Bulgarii au mers la vot pe 2 octombrie, pentru a patra oară în 18 luni, într-un scrutin marcat de invadarea Ucrainei de către Rusia, precum și de instabilitatea politică și dificultățile economice în cel mai sărac stat membru al UE.
Cu aproape toate voturile numărate, partidul de centru-dreapta Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB) al fostului premier Boiko Borisov a părut a fi câştigător.
Rezultatele au arătat că GERB a primit 25,4% din voturi, depășind cu peste 5 puncte procentuale partidul reformist Continuăm Schimbarea (PP), fondat în urmă cu un an de doi absolvenți de la Harvard.
Se așteaptă ca alte cinci partide să fi ajuns în Adunarea Națională cu 240 de locuri, parlamentul unicameral al Bulgariei.
Ei sunt partidul Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS), susținut de etnia turcă, cu 13,7%; partidul Renaștere, de extremă dreapta, prietenos cu Kremlinul, cu 10,2%; Partidul Socialist Bulgar (BSP) cu 9,3 la sută; grupul liberal, anticorupție Bulgaria Democrată, cu 7,5 la sută; iar nou-formatul partid naționalist Ascensiunea bulgară, cu 4,6 la sută.
Alegerile anticipate au avut loc după ce o coaliție fragilă condusă de Kiril Petkov din partidul Continuăm Schimbarea (PP) a pierdut un vot la moțiunea de cenzură din iunie.
Dacă aceste rezultate vor fi confirmate de numărătoarea finală, Borisov, în vârstă de 63 de ani, va primi mandat pentru a-și forma al patrulea cabinet.
Aceasta s-ar putea dovedi o sarcină dificilă, pentru că majoritatea partidelor politice au exclus deja cooperarea cu GERB, asociat ani de zile cu corupția care a împiedicat dezvoltarea țării.
RFE/RL a vorbit cu Dimitar Bechev, un savant invitat la Carnegie Europe și lector la Universitatea Oxford, pentru a-și exprima opinia sa despre alegeri și despre ce ar putea urma.
RFE/RL: Cu Borisov pregătit să revină la putere este reforma este moartă și înmormânată în Bulgaria?
Dimitar Bechev: Cred că e moartă pe termen scurt, sper că nu pe termen mediu și lung. Indiferent de cabinetul care va apărea, ei nu vor avea voturi pentru a revizui reformele economiei și statul de drept.
Este, de asemenea, îndoielnic dacă cei doi protagoniști principali ai presupusei coaliții - GERB a lui Borisov și Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți - sunt interesați să schimbe ceva, având în vedere că sunt de zece ani în această poziție fără să fi schimbat nimic.
Deci, chiar dacă va exista un guvern - și asta cu un mare dacă - nu este clar ce tip de agendă va avea.
De asemenea, Continuăm Schimbarea nu a suferit o înfrângere uriașă așa cum s-a prezis. Au câștigat aproape un sfert din voturi și este pro-occidental în adevăratul sens al cuvântului, așa că nu totul este pierdut.
RFE/RL: Care sunt șansele ca acest vot să pună capăt instabilității politice din Bulgaria?
Bechev: Va fi o coaliție în patru sau un guvern minoritar, care ar putea cădea și am putea avea alte alegeri. Dar este o misiune prea grea, pentru că în trecut am avut stabilitate, corect, dar stabilitatea nu a fost altceva decât un cuvânt de referință pentru corupție.
RFE/RL: Ce explică succesul GERB și scăderea sprijinului PP? Ce a influențat alegătorii?
Bechev: Există mai multe lucruri care lucrează împotriva PP. În primul rând, GERB este bine înrădăcinată în societate, mai ales la nivel local. Și nu ar trebui să uităm că controlează toate orașele mari. Și, ca atare, au acces la resurse, rețele, care funcționează întotdeauna în favoarea lor în timpul alegerilor - și aceasta este o situație care există de mai mult timp.
În al doilea rând, se pare că principalele instituții de presă au fost mai mult sau mai puțin prietenoase cu domnul Borisov și nu au dat guvernului o cale ușoară.
Și, în sfârșit, situația din economie cu inflația scăpată de sub control a funcționat, implicit, în favoarea opoziției. Așadar, dacă le puneți laolaltă pe toate cele trei: acoperirea media, structura partidului și atractia lui Borisov și înrăutățirea situației economice, inclusiv dezbaterea oarecum isterica despre prețul gazelor, puteți înțelege de ce GERB s-a descurcat destul de bine la urne. Dar, din nou, s-ar putea dovedi o victorie à la Pirus, pentru că formarea unei coaliții se va dovedi o provocare.
RFE/RL: Rezultatul va pune Bulgaria pe o cale mai pro-rusă, anti-UE? Înseamnă ceva pentru traiectoria de politică externă a țării?
Bechev: Nu cred. Ei bine, s-ar putea să fie diferit prin faptul că nu se va mai expune la fel de mult ca guvernul anterior. După cum vă amintiți, Kiril Petkov a fost în spatele expulzării a 70 de diplomați ruși și a personalului ambasadei Rusiei. A fost ceva fără precedent. Prin comparație, domnul Borisov a refuzat să vreo măsură după atacul asupra lui Skripal, din martie 2018 (când Rusia a fost acuzată de otrăvirea unui fost spion și a fiicei sale în Anglia, declanșând sancțiuni din partea Occidentului). Deci, nu este sigur că următorul guvern se va folosi de dreptul de veto sau va zgudui barca la Bruxelles, dar cred că vor fi mai atenți față de riscuri și orice ar face va fi să evite să atragă atenția cât mai mult posibil.
RFE/RL: Partidul Renaștere de extremă-dreapta condus de Kostadin Kostadinov pare să fi făcut bine, probabil dublându-și numărul de voturi de la ultimele alegeri din noiembrie. Partidul are o linie foarte dură anti-UE, NATO, Washington? Cum explicați succesul său?
Bechev: Ei bine, partidul a fost oportunist înainte de războiul din Ucraina. Totul a fost despre Covid și restricții anti-vaccin, anti-mască și s-au adaptat la noua situație a acestui segment al electoratului care a fost întotdeauna acolo pentru a fi sigur... Desigur, există o dinamică de conducere. Au un lider mai tânăr care este capabil să ajungă la acest electorat și nu am nicio îndoială că Rusia l-a ajutat să-și amplifice mesajul, în special prin rețelele de socializare, pentru a le maximiza acoperirea. Dar acest vot a fost mereu acolo. Amintiți-vă, la alegerile prezidențiale din 2006, a avut loc un tur cu un candidat de extremă dreapta și prorus, Volen Siderov. Deci Kostadin Kostadinov este cea mai recentă reîncarnare a acestui tip de fenomen care există în Bulgaria de ceva timp.
RFE/RL: Revival nu a fost singurul partid pro-Kremlin. În altă parte, invazia Ucrainei de către Rusia a afectat sprijinul lui Putin, în special în rândul populiștilor de dreapta. Nu pare să fie cazul în Bulgaria. De ce?
Bechev: Ei bine, în mod tradițional au existat întotdeauna forțe proruse în fostul partid comunist, Partidul Socialist Bulgar, dar a existat o deconectare între conducere și soldați. Dar partidul a fost redus la a cincea cea mai mare forță din Bulgaria. A fost o adevărată cădere. În ceea ce privește percepțiile publice despre Rusia, studiile sociologice au indicat că între un sfert și o treime din electorat are opinii puternice pro-Kremlin. Cu alte cuvinte, dacă îi întrebați, dacă sunt pentru ieșirea din NATO și UE sau pentru organizarea de referendumuri privind apartenența, ei vor spune „Da”. Acesta este cam același procent din bulgarii pro-occidentali convinși. Majoritatea bulgarilor, totuși, sunt prietenoși cu Rusia, dar susțin și aderarea la NATO și UE. Dar acest bloc hardcore este încă acolo și ei votează Revival. Dar numărul celor care cred că poți conviețui cu Rusia este încă relativ mare, dar a scăzut din 24 februarie. Deci, nu este nimic bătut în cuie. Și ar trebui să vă amintiți că aceste alegeri nu au fost în mod explicit despre Rusia versus Occident, ci au fost despre probleme interne și economice.
