentul nu este unul legislativ. Impedimentul este la nivelul felului în care se raportează autoritățile locale la managementul acestor spitale. Adică, majoritatea dintre ei consideră spitalele ca vulnerabilități de imagine și atunci unii vor să se delimiteze complet de manageri și să facă concursuri și să le lase în plata lor, alții doresc să se facă mult mai mult și să le spună lor mereu cum să facă și să perpetueze interimatele. La alte spitale nu există resursă umană care să-și asume managementul”, spune Adrian Wiener într-un interviu acordat Europei Libere.

Soluția, spune Adrian Wiener, nu este una singură pentru că nici cauzele pentru care se ajunge la perpetuarea interimatului nu sunt de un singur fel. Wiener pledează, mai degrabă, pentru un mesaj de responsabilizare, pentru normalizarea situației, dinspre minister spre cei care ar trebuie să organizeze aceste concursuri.

Adrian Wiener (USR PLUS), vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților
Adrian Wiener (USR PLUS), vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților

Deputatul atrage atenția, pe de altă parte, că o restrângere legislativă ar putea duce la consecințe neprevăzute.

Ce sugerează ei (cei de la Declic – n.r.) este să se interzică prin lege interimatul. Or, în buna practică administrativă, interimatul are un rol. Vă dau un exemplu concret: eu evaluez un manager de spital după un an conform contractului, constat că nici pe departe nu-l îndeplinește și vreau să-l schimb. Procedura de concurs durează minimum trei luni. Alternativa este să-l menții interimar pe cel pe care tocmai l-am evaluat ca fiind inadecvat și să-l mai menții încă trei luni până la ocuparea postului prin concurs și chiar șase dacă în urma concursului nu reușesc să numesc alt manager sau să pun pe cineva interimar în locul său. Fără acest instrument al interimatului, nu este posibil”, spune Wiener.

Ceea ce pot face este să limitez la o singură dată unei singure persoane acel interimat, ceea ce nu evită în niciun fel faptul că va fi interimar altă persoană timp de mai multe interimate.
Adrian Wiener

Deputatul admite totuși că, de fapt, Declic a cerut nu eliminarea interimatului, ci reducerea posibilității de a prelungi la nesfârșit acest instrument dar spune că și limitarea sa prin lege este periculoasă și că ar putea duce la alte situații absurde.

„Ceea ce pot face este să limitez la o singură dată unei singure persoane acel interimat, ceea ce nu evită în niciun fel faptul că va fi interimar altă persoană timp de mai multe interimate”, spune Wiener.

Adică, explică deputatul se limitează numărul interimatelor de persoană, dar nu poate fi limitat numărul persoanelor care să ocupe funcția de manager interimar, astfel că, în loc de mai multe interimate pentru o singură persoană, se va ajunge la mai multe persoane care să aibă un singur interimat, ceea ce, din nou, nu va rezolva situația.

De aceea vă spun că nu soluția legislativă este cea ideală, ci schimbarea de paradigmă. Noi am tot luptat pentru descentralizare, nu dorim să recentralizăm totul la minister și atunci să facem concurs pentru fiecare post. Așa cum e la Casele Județene, care chiar va avea loc în curând. Și, poate, acest ciclu bine comunicat va avea reverberații și asupra conducerii spitalelor.”

Wiener spune că nimic nu împiedică lansare unui astfel de proiect dar „soluția nu este una legislativă iar riscul este să se ajungă la alte situații absurde.”

„Sigur că noi am militat mereu pentru depolitizare, nu numai a Sănătății, și a Educației, dar e greu de creat un cadru legislativ absolut restrictiv tocmai pentru că e descentralizat sistemul și chiar ne dorim să rămână așa. Nu dorim să ducem din nou toată guvernanța la minister. E ca și cum ai vrea o soluție punctuală pentru depolitizarea întregii administrații din România sau întregului aparat de stat. E aproape imposibil. Doar ca o consecință a schimbării mentalității și culturii politice se poate face asta. Nu cred că o lege poate schimba ceva. Dacă interesul autorității respective nu este să promoveze competența și meritocrația, se vor găsi întotdeauna variante în care să facă concursuri formale. Sunt procese pe rol pe tema asta: pentru că au fost date subiectele înainte de concurs sau i-au descurajat pe alții să se înscrie. Presiunea constantă publică pe acest subiect ar fi o soluție, iar oamenii să înțeleagă că e obligația lor să-i controleze pe cei pe care i-au ales și să nu mai fie sinecuri pe aceste lucruri de care depindem cu toții: spitale, școli”, spune Wiener.

Video | Întâlnirea Biden - Putin: Fără iluzia unor decizii istorice
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:44 0:00
XS
SM
MD
LG