Președintele Rumen Radev a dizolvat pe 1 august guvernul lui Kiril Petkov și a anunțat alegeri anticipate.
Petkov, care avusese o poziție puternică împotriva corupției și a Rusiei, a pierdut votul pentru moțiunea de cenzură la sfârșitul lunii mai, după ce, cu câteva zile înainte, unul dintre partidele din coaliție s-a retras de la guvernare, precipitând căderea guvernului.
Țara este condusă momentan de un guvern provizoriu în fruntea căruia se află fostul ministru al Muncii și fost vicepremier Galab Donev.
În Bulgaria au mai avut loc alegeri parlamentare în aprilie, iulie și noiembrie 2021. Următoarele alegeri au loc duminică, 2 octombrie.
Fostul premier Boiko Borisov este unul dintre jucătorii principali în noile alegeri. Partidul său, GERB, este în topul sondajelor de opinie, cu 26 de procente. Borisov încearcă să câștige un al patrulea mandat ca premier și promite bulgarilor stabilitate economică, însă votanții sunt din ce în ce mai apatici cu fiecare rând de alegeri.
Conform unui sondaj de opinie citat în Sofia Globe, doar 47% dintre bulgari intenționează să voteze în alegerile de duminică, în timp ce 30% nu au de gând să se prezinte la urne.
Pe buletinele de vot din Bulgaria există și opțiunea „nu susțin niciunul dintre candidați”.
Potrivit unui sondaj citat de Euractiv, bulgarii se simt mai amenințați de prețurile crescute decât de războiul din Ucraina.
Ca exemplu al inflației din Bulgaria, conform Eurostat, prețul pâinii a crescut cu 29% între august 2021 și august 2022.
„E aproape imposibil să formezi un guvern”
„Conform Constituției, când parlamentul nu poate forma un guvern, președintele propune un guvern interimar și o nouă rundă de alegeri două luni mai târziu. Alegerile din aprilie 2021 au fost normale, dar criza politică a început când nu s-a putut forma un guvern”, explică directorul serviciului Europa Liberă Bulgaria, Ivan Bedrov, originea crizei politice.
„Într-un final, s-a format o coaliție din patru partide dar, la sfârșitul lunii mai, unul a ieșit din coaliție și astfel s-a pierdut majoritatea. Opoziția a trecut o moțiune de cenzură. Astfel s-a ajuns ca în ultimul an și jumătate, Bulgaria a fost condusă mai mult de un guvern propus de președinte decât unul propus de parlament. Acesta este un paradox pentru că Bulgaria este este o democrație parlamentară”, adaugă el.
Constituția Bulgariei acordă, în acest scenariu de criză politică, puteri enorme președintelui.
Problema nu pare să fie că Radev încearcă să acumuleze putere, ci că niciun partid nu dorește și nici nu reușește să-și asume responsabilitatea guvernării.
Instabilitatea politică cauzată de guvernele succesive face ca nimeni să nu poată lua decizii esențiale cu privire la bugetul de stat sau reforme ale sistemului judiciar.
Până și banii europeni disponibili Bulgariei prin PNRR riscă să nu fie folosiți din cauza blocajului politic - planul a fost aprobat, dar încă nu s-a efectuat nicio plată, precizează Bedrov.
Această criză îi afectează mai ales pe cei mai vulnerabili din societate, cei care se bazează pe fonduri de la stat pentru sprijin social, educație sau sănătate.
„În domeniul judiciar, se vede acest lucru în rapoartele din fiecare an cu privire la lupta împotriva corupției, avem probleme în a intra în Zona Schengen, în Zona Euro. Toate aceste țeluri ale Bulgariei au nevoie de activități practice, să se schimbe legile în parlament sau să se urmeze un plan structurat aprobat de guvern. Când nu ai un guvern stabil și o majoritate în parlament, trăiești de pe-o zi pe alta”, adaugă Ivan Bedrov.
Uniunea Europeană, care a intervenit categoric în cazul altor țări și a condamnat guvernele Ungariei și Poloniei, ale căror ideologii deviază de la normele europene, nu a tras deocamdată niciun semnal de alarmă cu privire la problemele democrației din Bulgaria.
Rusia și corupția, principalele teme
Există 28 de partide în Bulgaria, dintre care 7-8 sunt preconizate să treacă de pragul de 4% și să intre în parlament, explică Ivan Bedrov, care adaugă că „fără niciun câștigător detașat, va fi din nou dificil să se formeze o coaliție”.
Bedrov explică, printr-o imagine simplă, diviziunile politice din Bulgaria: „Există două mari axe care împart partidele. Pe de o parte, avem vechile partide versus noile partide, corupția versus partidele anticorupție. Cealaltă axă ține de Ucraina și Rusia - unele partide sunt pro-ruse, unele sunt mai discrete în această problemă”.
„Aceste axe împart spațiul politic în așa fel încât este imposibil să formezi un guvern. De exemplu, într-un guvern pro-Occident trebuie să incluzi și partide vechi și partide noi. Dacă formezi un guvern anticorupție trebuie să unești partidele pro-Occident și pe cele pro-Putin. E aproape imposibil să formezi un guvern”, afirmă el.
Principalul partid este GERB, condus de Boiko Borisov, care a fost premier timp de 12 ani până anul trecut.
În iunie 2020, o înregistrare cu vocea lui Borisov a fost dată presei, în care politicianul bulgar recunoaște că a hărțuit o companie, a amenințat un europarlamentar și a batjocorit alți politicieni europeni.
Ulterior, a apărut o fotografie cu el, în care acesta stă întins pe jumătate dezbrăcat în pat, alături de un pistol aflat pe o noptieră și un teanc de bancnote de 500 de euro.
Borisov a declarat că fotografia este orchestrată politic.
Oponenții principali sunt cei de la „Continuăm Schimbarea”, un partid anticorupție înființat în septembrie anul trecut de doi afaceriști carismatici, absolvenți ai facultății Harvard, care au ocupat funcții în guvernul interimar din mai-septembrie 2021.
Asen Vasilev și Kiril Petkov au preluat conducerea după alegerile din noiembrie și au încercat să formeze o coaliție cu partidele care se opuneau GERB, însă nu au avut succes prea îndelungat, din moment ce plecarea unuia dintre partidele de coaliție a dus la prăbușirea guvernului.
Guvernul Petkov a ales să se concentreze pe lupta împotriva corupției, reunind așadar partide pro și anti Rusia.
GERB a câștigat alegerile din aprilie, în timp ce în iulie a câștigat partidul anti-sistem „Există un astfel de popor” condus de cântărețul Slavi Trifanov, dar alegătorii s-au convins în câteva luni că partidul nu poate strânge o coaliție de guvernare. Acest partid a scăzut în sondaje - de la 24% în iulie 2021, la 5% în septembrie 2022.
În noiembrie 2021, alegerile parlamentare au avut loc în același timp cu cele prezidențiale, permițându-i lui Radev un al doilea mandat și o șansă celor din noua formațiune „Continuăm Schimbarea” să încerce să guverneze.
În luna martie a acestui an, la scurt timp după întâlnirea premierului Petkov cu procurorul-șef european Laura Codruța Kövesi, liderul GERB Boiko Borisov a fost arestat în cadrul unei investigații europene împotriva corupției, dar fostul premier a reușit să facă apel la această decizie și a fost eliberat.
Guvernul condus de Petkov s-a orientat spre NATO și UE, o poziție neobișnuit de fermă împotriva Rusiei. Petkov este acela care a expulzat în iunie 70 de diplomați ruși acuzați de spionaj. Popularitatea grupării „Continuăm Schimbarea” este de atunci în cădere și sprijinul pentru GERB în creștere, conform sondajului Politico.
Alianța s-a despărțit din cauza disputelor pe tema bugetului și a aderării Macedoniei de Nord la UE, partidul lui Trifanov acuzându-l pe Petkov că nu ține cont de interesele Bulgariei. Odată cu spargerea alianței, GERB a unit opoziția într-un vot de cenzură.
Prin dependența de gaz și petrol rusesc, Bulgaria a fost ținută aproape de Rusia în ultimele decenii.
Ivan Bedrov amintește că Bulgaria a fost „una dintre țările tăiate de pe lista clienților Gazprom în aprilie și n-a mai primit gaz rusesc. Guvernul a apelat la piață și a găsit alți distribuitori, cu prețuri mai mari, dar au evitat această criză. Însă guvernul aprobat de președinte a încercat să readucă Gazpromul în ecuație și au anunțat săptămâna trecută contracte pe zece ani”.
Aceasta este o decizie cu impact disproporționat de lung, ținând cont că guvernul curent este interimar și nu a fost ales prin vot popular, dar reflectă dorințele lui Radev de a se apropia din nou de Rusia.
Conform Europa Liberă Bulgaria, 15 dintre cele 28 de partide și coaliții din Bulgaria repetă discursurile Kremlinului.
Unele dintre aceste partide de nișă, care nu se bucură de sprijin popular, cer ieșirea din Uniunea Europeană, redeschiderea canalelor diplomatice cu Moscova și a negocierilor pentru gaz rusesc. O parte din aceste partide ar putea primi bani chiar și direct de la Kremlin.
Conform experților consultați de serviciul bulgar al Europei Libere, din pricina faptului că televiziunile sunt obligate prin lege să acorde timp egal tuturor partidelor, discursul pro-rus este normalizat în mod artificial.
În fapt, de unde sprijinul popular pentru Putin trecea de 60% înainte de 24 februarie, la câteva săptămâni după invazia rusă cifra s-a înjumătățit și a rămas la procente foarte scăzute de atunci.
Este posibil ca războiul din Ucraina să fi șocat bulgarii în așa măsură încât să se orienteze mai mult spre Uniunea Europeană, scrie coordonatoarea programului din Sofia a Consiliului European pentru Relații Externe, Maria Simeonova.
Bulgarii nu vor uita prea curând nici faptul că robinetul de gaz a fost tăiat fără ezitare de Rusia ca răspuns la sancțiunile europene. Simeonova consideră că noua distanțare de Rusia și apropiere de Uniunea Europeană ar putea calma, puțin, criza politică continuă din ultimul an și jumătate.
