Linkuri accesibilitate

INTERVIU A trebuit să vină un virus să expună „procedura mafiotă” din industria cărnii din Germania


Ce prevede legea elaborată de Guvernul german pentru protecția muncitorilor din industria cărnii? Cum se va adapta România? Și ce a realizat cu adevărat Violeta Alexandru în timpul vizitei din Germania, unde sute de muncitori români s-au infectat cu COVID-19?

Guvernul german a prezentat, miercuri, proiectul de lege prin care, în industria producătoare de carne, se interzice folosirea firmelor subcontractoare pentru angajarea muncitorilor.

Într-un interviu matinal cu televiziunea publică, ministrul german al muncii, Hubertus Heil (SPD) a declarat că prin această lege se asigură responsabilitatea directă a firmelor pentru condițiile de muncă ale angajaților.

„Situația era dezastroasă și înainte” a mai spus Heil, dar pandemia de coronavirus a amplificat problemele iar datoria guvernului este de a asigura că muncitorii străini, mai ales din estul Europei, se bucură de condiții decente de lucru și sunt plătiți în conformitate cu tarifele în vigoare.

În acest context, Europa Liberă a discutat cu Erich Mocanu, membru al organizației AEBS.org, care de mai bine de 15 ani luptă pentru drepturile muncitorilor români în Germania și oferă asistență celor care au fost nedreptățiți.

Europa Liberă: Care este traseul unui muncitor român de acasă până la un job într-un abator din Germania, de pildă?

Erich Mocanu: ”Este o problemă când intermediari sau oameni puși să recruteze muncitori români pentru locuri de mună în Germania caută oameni în regiunile mai sărace ale României. Mulți sunt șomeri sau primesc ajutor social și vor să muncească, e normal.

Anunțuri sunt peste tot pe site-urile unde se poate posta gratuit și ele sunt foarte frumoase. Mereu anunțurile promit salarii de 1.800 euro net plus cazare și transport.

Oamenii, când văd aceste oferte, contactează intermediarii din România, care majoritatea au numere de telefon pe cartele reîncărcabile, pe care le aruncă după ce au găsit un anumit număr de muncitori.

Anunțul e luat de bun, nimeni nu primește un contract de muncă înainte. Și atunci se suie în mașină sau în avion, ajung în Germania la abator, de exemplu, și acolo, de regulă, primul lucru care se întâmplă e că trebuie să plătească drumul.

Ajunși acolo, încep lucrul și la primul salariu descoperă că banul nu e cel promis, ci poate 1.200. Se scade drumul în Germania, se scade naveta de la locuință la abator, se scad în jur de 200 de euro chirie pentru un pat. Atenție, nu pentru o cameră, ci pentru un pat. Și, de regulă, se mai scad hainele de muncă. Așa ajung oamenii să aibă în prima lună doar 700-800 de euro și, bineînțeles, încep semnele de întrebare.

Unii se plâng imediat, alții acceptă că așa ar fi primul salariu și rămân mai multe luni, uneori un an. Numai că atunci deja e prea târziu să se mai plângă pentru că justiția germană pune întrebarea „de ce ai stat atât?”.

Europa Liberă: Ce conține proiectul de lege înaintat de Guvernul german în Parlament?

Erich Mocanu: ”Această lege e cerută de noi încă din 2015, am scris nenumărate scrisori și memorii pe această temă.

În esență, legea prevede că se elimină acești subcontratori - agenții de plasare a forței de muncă - din ecuația anagjat - angajator.

Aceste firme, conform legislației de înființare a lor, ar trebui să furnizeze muncitori doar când un angajator are o lipsă de personal bruscă și imprevizibilă. Să zicem că sunt 100 de oameni la un abator și se îmbolnăvesc doi sau trei. Aceste firme pot veni atunci să aducă muncitori de la un subcontractor pe o perioadă limitată.

Problema e că acest lucru a deviat în timp de la scopul inițial și s-a ajuns la situația în care angajatorii au zis că nu mai angajează ei, ci fac doar un contract cu o firmă.

Este cinic să spun că mă bucur că a apărut acest coronavirus pentru că abia acum s-au mișcat politicienii germani să rezolve această problemă veche. Virusul a scos la iveală toată această procedură mafiotă.

La finalul lunii aprilie s-au apucat să elaboreze această lege, care, deocamdată, se referă doar la industria de prelucrare a cărnii și produce efecte din 1 ianuarie 2021. Ea spune așa:

  • Se interzic subcontractorii în cazul întreprinderilor cu peste 49 de angajați;
  • Statul își asumă că va controla toate clădirile unde angajatorii oferă cazare oamenilor;
  • Statul va verifica pontajul electronic al orelor lucrate de muncitori, conform cu legislația europeană în vigoare;
  • Începând cu 2026, cel puțin 5% din firmele din industria de prelucrare a cărnii vor fi controlate de poliția financiară.”

Europa Liberă: Aceste prevederi se vor aplica, evident, în Germania. Ce se întâmplă cu recurtarea din România?

Erich Mocanu: ”Pentru România, noi lucrăm deja cu mai mulți parlamentari români la un proiect de lege care este, în majoritate, conturat. Ideea este să ajungem ca la momentul 1 ianuarie 2021, când intră în vigoare legea în Germania, să avem legislație de protecție și aici.

Ce intenționăm:

  • Agențiile de plasare de forță de muncă vor fi controlate strict de statul român;
  • Fiecare muncitor care pleacă printr-o agenție va primi obligatoriu contractul de muncă în limba română înainte să plece din țară;
  • Apoi, muncitorul va trebui să meargă cu acest contract pentru a-l înregistra la Inspectoratul Teritorial de Muncă. Așa, angajatorul nu mai poate modifica acel contract;
  • Dacă totuși muncitorul acceptă să semneze alt contract acolo, atunci nu va mai putea beneficia de protecție pentru că a încălcat legislația.”

Europa Liberă: Ce efect a avut vizita ministrului Muncii, Violeta Alexandru, în Germania?

Erich Mocanu: Eu am văzut declarații în care doamna ministru afirma că a schimbat legea. Mă întreb cum ar putea un ministru român să schimbe legea din altă țară, dar mă rog. Eu nu știu ca doamna ministru să fi făcut o lege în România care să protejeze pe cei care pleacă în străinătate de capcanele întinse pe teritoriul României.

Apoi, politicienii germani care au elaborat această lege au început să lucreze la proiect la mijlocul lunii aprilie. La acel moment, doamna ministru nici nu avea vreun plan să viziteze Germania.

Dar voi da două exemple concrete din vizita domniei sale.

La discuția cu muncitorii din Bornheim, doamna Alexandru le-a promis românilor că în acea zi urmau să își primească salariile restante. În fapt, după plecarea doamnei ministru, seara, au apărut doar autobuze cu bodyguarzi care luau grupuri de muncitori. Fiecăruia i s-a dat un plic în care găseau, în medie, 100 de euro. O singură persoană din 180 a primit 400 de euro. Toți au pierdut, în medie, 800-900 de euro din ce li se datora.

Tot la Bornheim, doamna Alexandru l-a vizitat pe un muncitor român la spital, care era operat pe coloană și i-a promis că îl va ajuta să ajungă acasă la Iași.

Zece zile mai târziu, doamna ministru a uitat de el. El a fost dus la București de angajator cu un zbor normal, de linie, operat pe coloană și lăsat acolo. La Iași, pentru că doamna ministru nu era de găsit, deși promisese ajutor, omul a ajuns cu un autocar plecând la ora 22:00 și ajungând la 06:00.”

Facebook Forum

VIDEO

Blocajul din Congres întârzie pachetul de ajutor pentru Covid
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:53 0:00
XS
SM
MD
LG